Novak Đoković

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Novak Đoković
Novak Djokovic Hopman Cup 2011 (cropped).jpg
Poreclă Nole, Djoker
Țara Serbia Serbia
Reședință Monte Carlo, Monaco
Dată naștere 22 mai 1987 (29 de ani)
Loc naștere Belgrad, Serbia
Înălțime 1,88 m
Greutate 80 kg
Debut profesionist în 2003
Mâna cu care lovește dreapta
Simplu
Victorii-înfrângeri 723–149 (82,91%)
Număr titluri 64
Cea mai bună clasare Nr. 1 (4 iulie 2011)
Poziția actuală Nr. 1 (7 martie 2016)
Rezultate la simplu la turneele de Mare Șlem
Australian Open C (2008, 2011, 2012, 2013, 2015,2016 )
Roland Garros C (2016)
Wimbledon C (2011, 2014, 2015)
U.S. Open C (2011, 2015)
Dublu
Victorii-înfrângeri 42–57
Număr titluri 1
Cea mai bună clasare Nr. 114 (30 noiembrie 2009)
Actualizat la: 5 iunie 2016.
Modifică text Consultați documentația formatului
Medalii olimpice
Tenis
Bronz Beijing 2008 masculin simplu

Novak Đoković (grafie chirilică: Новак Ђоковић, pronunțat /ˈnɔvaːk 'ʥɔːkɔviʨ/ Sunet ascultă, n. 22 mai 1987, Belgrad) este un jucător profesionist sârb de tenis de câmp, câștigător în 2008, 2011, 2012, 2013, 2015 și 2016 al turnelului Australian Open, în 2011, 2014 și 2015 al turneelor Wimbledon; U.S. Open în 2011 și 2015 și Roland Garros în 2016. Đoković este în prezent numărul 1 în ierarhia ATP. La Jocurile Olimpice de la Beijing, în 2008, a câștigat medalia de bronz. Đoković a câștigat în 2008, 2012, 2013, 2014 și 2015 Turneul Campionilor, are în palmares un număr record de 29 de titluri în turneele din seria Masters.

Date personale[modificare | modificare sursă]

Părinții lui Đoković, Srđan și Dijana, în 2007.

Novak Đoković s-a născut pe 22 mai 1987, la Belgrad, și a început să joace tenis încă de la vârsta de 4 ani, debutând ca profesionist la 16 ani. Tatăl său, Srdjan, unchiul și mătușa sa au fost toți schiori profesioniști.[1] Tatăl acestuia a fost și un foarte bun jucător de fotbal și a dorit ca Novak să devină schior sau fotbalist, dar acesta a excelat în tenis de la o vârstă fragedă. Frații săi, Marko și Djordje, sunt elevi și joacă, de asemenea, tenis.[2] Idolul din copilărie a fost Pete Sampras; suprafața sa preferată este cimentul. Vorbește limbile: sârbă, engleză, italiană și germană și „înțelege puțin franceza”.[3][4] Din anul 2006 locuiește la Monte Carlo.[necesită citare]

Carieră[modificare | modificare sursă]

Ca junior[modificare | modificare sursă]

Novak Đoković a avut, în turneele de juniori, un raport victorii-înfrângeri de 35-11, în competiția de simplu, și 20-5 în cea de dublu.[5] În 2004, a atins semifinalele turneului Australian Open de juniori, atât în competiția individuală, cât și în cea de dublu.[1][6]

Ca profesionist[modificare | modificare sursă]

2003, 2004[modificare | modificare sursă]

În 2003, a câștigat primul turneu din seria Futures, la doar a treia încercare.[7] Au urmat alte 2 semifinale în turnee din aceeași categorie, terminând sezonul cu 10-5 raportul victorii-înfrângeri. În 2004, a mai urmat o semifinală de turneu Futures și o victorie într-un meci de Cupa Davis. A câștigat un turneu Futures la Szolnok, în Ungaria, și după două săptămâni, pe 17 mai 2004, a câștigat primul său turneu Challenger, la Budapesta.[7] S-a calificat în primul turneu ATP la Umag, în iunie, dar a fost învins de Filippo Volandri în primul tur. A câștigat un turneu Futures la Belgrad, apoi a urmat prima sa victorie în circuitul ATP, la Open România, unde l-a învins pe Arnaud Clement, pierzând în turul următor, în 3 seturi, cu David Ferrer. La sfârșitul sezonului, în noiembrie, a câștigat turneul Challenger de la Aachen.[7][8]

2005[modificare | modificare sursă]

Și-a început sezonul 2005 prin debutul în turneele de Mare Șlem, la Australian Open, unde a pierdut însă în fața lui Marat Safin. Au urmat, în martie, două meciuri de Cupa Davis, câștigate împotriva țării Zimbabwe. Apoi, în aprilie, a pierdut două meciuri de Cupa Davis, cu Belgia: a fost învins de Christophe Rochus în 5 seturi și de Kristof Vliegen în 4. S-a calificat la Roland Garros și a câștigat primul său meci într-un turneu de Mare Șlem, învingându-l pe Robby Ginepri 6-0, 6-0, 6-3,[7] luând apoi primul set în meciul cu Guillermo Coria, înainte de a fi nevoit să abandoneze din cauza unor probleme respiratorii. După ce a trecut de calificări, a ajuns în turul al 3-lea la Wimbledon, învingându-l pe Juan Mónaco în numărul minim seturi și pe Guillermo García-López în 5 seturi, fiind învins de Sébastien Grosjean. A debutat în turneele de Masters la Cincinnati, trecând de calificări, însă a fost învins de Fernando González în primul tur. A ajuns în turul al 3-lea la U.S. Open, învingându-i pe Gaël Monfils (în 5 seturi) și pe Mario Ančić (în 4 seturi), pierzând în fața lui Fernando Verdasco în 5 seturi. S-a calificat apoi pentru turneul de Masters de la Paris și a ajuns, de asemenea, în turul al 3-lea, cu victorii în fața lui Victor Hănescu și a lui Mariano Puerta, fiind înfrânt de Tommy Robredo. A încheiat sezonul ca numărul 1 din Serbia și cel mai tânăr jucător din top 100, la 18 ani și 5 luni (terminând pe locul 78).[9]

2006[modificare | modificare sursă]

Novak Đoković în Umag.

