Braniștea, Bistrița-Năsăud
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Braniștea | |
| Árpástó | |
| — sat și reședință de comună — | |
 | |
  Braniștea Braniștea (România) | |
 Braniștea Braniștea (Județul Bistrița-Năsăud) | |
| Coordonate: 47°10′22″N 24°3′55″E / 47.17278°N 24.06528°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bistrița-Năsăud |
| Comună | Braniștea |
| Atestare | 1269 |
| Altitudine | 244 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.046 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 427010 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Braniștea mai demult Arpașteu (În maghiară Árpástó) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Localitatea Braniștea este situată în partea vestică a județului Bistrița-Năsăud, la limita cu județul Cluj și are ca vecini: în partea sudică satul Cireșoaia, în partea vestică satul Valea Luncii, în partea nordică satul Reteag și Uriu, în partea nord-estică satele Ciceu-Cristur, în partea estică satul Măluț, iar în partea sud-estică satul Rusu de Jos și Malin.
Istorie[modificare | modificare sursă]
- Satul este atestată documentar în anul 1269 sub numele aqua palosa, înainte făcăcuse parte din satul Cireșoaia.
- Secolele următoare a fost împărțit între nobilii din Cireșoaia, Familia Apafi și Familia Bethlen.
- În Evul Mediu satul a unanim maghiar catolic, până în perioada Reformei când o parte au trecut la Luteranism.
- În Secolul al XVI-lea locuitorii trec la Calvinism, însă la sfârșitul secolului o parte trec la Unitarianism.
- În 1622 toți locuitorii trecuseră la Calvinism, iar în Secolul al XVIII-lea își construiseră biserică nouă.
- După 1658 a apărut și o comunitate românească, care în 1817 și-a construit o biserică greco-catolică de lemn cu hramul Sfinților Arhangheli, Biserica a ars în 1898 în întregime.
- În 1851 este înființată școala din sat.
Monumente Istorice[modificare | modificare sursă]
- Biserica Romano-Catolică de piatră constuită în Secolul al XIV-lea, s-a prăbușit datorită inundațiilor pârâului din jurul ei, îsă a fost reconstruită din materialul original în 1898.
Demografie[modificare | modificare sursă]
La recensămâtul din 2002 satul avea 1220 de locuitori, dintre care: 629 maghiari și 586 români.
Componența etnică a comunei Braniște
Maghiari (51,76%)
Români (48,03%)
Necunoscută (0,21%)
Personalități[modificare | modificare sursă]
S-au născut la Braniște:
- Cserenátoni Gyula (n.1858 - d.?) lingvist, profesor.
- Miháltz István (n.1897 – d.Szeged, 1964) geolog, profesor universitar.
- Balázs Ernő (n.1929 –) sportiv, profesor de educație fizică, director.
- Kozma Zsolt (n.1935 –) pastor reformat, scriitor bisericesc, profesor de teologie.
- Daróczi Tamás (n.1954 –) tenor, cantautor.
Resurse[modificare | modificare sursă]
Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