În 2006, și-a continuat ascensiunea, câștigând două turnee ATP, din 3 finale disputate și terminând sezonul ca fiind cel mai tânăr jucător din top 20. În plus, a făcut un pas important în turneele de Mare Șlem, ajungând în sferturi la Roland Garros.
În februarie, după ce a pierdut în primul tur la Australian Open, a ajuns în semifinalele turneului de la Zagreb (pierzând la Ivan Ljubičić) și în sferturile turneului de la Rotterdam (pierzând la Radek Štěpánek), cedând la ambele turnee în fața celor care aveau să ajungă campioni. A avut în următoarele 3 luni un raport victorii-înfrângeri de 2-5, până când i s-a schimbat soarta sezonului la Roland Garros, obținând în următoarele 5 turnee un raport victorii-înfrângeri de 17-4: A atins primul sfert de finală într-un turneu de Mare Șlem (unde a abandonat în meciul cu Rafael Nadal), a continuat cu turul al 4-lea în turneul de la Wimbledon (pierzând la Mario Ančić), a câștigat următorul turneu pe care l-a jucat (Amersfoort, unde l-a învins pe Nicolas Massu),[10] la prima sa finală de turneu din circuitul ATP; a obținut o serie de 9 victorii consecutive, prin apariția sa în a doua finală la rând, la Umag, fiind nevoit să abandoneze, din cauza unor probleme respiratorii, în timp ce conducea cu 3-1 în tiebreakul primului set, în fața lui Stanislas Wawrinka; a ajuns în turul 3 la U.S. Open, pierzând la Lleyton Hewitt. A obținut un raport 5-1 (victorii-înfrângeri) în meciurile de Cupa Davis, singura înfrângere venind în meciul cu Roger Federer. A câștigat apoi, în octombrie, al doilea său titlu, la Metz, învingându-l în finală pe Jürgen Melzer și a ajuns în primul său sfert de finală într-un turneu de Masters, la Madrid, cu victorii la Richard Gasquet și Andy Murray, fiind învins de Fernando González.
A obținut raporturi victorii-înfrângeri de 17-9 pe ciment, 14-5 pe zgură, 5-2 pe sintetic și 4-2 pe iarbă. A fost lider în circuit, ca raport al tiebreakurilor câștigate, cu 19-5 și a avut un raport de 2-7 în meciurile disputate cu jucătorii din top 10, cu victorii în fața numărului 9, Fernando Gonzalez (la Roland Garros) și a numărului 8, Tommy Robredo (la Wimbledon). A câștigat pe parcursul sezonului 645 de mii de dolari.[11]

2007[modificare | modificare sursă]

Novak Djokovici la Australian Open
Novak Djokovic la US Open 2007

Sezonul 2007 l-a început cu un titlu la Adelaide și cu o prezență în optimile turneului Australian Open. După semifinala de la Rotterdam și sfertul de finală de la Dubai, au urmat în martie patru săptămâni aproape perfecte, în primele 2 turnee de Masters ale sezonului: la Indian Wells, unde a ajuns până în finală, fără a pierde vreun set, însă a fost învins de Rafael Nadal, apoi la Miami, unde a câștigat turneul fără a ceda vreun set, în sferturi trecând de Nadal și răzbunându-se pentru finala pierdută anterior, în semifinală repetând victoria din acceași fază a competiției, de la Indian Wells, contra lui Andy Murray (cedând în total doar 6 ghemuri în cele 2 meciuri), iar în finală învingându-l pe Guillermo Cañas, cel care a surprins prin victoriile sale în fața lui Roger Federer,[12][13] în aceste două turnee. A devenit astfel cel mai tânăr câștigător al turneului de Masters de la Miami, la 19 ani și 10 luni și doar al doilea jucător care a câștigat turneul fără a pierde vreun set, după Ivan Lendl, cel care a reușit această performanță la ediția din 1989, beneficiind totuși de abandonul adversarului în finală.[14] La întoarcerea acasă, în Serbia, a fost primit ca un erou, cu ovații, de către fanii veniți să-l întâmpine;[15][16] a fost felicitat și de președintele Serbiei, Boris Tadić, care i-a urat succes în continuare, în carieră.[17][18]

La Monte Carlo a fost învins în turul al 3-lea de David Ferrer, apoi a câștigat turneul de la Estoril, învingându-l cu 7-6(7) 0-6 6-1 pe Richard Gasquet, în finală. Au urmat două înfrângeri în sferturile de finală de la Roma și Hamburg, unde a fost învins de Rafael Nadal și respectiv de Carlos Moya.
La Roland Garros a ajuns până în semifinală, unde a pierdut în fața lui Nadal, deținătorul titlului, și cel care avea să câștige turneul pentru a 3-a oară consecutiv. La Wimbledon a ajuns până la aceeași fază a competiției, dar a trebuit să abandoneze în meciul cu Nadal, din cauza unor bătături la degetele de la picioare și a unor probleme la spate, precedentele 2 partide, jucate în zile consecutive, durând în total 9 ore;[19] scorul în acel meci era 1-1 la seturi.
După acest rezultat, a atins poziția maximă pe care a avut-o vreodată în clasamentul ATP: locul al 3-lea.[20]

Novak Đoković câștigând în fața lui Nikolai Davîdenko, 2008

Nu a reușit apoi să-și apere titlul de la Umag, pierzând în turul al doilea la Viktor Troicki și o săptămână mai târziu a cedat poziția a 3-a în ierarhia ATP lui Andy Roddick.[21]
A urmat apoi o importantă performanță, în turneul de Masters de la Montreal: prin victoriile sale în fața numărului 3 (la acea dată) Andy Roddick în sferturi, a numărului 2 Rafael Nadal în semifinală și a numărului 1 mondial, Roger Federer în finală, a devenit primul jucător de la Boris Becker în 1994, (la Stockholm), care i-a învins pe primii 3 jucători în ierarhia ATP la același turneu.[22][23] A câștigat astfel al doilea său turneu de Masters și, totodată, a revenit pe poziția a 3-a în clasamentul ATP.[24]

La Cincinnati însă, din cauza oboselii[25], a pierdut încă din primul meci jucat în turneu, în fața lui Carlos Moya.
Pe cimentul american, la U.S. Open, a realizat cel mai bun rezultat al său în turneele de Mare Șlem, ajungând până în finală, acolo unde a fost învins de Roger Federer, câștigător al turneului pentru a patra oară consecutiv, cu scorul 7-6(4), 7-6(2), 6-4.[26] În turul al doilea l-a învins Radek Štěpánek cu scorul de 6-7(4), 7-6(5), 5-7, 7-5, 7-6(2), într-un meci ce a durat 4 ore și 44 de minute.[27]

Novak Đoković la Cupa Rogers din 2008

După US Open, a ajutat Serbia să se califice pentru prima dată în Grupa Mondială a Cupei Davis, în dauna echipei Australiei, cu victoriile sale în fața lui Peter Luczak (6-1, 6-4, 6-2) și Chris Guccione (6-3, 7-6(3), 7-6(5)) și în fața perechii de dublu formată din Paul Hanley și Lleyton Hewitt (3-6, 6-4, 6-3, 6-2), partenerul său fiind Nenad Zimonjic. Scorul final al înfruntării dintre Serbia și Australia a fost 4-1.[28]
Pe 14 octombrie, prin victoria de la Viena din fața lui Stanislas Wawrinka a câștigat al cincilea său titlu al sezonului și al șaptelea al carierei.

2008[modificare | modificare sursă]

Anul 2008 i-a adus noi performanțe, jucătorul câștigând primul său titlu la Australian Open[29], turneu la care a ajuns în finală fără a ceda vreun set. În mai, a cucerit al 10-lea trofeu al carierei, după victoria din Mastersul de la Roma. A obținut medalia de bronz la Olimpiada de la Beijing.[30] A fost învins în semifinale la Roland Garros și US Open, în timp ce la Wimbledon a fost eliminat prematur, în runda a doua.

2009[modificare | modificare sursă]

Djokovic la turneul de grand-slam US Open din 2009

A început anul foarte aproape de a urca pe locul secund în ierarhia mondială, dar s-a accidentat în Openul Australian, abandonând competiția în sfertul de finală cu Andy Roddick și, astfel, ratând șansa de a-și apăra trofeul la Melbourne[31]. A revenit în februarie, când s-a impus în turneul de la Dubai[32]. A jucat finale în turneele din seria Masters de la Miami, Monte Carlo și Roma, dar le-a pierdut pe toate. După ultimul eșec, Đoković a cedat locul trei în ierarhia mondială în favoarea lui Andy Murray[33]. În octombrie, s-a impus în Openul Chinei, în urma acestui succes urmând să revină pe treapta a treia a podiumului clasamentului ATP[34].

2010[modificare | modificare sursă]

Djoković la turneul de la Wimbledon din 2010

Djokovic a început anul cu participarea la turnee demonstrative, în Australia. La primul Grand Slem al anului, la Melbourne, sârbul a fost eliminat în sferturile de finală de Jo-Wilfried Tsonga, dar a atins cel mai înalt loc al carierei în clasamentul mondial, urcând pe poziția secundă, în detrimentul lui Rafael Nadal[35]. Primul titlu al anului a fost cucerit în februarie, la Dubai, unde, pentru prima oară în carieră, și-a păstrat un trofeu câștigat cu un an înainte. A avut un rol important în calificarea echipei Serbiei din Cupa Davis în sferturile de finală, în fața echipei Statelor Unite ale Americii, câștigând ambele meciuri în care a evoluat. Au urmat prestații mai puțin convingătoare la turneele Masters din Statele Unite și la cele pe zgură, Djokovic renunțând în această perioadă și la colaborarea cu antrenorul Todd Martin. La US Open a ajuns pentru a doua oară în carieră în finală, după cea din 2007. În semifinale l-a învins pe Roger Federer în cinci seturi, dar în ultimul act a cedat în fața spaniolului Rafael Nadal.

La Turneul Campionilor, disputat la Londra, a fost eliminat în semifinale, de Federer. A încheiat însă anul en-fanfare, câștigând Cupa Davis în premieră alături de echipa Serbiei. În finala contra Franței s-a impus în ambele meciuri disputate, trecând de Gilles Simon și Gaël Monfils.

2011[modificare | modificare sursă]

Novak Djokovic după câștigarea Openului Austrailian din 2011

La începutul anului a participat, alături de Ana Ivanović, la Cupa Hopman, competiție destinată echipelor naționale mixte. Cei doi au ajuns până în finală, unde Ivanovic a abandonat din cauza unei accidentări. La Openul Australian, Đoković a avut o prestație de excepție, cedând un singur set, în turul secund, în fața croatului Ivan Dodig[36], și câștigând competiția pentru a doua oară în carieră. Printre învinșii săi s-au numărat trei jucători din Top 10, Tomas Berdych în sferturi, Federer în semifinale și Andy Murray în finală, pe toți învingându-i în minimum de seturi. În ciuda triumfului, Đoković a rămas pe locul trei mondial. Seria de succese a continuat pentru sârb la turneul de la Dubai, pe care l-a câștigat după victoria în finala cu Federer. În primul turneu din Seria Masters al anului, la Indian Wells, Đoković a obținut trofeul după ce a trecut de Federer în semifinale și de liderul mondial Nadal în finală, succes în urma căruia a redevenit numărul doi mondial[37].

A urmat un nou turneu și un nou trofeu. La Miami, tot în Seria Masters, Nole și-a continuat seria de victorii și s-a calificat în finală, fără a ceda vreun set. În ultimul act l-a înfruntat din nou pe Nadal, pe care l-a învins cu 4-6, 6-3, 7-6, obținând al patrulea titlu al anului. Mai mult, Djokovic a înregistrat a 24-a victorie consecutivă și a devenit doar al treilea tenisman care l-a învins în două finale consecutive pe Nadal[38].

Sezonul pe zgură a început excelent pentru sârb cu trofeu în turneul de casă, la Belgrad. A urmat Mastersul de la Madrid, în a cărui finală l-a învins pe Rafael Nadal, obținând prima victorie pe zgură în fața ibericului. Seria de succese consecutive de la începutul anului a ajuns la 32 de meciuri.

După Mastersul de la Madrid a urmat Rome Masters 1000 unde, în finală, după un meci spectaculos, a reușit să îl înfrângă din nou pe Rafael Nadal cu scorul de 6-4 6-4, trecându-și în cont cel de-al 25-lea titlu și, astfel, a ajuns la victoria cu numărul 37, din tot atâtea meciuri jucate în 2011.

A fost numit „Sportivul Anului” în Europa (2011) de către agenția poloneză de știri PAP.[39]

2012[modificare | modificare sursă]

A primit Premiul Laureus pentru sportivul anului 2011 după cele trei titluri de mare Șlem obținute.

Antrenori[modificare | modificare sursă]

Cea care l-a antrenat pentru prima dată pe Novak Đoković a fost Jelena Genčić, care s-a ocupat în trecut și de Monica Seles și Goran Ivanisevic. A lucrat cu Novak de la vârsta de 6 ani, până în jurul vârstei de 11 ani, când, la sfaturile acesteia, Đoković a plecat la Munchen, pentru a urma cursurile Academiei de Tenis fondate de Niki Pilić.[6][40][41]
A fost apoi antrenat de Jovan Lilic[6], pe atunci căpitan al echipei Serbiei în Cupa Davis pentu juniori,[42] după care, din iulie 2005, a început să lucreze cu Ricardo Piatti, care a ajuns să-i fie ca un tată; Piatti îl antrena în același timp și pe Ivan Ljubicic,[43] iar sârbul l-a rugat să se ocupe doar de el; italianul a refuzat, iar Đoković a renunțat la serviciile lui, înaintea turneului Roland Garros din 2006.[44][45][46]
Din iunie 2006 este antrenat de slovacul Marian Vajda, un fost jucător de tenis, care l-a antrenat în trecut și pe Dominik Hrbaty.[47][48] Pentru jocul la fileu, lucrează cu fostul campion de dublu, Mark Woodforde,[15][49][50] iar pentru condiția fizică, lucrează cu Salvador Sosa.[1]

Echipament[modificare | modificare sursă]

Echipamentul lui Djokovici în vitrina unui magazin de articole sportive din New York

Đoković folosește o rachetă Head, firmă cu care a semnat un parteneriat în ianuarie 2009[51]. La Openul Australian din 2011 a folosit noul model YouTek™ IG Speed MP 18/20. La capitolul echipament sportiv, Đoković are un contract cu firma italiană Sergio Tacchini, înțelegerea fiind valabilă timp de 10 ani, începând din ianuarie 2010[52].

Premii[modificare | modificare sursă]

  • În 2006, a primit premiul ATP pentru tenismenul cu jocul cel mai îmbunătățit pe parcursul anului.[53][54]

Păreri ale specialiștilor[modificare | modificare sursă]

Djokovic dând mâna cu John McEnroe, în 2009

John McEnroe:

  • „Va fi o adevărată forță și nu doar ceea ce vedeți acum [...] Crede în el și trebuie să creadă în el. Are loviturile, jocul și puterea [necesare] și se mișcă bine. [...] Îmi place pentru că e inteligent - pot să-mi dau seama de asta”.[55] (3 mai 2007)
  • „Crede că poate ajunge numărul 1. Are cu adevărat această șansă”.[56] (31 Jul 2007)
  • „Este încrezut/obraznic, dar într-un sens bun. [...] Tipul ăsta nu va pleca. Spune că vrea să fie numărul 1 și asta chiar înseamnă să spui ceva, avându-i pe Federer și Nadal înaintea ta”.[57] (Pe parcursul US Open 2007, comentând turneul pentru USA Network)

Bjørn Borg:

  • „Đoković e cu siguranță un candidat pentru câștigarea unui turneu de Mare Șlem. A dovedit că poate să bată pe oricine din circuit. Este încă foarte tânăr, dar va fi cu siguranță acolo sus, cu Federer și cu Nadal. Este un jucător grozav, are un foarte bun joc și poate juca pe orice tip de suprafață. S-a descurcat bine la Wimbledon anul acesta, o poate face și la US Open, dar cred că se va descurca și mai bine în turneele de Mare Șlem anul viitor”.[58] (13 august 2007)

Mark Woodforde:

  • „A dat dovadă de multă maturitate, pentru un tânăr de 19 ani, recunoscând că există lipsuri în jocul lui. [...] Știa că trebuie să-și îmbunătățească acea parte [jocul la fileu] pentru a rupe dominația lui Federer și a lui Nadal”.[50]

Stilul și filozofia de joc[modificare | modificare sursă]

Conform diferitelor surse, Đoković este un all-round player, un jucător ce combină jocul de pe fundul terenului cu venirile la fileu în scopul finalizării punctelor cât mai repede, variind rapid strategia de joc, în funcție de situație, fiind adaptat pentru orice tip de suprafață.[1][59]
Totuși, majoritatea jucătorilor de astăzi sunt în primul rând/în principal baselineri (tenismeni ce joacă de pe fundul terenului, limitând venirlie la fileu),[60] iar sârbul a afirmat, la una din conferințele de presă susținute pe parcursul ediției din 2007 a turneului U.S. Open, că se consideră ca făcând și el parte din această categorie.[61]

Sârbul repetă de multe ori în conferințele de presă susținute că este tânăr și nu se grăbește, o ia pas cu pas. Spune că țelul lui este să ajungă numărul 1, dar nu este atent la punctele din clasament, se concentrează asupra jocului său.[62][63]

Contribuția la ascensiunea tenisului în Serbia[modificare | modificare sursă]

Mulțumită rezultatelor lui Novak Djokovic, coroborate cu cele ale Anei Ivanovic și Jelenei Jankovic,[64] tenisul a căpătat o importanță mult mai mare în Serbia, în special după ediția din 2007 a turneului Roland Garros, unde toți trei au atins semifinalele turneului,[65] Ivanovic ajungând chiar în finală, unde a fost învinsă de Justine Henin, câștigătoare a turneului pentru a patra oară.[66]
La întoarcerea în țară, 15.000 mii de sârbi s-au adunat în Piața Nikola Pasic din Belgrad pentru a-i primi pe cei trei ca pe niște adevărați eroi.[67][68][69][70] Djokovic susține chiar faptul că tenisul ar fi ajuns cel mai important sport din Serbia.[61]
La întoarcerea în Serbia, după US Open, a fost primit de primministrul țării, Vojislav Kostunica, care, după ce l-a felicitat, a spus că succesele recente ale lui Djokovic și ale Jelenei Jankovic și Anei Ivanovic „au reușit să transforme Serbia într-o putere a tenisului mondial”.[71]
În septembrie 2007, a ajutat echipa Serbiei să se califice pentru prima dată în Grupa Mondială a Cupei Davis, făcând astfel ca țara să ajungă în elita tenisului mondial, cele 16 echipe ce se luptă pentru câștigarea Salatierei de argint.[28]

Talentul în afara jocului de tenis[modificare | modificare sursă]

În 2007 Djokovic a participat la concursul karaoke organizat pe parcursul turneului Roland Garros de către televiziunea France 3, unde interpretarea sa a piesei I will survive[72] a câștigat[73] votul telespectatorilor,[74] fiind cea mai bine primită dintre toate, atât ale băieților cât și ale fetelor, depășindu-i astfel pe Rafael Nadal cu interpretarea piesei La Bamba sau pe Roger Federer cu piesa You're Simply the best.[75]

Novak Djokovic a fost surprins de mai multe ori în antrenamentele sale imitând alți jucători de tenis precum Nadal, Roddick, Maria Sharapova, Pete Sampras, Goran Ivanisevic și alții. Au apărut astfel, pe internet, diferite imagini video cu Novak ironizând diferite ticuri/superstiții ale jucătorilor,[76][77][78] una dintre ele filmate chiar în vestiarele jucătorilor, pe parcursul ediției din 2007 a US Open.[79]
Andy Roddick a fost printre jucătorii care s-au răzbunat cu aceeași monedă, imitându-l/ironizându-l chiar într-un antrenament susținut alături de sârb, la Wimbledon, după ce, chiar Djokovic a fost cel care i-a arătat imaginile video pe internet, în timpul turneului Roland Garros.[80]
La ediția din 2007 a U.S. Open, în urma victoriei sale din sferturi în fața lui Carlos Moya, la interviul luat pe teren, a fost rugat să repete unul dintre numerele sale, imitându-i astfel, pe rând, pe Maria Sharapova și pe Rafael Nadal, în aplauzele publicului newyorkez.[81][82]
Chiar Moya a fost unul dintre cei care i-au recunoscut talentul, în conferința de presă susținută după meciul pierdut, spunând: „Este un dar. Dacă nu reușește în tenis, poate avea o bună carieră în asta. Totuși, cred că are destul succes în tenis”.[82][83]

Fapt divers[modificare | modificare sursă]

  • Djokovic este criticat pentru faptul că, înaintea serviciului, bate mingea de pământ de prea multe ori, făcându-i pe adversari să-și piardă concentrarea.[83][84][85] Recordul, ca număr de bătăi este considerat până acum a fi 28, realizat în meciul din sferturile de finale ale U.S. Open, contra lui Carlos Moya. Sârbul susține că este doar o modalitate de a se concentra și că nu are intenția de a-i irita pe adversari:[81][86] „Este doar rutina mea, obiceiul meu. Fiecare are obiceiul lui. Este una dintre modalitățile pe care le folosesc pentru a încerca să-mi găsesc concentrarea, atenția. Știu că este puțin iritant pentru adversarii mei, dar nu o fac intenționat, pentru a-i enerva”.[80]
  • Este foarte bun prieten cu Ana Ivanovic, o jucătoare de tenis, aflată și ea în top 10, în clasamentul mondial de tenis al fetelor (WTA). Se știu de la vârsta de 4-5 ani, cunoscându-se la restaurantul din Belgrad al părinților lui Djokovic, pe atunci antrenându-se împreună și jucându-se de-a v-ați ascunselea.[87][88]
  • Dintre cei din circuitul ATP, este foarte bun prieten cu scoțianul Andy Murray, doar cu o săptămână mai mare decât sârbul, și el ajuns în top 10 în ierarhia ATP; cei doi au fost parteneri de dublu, la Australian Open, în 2006.[89][90][91]
  • La întoarcerea acasă, după câștigarea turneului de la Miami, a apărut înaintea fanilor cu alt trofeu decât cel câștigat. Pe cel primit după victoria în turneu l-a scăpat din mână la aeroport și s-a crăpat; a motivat incidentul prin faptul că a fost foarte emoționat și nerăbdător să îl arate fanilor sârbi, acasă, recunoscând în același timp ca a fost neatent, neîndemânatic; urma să-i fie trimis din partea organizatorii turneului de la Miami o replică a trofeului primit.[92]
  • În timpul turneului de la Montreal, și-a început săptămâna participând la o prezentare de modă,[93][94][95] sfârșindu-și seara pe pasarelă, îmbrăcat doar în lenjerie intimă. „Marcos Baghdatis trebuia să facă acest lucru alături de mine, însă a renunțat. Până la urmă am fost însoțit de un tip italian, Adriano Biasella. James Blake m-a împins să fac acest lucru”.[80][96][97]
  • Deși Federer, care este un înpătimit al schiului, se ține departe de pârtiile de schi, de frica accidentărilor, Djokovic nu a renunțat la pasiunea sa pentru acest sport și, în iarna 2006-2007, a schiat pe pârtiile din St. Anton, Austria. Susține că îi place schiul atât de mult încât își asumă riscurile, deși multă lume îi spune să nu facă acest lucru; consideră schiul ca fiind al doilea său sport, ca importanță.[98]

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Finale simplu Mare Șlem (20)[modificare | modificare sursă]

Câștigător (12)[modificare | modificare sursă]

An Turneu Finalist Scor
2008 Australia Australian Open Franța Jo-Wilfried Tsonga 4-6, 6-4, 6-3, 7-6
2011 Australia Australian Open Regatul Unit Andy Murray 6-4, 6-2, 6-3
2011 Regatul Unit Wimbledon Spania Rafael Nadal 6-4, 6-1, 1-6, 6-3
2011 Statele Unite U.S. Open Spania Rafael Nadal 6-2, 6-4, 6-7(3), 6-1
2012 Australia Australian Open Spania Rafael Nadal 5–7, 6–4, 6–2, 6–7(5), 7–5
2013 Australia Australian Open Regatul Unit Andy Murray 6-7(2), 7-6(3), 6-3, 6-2
2014 Regatul Unit Wimbledon Elveția Roger Federer 6–7(7), 6–4, 7–6(4), 5–7, 6–4
2015 Australia Australian Open Regatul Unit Andy Murray 7-6(5), 6-7(4), 6-3, 6-0
2015 Regatul Unit Wimbledon Elveția Roger Federer 7–6(1), 6–7(10), 6–4, 6–3
2015 Statele Unite U.S. Open Elveția Roger Federer 6-4, 5-7, 6-4, 6-4
2016 Australia Australian Open Regatul Unit Andy Murray 6-1.7-5,7-6(3)
2016 Franța Roland Garros Regatul Unit Andy Murray 3–6, 6–1, 6–2, 6–4

Finalist (8)[modificare | modificare sursă]

An Turneu Câștigător finală Scor
2007 Statele Unite U.S. Open Elveția Roger Federer 6-7(4), 6-7(2), 4-6
2010 Statele Unite U.S. Open Spania Rafael Nadal 4-6, 7-5, 4-6, 2-6
2012 Franța Roland Garros Spania Rafael Nadal 4–6, 3–6, 6–2, 5–7
2012 Statele Unite U.S. Open Regatul Unit Andy Murray 6–7(10), 5–7, 6–2, 6–3, 2–6
2013 Regatul Unit Wimbledon Regatul Unit Andy Murray 4-6, 5-7, 4-6
2013 Statele Unite U.S. Open Spania Rafael Nadal 2-6, 6-3, 4-6, 1-6
2014 Franța Roland Garros Spania Rafael Nadal 6–3, 5–7, 2–6, 4–6
2015 Franța Roland Garros Elveția Stanislas Wawrinka 6–4, 4–6, 3–6, 4–6

Tennis Masters Cup / ATP World Tour Finals[modificare | modificare sursă]

Câștigător (5)[modificare | modificare sursă]

An Turneu Finalist Scor
2008 Republica Populară Chineză Shangai Rusia Nikolay Davydenko 7-6, 6-1
2012 Regatul Unit London Elveția Roger Federer 7-6(6), 7-5
2013 Regatul Unit London Spania Rafael Nadal 6-3, 6-4
2014 Regatul Unit London Elveția Roger Federer walkover
2015 Regatul Unit London Elveția Roger Federer 6-3, 6-4

Finale simplu ATP Masters Series (29)[modificare | modificare sursă]

Câștigător (19)[modificare | modificare sursă]

An Turneu Finalist Scor
2007 Statele UniteMiami Argentina Guillermo Cañas 6-3, 6-2, 6-4
2007 CanadaMontréal Elveția Roger Federer 7-6(2), 2-6, 7-6(2)
2008 Statele UniteIndian Wells Statele Unite Mardy Fish 6–2, 5–7, 6–3
2008 ItaliaRoma Elveția Stanislas Wawrinka 4–6, 6–3, 6–3
2009 FranțaParis Franța Gaël Monfils 6–2, 5–7, 7–6(3)
2011 Statele UniteIndian Wells (2) Spania Rafael Nadal 4–6, 6–3, 6–2
2011 Statele Unite Miami (2) Spania Rafael Nadal 4–6, 6–3, 7–6(4)
2011 SpaniaMadrid Spania Rafael Nadal 7–5, 6–4
2011 Italia Roma Spania Rafael Nadal 6-4, 6–4
2011 CanadaMontréal Statele Unite Mardy Fish 6-2, 3-6, 6-4
2012 Statele Unite Miami (3) Regatul Unit Andy Murray 6-1, 7-6 (7-4)
2012 CanadaToronto Franța Richard Gasquet 6-3, 6-2
2012 Republica Populară Chineză Shangai Regatul Unit Andy Murray 5-7, 7-6(11), 6-3
2013 MonacoMonte Carlo Spania Rafael Nadal 6–2, 7–6(1)
2013 Republica Populară Chineză Shangai Argentina Juan Martín del Potro 6-1, 3-6, 7-6(3)
2013 FranțaParis Spania David Ferrer 7–5, 7–5
2014 Statele UniteIndian Wells (3) Elveția Roger Federer 3-6, 6-3, 7-6(3)
2014 Statele Unite Miami (4) Spania Rafael Nadal 6–3, 6–3
2014 Italia Roma Spania Rafael Nadal 4–6, 6–3, 6–3

Finalist (10)[modificare | modificare sursă]

An Turneu Câștigător finală Scor
2007 Statele Unite Indian Wells Spania Rafael Nadal 6-2, 7-5
2008 Statele Unite Cincinnati Regatul Unit Andy Murray 6–7(4), 6–7(5)
2009 Statele Unite Miami Regatul Unit Andy Murray 2–6, 5–7
2009 Monaco Monte Carlo Spania Rafael Nadal 3–6, 6–2, 1–6
2009 Italia Roma Spania Rafael Nadal 6–7(2), 2–6
2009 Statele Unite Cincinnati Elveția Roger Federer 1–6, 5–7
2011 Statele Unite Cincinnati Regatul Unit Andy Murray 4–6, 0–3 ret.
2012 Monaco Monte Carlo Spania Rafael Nadal 3-6, 1-6
2012 Italia Roma Spania Rafael Nadal 5-7, 3-6
2012 Statele Unite Cincinnati Elveția Roger Federer 0–6, 6–7

Finale (71)[modificare | modificare sursă]

Simplu[modificare | modificare sursă]

Câștigător (49)[modificare | modificare sursă]
Legendă
Grand Slam (8)
Tennis Masters Cup (4)
ATP Masters Series (20)
ATP World Tour 500 (11)
ATP World Tour 250 (6)
Suprafață joc
Ciment (38)
Iarbă (2)
Zgură (9)
Sintetic (0)
Nr. Dată Turneu Suprafață Finalist Scor
1. 23 iulie 2006 Olanda Amersfoort, Olanda Zgură Chile Nicolás Massú 7-6(5), 6-4,
2. Franța 8 octombrie 2006 Metz, Franța Ciment (I) Austria Jürgen Melzer 4-6, 6-3, 6-2
3. Australia 7 ianuarie, 2007 Adelaide, Australia Ciment Australia Chris Guccione 6-3, 6-7(6), 6-4
4. Statele Unite 1 aprilie, 2007 Miami, SUA Ciment Argentina Guillermo Cañas 6-3, 6-2, 6-4
5. Portugalia 6 mai, 2007 Estoril, Portugalia Zgură Franța Richard Gasquet 7-6(7), 0-6, 6-1
6. Canada 12 august 2007 Montréal, Canada Ciment Elveția Roger Federer 7-6(2), 2-6, 7-6(2)
7. Austria 14 octombrie 2007 Viena, Austria Ciment (I) Elveția Stanislas Wawrinka 6-4, 6-0
8. Australia 27 ianuarie 2008 Australian Open, Australia Ciment (GS) Franța Jo-Wilfried Tsonga 4-6, 6-4, 6-4, 7-6
9. Statele Unite 23 martie 2008 Indian Wells, USA Ciment Statele Unite Mardy Fish 6–2, 5–7, 6–3
10. Italia 11 mai 2008 Roma, Italia Zgură Elveția Stanislas Wawrinka 4–6, 6–3, 6–3
11. Republica Populară Chineză 16 noiembrie 2008 Tennis Masters Cup, Shanghai, China Ciment (i) Rusia Nikolai Davîdenko 6–1, 7–5
12. Emiratele Arabe Unite 28 februarie 2009 Dubai, Emiratele Arabe Unite Ciment Spania David Ferrer 7–5, 6–3
13. Serbia 10 mai 2009 Belgrad, Serbia Zgură Polonia Łukasz Kubot 6–3, 7–6(0)
14. Republica Populară Chineză 11 octombrie 2009 Beijing, China Ciment Croația Marin Čilić 6–2, 7–6(4)
15. Elveția 8 noiembrie 2009 Basel, Elveția Ciment (i) Elveția Roger Federer 6–4, 4–6, 6–2
16. Franța 15 noiembrie 2009 Paris, Franța Ciment (i) Franța Gaël Monfils 6–2, 5–7, 7–6(3)
17. Emiratele Arabe Unite 27 februarie 2010 Dubai, Emiratele Arabe Unite (2) Ciment Rusia Mihail Iujnîi 7–5, 5–7, 6–3
18. Republica Populară Chineză 10 octombrie 2010 Beijing, China (2) Ciment Spania David Ferrer 6–2, 6–4
19. Australia 30 ianuarie 2011 Australian Open, Australia (2) Ciment (GS) Regatul Unit Andy Murray 6-4, 6-2, 6-3
20. Emiratele Arabe Unite 27 februarie 2011 Dubai, Emiratele Arabe Unite (3) Ciment Elveția Roger Federer 6–3, 6–3
21. Statele Unite 20 martie 2011 Indian Wells, USA (2) Ciment Spania Rafael Nadal 4–6, 6–3, 6–2
22. Statele Unite 3 aprilie 2011 Miami, SUA (2) Ciment Spania Rafael Nadal 4–6, 6–3, 7–6(4)
23. Serbia 1 mai 2011 Belgrad, Serbia (2) Zgură Spania Feliciano López 7–6(4), 6–2
24. Spania 8 mai 2011 Madrid, Spania Zgură Spania Rafael Nadal 7–5, 6–4
25. Italia 15 mai 2011 Rome, Italia (2) Zgură Spania Rafael Nadal 6-4, 6-4
26. Regatul Unit 3 iulie 2011 Wimbledon, Marea Britanie Iarbă Spania Rafael Nadal 6-4, 6-1, 1-6, 6-3
27. Canada 14 august 2011 Montreal, Canada (2) Ciment Statele Unite Mardy Fish 6-2, 3-6, 6-4
28. Statele Unite 12 septembrie 2011 NY, Statele Unite Ciment Spania Rafael Nadal 6-2, 6-4, 6-7(3), 6-1
29. Australia 29 ianuarie 2012 Australian Open, Australia (3) Ciment (GS) Spania Rafael Nadal 5-7, 6-4, 6-2, 6-7(5), 7-5
30. Statele Unite 1 aprilie 2012 Miami, SUA (2) Ciment Regatul Unit Andy Murray 6-1, 7–6(4)
31. Canada 13 august 2012 Toronto, Canada (3) Ciment Franța Richard Gasquet 6-3, 6-2
32. Republica Populară Chineză 7 octombrie 2012 Beijing, China (3) Ciment Franța Jo-Wilfried Tsonga 7-6(4), 6-2
33. Republica Populară Chineză 14 octombrie 2012 Shangai, China Ciment Regatul Unit Andy Murray 5-7, 7-6(11), 6-3
34. Regatul Unit 12 noiembrie 2012 Tennis Masters Cup, London, Marea Britanie Ciment (i) Elveția Roger Federer 7-6(6), 7-5
35. Australia 27 ianuarie 2013 Australian Open, Australia (4) Ciment (GS) Regatul Unit Andy Murray 6-7(2), 7-6(3), 6-3, 6-2
36. Emiratele Arabe Unite 2 martie 2013 Dubai, Emiratele Arabe Unite Ciment Cehia Tomáš Berdych 7–5, 6–3
37. Monaco 21 aprilie 2013 Monte Carlo, Monaco Zgură Spania Rafael Nadal 6–2, 7–6
38. Republica Populară Chineză 6 octombrie 2013 Beijing, China (4) Ciment Spania Rafael Nadal 6-3, 6-4
39. Republica Populară Chineză 13 octombrie 2013 Shangai, China Ciment Argentina Juan Martín del Potro 6-1, 3-6, 7-6(3)
40. Franța 3 noiembrie 2013 Paris, Franța Ciment (i) Spania David Ferrer 7–5, 7–5
41. Regatul Unit 11 noiembrie 2013 Tennis Masters Cup, London, Marea Britanie Ciment (i) Spania Rafael Nadal 6-3, 6-4
42. Statele Unite 16 martie 2014 Indian Wells, USA Ciment Elveția Roger Federer 3–6, 6–3, 7–6(3)
43. Statele Unite 30 martie 2014 Miami, SUA (4) Ciment Spania Rafael Nadal 6–3, 6–3
44. Italia 15 mai 2014 Rome, Italia (3) Zgură Spania Rafael Nadal 4–6, 6–3, 6–3
45. Regatul Unit 6 iulie 2014 Wimbledon, Marea Britanie Iarbă Elveția Roger Federer 6–7(7), 6–4, 7–6(4), 5–7, 6-4
46. Republica Populară Chineză 5 octombrie 2014 Beijing, China (5) Ciment Cehia Tomáš Berdych 6-0, 6-2
47. Franța 2 noiembrie 2014 Paris, Franța Ciment (i) Canada Milos Raonic 6–2, 6–3
48. Regatul Unit 16 noiembrie 2014 Tennis Masters Cup, London, Marea Britanie Ciment (i) Elveția Roger Federer walkover
49. Australia 1 februarie 2015 Australian Open, Australia (5) Ciment (GS) Regatul Unit Andy Murray 7-6(5), 6-7(4), 6-3, 6-0
Finalist (22)[modificare | modificare sursă]
Nr. Dată Turneu Suprafață Câștigător finală Scor
1. Croația 30 iulie 2006 Umag, Croația Zgură Elveția Stanislas Wawrinka 6-6(1) abandon
2. Statele Unite 18 martie 2007 Indian Wells, SUA Ciment Spania Rafael Nadal 2-6, 5-7
3. Statele Unite 9 septembrie 2007 U.S. Open, New York, SUA Hard Elveția Roger Federer 6-7(4), 6-7(2), 4-6
4. Regatul Unit 15 iunie 2008 Londra, UK Iarbă Spania Rafael Nadal 7–6(6), 7–5
5. Statele Unite 3 august 2008 Cincinnati, SUA Ciment Regatul Unit Andy Murray 7–6(4), 7–6(5)
6. Thailanda 28 septembrie 2008 Bangkok, Thailanda Ciment (i) Franța Jo-Wilfried Tsonga 7–6(4), 6–4
7. Statele Unite 5 aprilie 2009 Miami, SUA Ciment Regatul Unit Andy Murray 6–2, 7–5
8. Monaco 19 aprilie 2009 Monte Carlo, Monaco Zgură Spania Rafael Nadal 6–3, 2–6, 6–1
9. Italia 3 mai 2009 Roma, Italia Zgură Spania Rafael Nadal 7–6(2), 6–2
10. Germania 14 iunie 2009 Halle, Germania Iarbă Germania Tommy Haas 6–3, 6–7(4), 6–1
11. Statele Unite 23 august 2009 Cincinnati, SUA Ciment Elveția Roger Federer 6–1, 7–5
12. Statele Unite 12 septembrie 2010 U.S. Open, New York, SUA Ciment Spania Rafael Nadal 4-6, 7-5, 4-6, 2-6
13. Elveția 7 noiembrie 2010 Basel, Elveția Ciment (i) Elveția Roger Federer 4–6, 6–3, 1–6
14. Statele Unite 26 august 2011 Cincinnati, SUA Ciment Regatul Unit Andy Murray 4-6, 0–3 ret.
15. Monaco 22 aprilie 2012 Monte Carlo, Monaco Zgură Spania Rafael Nadal 3–6, 1–6
16. Italia 21 mai 2012 Roma, Italia Zgură Spania Rafael Nadal 5–7, 3–6
17. Franța 11 iunie 2012 Roland Garros, Paris, Franța Zgură Spania Rafael Nadal 4-6, 3-6, 6-2, 5-7
18. Statele Unite 19 august 2012 Cincinnati, SUA Ciment Elveția Roger Federer 0-6, 6-7(7)
19. Statele Unite 10 septembrie 2012 U.S. Open, New York, SUA Ciment Regatul Unit Andy Murray 6-7(10), 5-7, 6-2, 6-3, 2-6
20. Statele Unite 7 iulie 2013 Wimbledon, Marea Britanie Iarbă Regatul Unit Andy Murray 4-6, 5-7, 4-6
21. Statele Unite 9 septembrie 2013 U.S. Open, New York, SUA Ciment Spania Rafael Nadal 2-6, 6-3, 4-6, 1-6
22. Franța 8 iunie 2014 Roland Garros, Paris, Franța Zgură Spania Rafael Nadal 6–3, 5–7, 2–6, 4–6

Dublu[modificare | modificare sursă]

Câștigător (1)[modificare | modificare sursă]
Nr. Dată Turneu Suprafață Partener Câștigători finală Scor
1. Regatul Unit 13 iunie, 2010 Londra, Marea Britanie Iarbă Israel Jonathan Erlich Slovacia Karol Beck
Cehia David Škoch		 6–7, 6–2, 10–3
Finalist (1)[modificare | modificare sursă]
Nr. Dată Turneu Suprafață Partener Câștigători finală Scor
1. Australia 7 ianuarie, 2007 Adelaide, Australia Ciment Cehia Radek Štěpánek Africa de Sud Wesley Moodie
Australia Todd Perry		 6-4, 3-6, 15-13

Performanțe de-a lungul timpului[modificare | modificare sursă]

Simplu[modificare | modificare sursă]

Turneu 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 t/p în total Total v/î
Australian Open - Tur 1 Tur 1 1/8 F C 1/4 F 1/4 F C C C 1/4 F 4 / 10 43-6
French Open - Tur 2 1/4 F SF SF Tur 3 1/4 F SF F SF F 0 / 9 36-9
Wimbledon - Tur 3 1/8 F SF Tur 2 1/4 F SF C SF F C 1 / 9 38-8
U.S. Open - Tur 3 Tur 3 F SF SF F C F F 1 / 9 45-8
t/p în Marele Șlem 0 / 0 0 / 4 0 / 4 0 / 4 1 / 4 0 / 4 0 / 4 3 / 4 1 / 4 1 / 4 6 / 36
v/î în Marele Șlem 0-0 5-4 9-4 19-4 18-3 15-4 19-4 25-1 24-3 24-3 158-30
Turneul Campionilor - - - Grupe C Grupe SF Grupe C C 3 / 7 19-9
Indian Wells - - Tur 1 F C 1/4 F Tur 4 C SF SF C 3 / 9 36-6
Miami - - Tur 2 C Tur 2 F Tur 2 C C Tur 4 3 / 8 26-5
Monte Carlo - - Tur 1 Tur 3 SF F SF A F C 1 / 7 20-6
Madrid - - 1/4 F SF Tur 3 SF A C 1/4 F Tur 2 1 / 7 16-6
Roma - - - 1/4 F C F 1/4 F C F 1/4 F 2 / 7 24-5
Canada - - - C 1/4 F 1/4 F SF C C SF 3 / 7 25-4
Cincinnati - Tur 1 Tur 2 Tur 2 F F 1/4 F F F 1/4 F 0 / 9 21-9
Shanghai - - - - - SF SF A C C 2 / 4 16-2
Paris - Tur 3 Tur 2 Tur 2 Tur 3 C Tur 3 1/4 F Tur 2 C 2 / 9 16-6
Hamburg - - Tur 2 1/4 F SF 0 / 3 6-3
Turnee câștigate 0 0 2 5 4 5 2 10 6 7 1 42
Finalist 0 0 1 2 3 5 2 1 5 2 21
v/î pe ciment 0-1 2-3 17-9 43-11 43-12 53–11 43–12 46-5 50-5 53-5 12-2 32-100 362–77
v/î pe iarbă 0-0 2-1 4-2 6-2 5-2 8-2 6–2 7-0 9-3 6-1 1-15 53-15
v/î pe sintetic 1-0 3-2 5-2 1-1 0-0 0-0 0-0 0-0 0-0 0-0 0-4 10-4
v/î pe zgură 1-2 4-5 14-5 18-5 16-3 17-6 12–4 17-1 17-1 15-3 8-42 130-38
v/î în total 2-3 11-11 40-18 68-19 64-17 78–19 61-18 70-6 75-12 74-9 12-2 555–134
Locul în ierarhia ATP 186 78 16 3 3 3 3 1 1 2
  • v/î = raportul victorii/înfrângeri
  • t/p = raportul turnee câștigate din număr de participări

Turnee Challenger și Futures (6)[modificare | modificare sursă]

Legendă
Turnee Challenger (3)
Turnee Futures (3)
Nr. Dată Turneu Suprafață Finalist Scor
1. 23 iunie 2003 Belgrad, Serbia și Muntenegru Zgură Spania Cesar Ferrer-Victoria 6-4, 7-5
2. 3 mai 2004 Szolnok, Ungaria Zgură Slovenia Marko Tkalec 6-4, 6-2
3. 17 mai 2004 Budapesta, Ungaria Zgură Italia Daniele Bracciali 6-1, 6-2
4. 9 august 2004 Belgrad, Serbia și Muntenegru Zgură Italia Flavio Cipolla 6-4, 6-3
5. 1 noiembrie 2004 Aachen, Germania Sintetic Germania Lars Burgsmuller 6-4, 3-6, 6-4
6. 9 mai 2005 San Remo, Italia Zgură Italia Francesco Aldi 6-3, 7-6(4)

Recorduri[modificare | modificare sursă]

  • Toate aceste recorduri au fost obținute în Era Open a tenisului.
Grand Slam Anii Recordul realizat Jucător care îl mai deține
Australian Open 2008-15 5 victorii în total Singurul
Australian Open 2011-13 3 titluri consecutive Singurul

Surse[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d en novak-djokovic.com Biography
  2. ^ en ITF Tennis - Mens Circuit - Player Biography - N. Đoković
  3. ^ „Hot Shot: Novak Djokovic – Vogue”. http://www.vogue.com/vogue-daily/article/hot-shot-novak-djokovic/. Accesat la 6 iunie 2011. 
  4. ^ „Novak Djokovic Interview”. http://www.tennis-x.com/story/2008-05-07/l.php. Accesat la 6 iunie 2011. 
  5. ^ itftennis.com Profilul lui Novak Đjoković ca Junior
  6. ^ a b c sr novak-djokovic.com Biografija
  7. ^ a b c d en atptennis.com Novak Đoković - Playing Activity
  8. ^ en atptennis.com Novak Đoković - Career Highlights/Bio
  9. ^ en atptennis.com N. Djokovic - Rankings History 2005
  10. ^ nl www.dutchopentennis.nl
  11. ^ en stevegtennis.com ATP Prize Money for 12/18/06
  12. ^ en pacificlifeopen.com Canas Stuns Federer, Snaps His 41-match Win Streak
  13. ^ en eurosport.yahoo.com Canas downs Federer again
  14. ^ en atptennis.com Đoković Becomes Youngest Sony Ericsson Open Champion
  15. ^ a b en reuters.com Đoković gets hero's welcome after Miami Open win
  16. ^ sr Novak Đoković #007 Belgrade april 2007
  17. ^ en novak-djokovic.com news archives april 2007
  18. ^ sr www.predsednik.yu Čestitka predsednika Tadića Novaku Đokoviću
  19. ^ en eurosport.yahoo.com Nadal into final as Đoković retires
  20. ^ en ATP Rankings - 9 iulie 2007
  21. ^ en ATP Rankings - 6 august 2007
  22. ^ en Đoković Upsets Federer For Rogers Masters Crown
  23. ^ en eurosport.yahoo.com - Đoković tames Federer for title
  24. ^ en ATP Rankings - 13 august 2007
  25. ^ en Moya Shocks Đoković
  26. ^ en usopen.org Fabulous Federer Wins Fourth Straight Crown
  27. ^ en usopen.org Novak Survives Epic 5-Set Test from Stepanek
  28. ^ a b en novak-djokovic.com News
  29. ^ „Sarbul Djokovici a câștigat Australian Open”. România liberă. 27 ianuarie 2008. http://www.romanialibera.ro/a116455/sarbul-djokovici-a-castigat-australian-open.html. Accesat la 15 septembrie 2008. 
  30. ^ „http://www.cbc.ca/olympics/tennis/story/2008/08/16/olympics-tennis.html”. CBC. 16 august 2008. Există o versiune arhivată la 19 august 2008. http://web.archive.org/web/20080819020306/http://www.cbc.ca/olympics/tennis/story/2008/08/16/olympics-tennis.html. Accesat la 15. 
  31. ^ „Vara australiană îl bate pe Djokovic, iar Roddick merge în semifinale la Melbourne”. Antena 3. 27 ianuarie 2009. http://www.antena3.ro/sport/tenis/vara-australiana-il-bate-pe-djokovic-iar-roddick-merge-in-semifinale-la-melbourne-63107.html. Accesat la 22 martie 2011. 
  32. ^ „Novac Djokovic, regele de la Dubai”. Hotnews. 28 februarie 2009. http://sport.hotnews.ro/stiri-tenis-5457062-video-novac-djokovic-regele-dubai.htm. Accesat la 22 martie 2011. 
  33. ^ „Tenis/ Andy Murray, oficial numarul 3 ATP la Madrid Masters”. Hotnews. 11 mai 2009. http://sport.hotnews.ro/stiri-tenis-5692945-tenis-andy-murray-oficial-numarul-3-atp-madrid-masters-sorana-cirstea-eliminata-primul-tur.htm. Accesat la 22 martie 2011. 
  34. ^ „Novak Djokovic și Svetlana Kuznetsova, campioni în China”. Antena 3. 12 octombrie 2009. http://www.antena3.ro/sport/tenis/novak-djokovic-si-svetlana-kuznetsova-campioni-in-china-82456.html. Accesat la 22 martie 2011. 
  35. ^ „Rafael Nadal abandoneaza si pierde locul 2 in ierarhia ATP”. Hotnews. 26 ianuarie 2010. http://sport.hotnews.ro/stiri-tenis-6846807-australian-open-rafael-nadal-abandoneaza-pierde-locul-2-ierarhia-atp-murray-pentru-prima-data-semifinale.htm. Accesat la 22 martie 2011. 
  36. ^ „Murray vs. Djokovic”. pronosticuri.ro. 30 ianuarie 2011. http://www.pronosticuri.pariuri-x.ro/tenis/murray-a--djokovic-n--bbwinus.html. Accesat la 7 aprilie 2011. 
  37. ^ „Djokovic, pe locul doi în ATP după ce l-a învins la Indian Wells pe Nadal”. realitatea.net. 21 martie 2011. http://www.realitatea.net/djolovic-pe-locul-doi-in-atp-dupa-ce-l-a-invins-la-indian-wells-pe-nadal_815931.html. Accesat la 7 aprilie 2011. 
  38. ^ „Unstoppable! Djokovic s-a impus la Miami și rămâne neînvins în 2011!”. jurnalul.ro. 4 aprilie 2011. http://www.jurnalul.ro/sport/sporturi/unstoppable-djokovic-s-a-impus-la-miami-si-ramane-neinvins-in-2011-573986.html. Accesat la 7 aprilie 2011. 
  39. ^ de http://sport.orf.at/stories/2096676/
  40. ^ en tennisworld.typepad.com No Djoke
  41. ^ en sportsillustrated.cnn.com Talking tennis with ATP sensation Novak Đoković
  42. ^ en itftennis.com Team Nominations
  43. ^ Icons-mini-file acrobat.gif PDF it ptrtennis.it
  44. ^ en ontennis.com Novak Đoković
  45. ^ en timesonline.co.uk Đoković unable to take the strain in battle with Nadal
  46. ^ it tennisitaliano.it Tennis a Ferragosto
  47. ^ en novak-djokovic.com news archives june 2006
  48. ^ en ft.com Like a marriage in a lot of ways
  49. ^ en Woody tutors theage.com.au young star
  50. ^ a b en atptennis.com deuce - summer 2007 - Đoković pg. 4
  51. ^ en HEAD Signs World No. 3 Novak Djokovic
  52. ^ Djokovic cu Sergio Tacchini pe 10 ani
  53. ^ en tennis-warehouse.com Federer Hauls in Record Four Awards for 2006
  54. ^ en atptennis.com Awards
  55. ^ en tennisplanet.wordpress.com McEnroe gives his assessment of Đoković.
  56. ^ en McEnroe in Đoković praise
  57. ^ atptennis.com deuce - summer 2007 - Đoković pg. 1
  58. ^ en news.bbc.co.uk Đoković hails key breakthrough
  59. ^ en nytimes.com Đoković Looking for a Piece of the Pie
  60. ^ en theatlantic.com Tennis on the Green
  61. ^ a b en usopen.org An interview with Novak Đoković (SF)
  62. ^ en abnamrowtt.nl Novak Djokovic: “Some day I want to be the world’s best”
  63. ^ en montecarlo.masters-series.com
  64. ^ en mfa.gov.yu Serbian Players Emerge From a Broken Country
  65. ^ en eurosport.yahoo.com Tennis chief praises Serbs
  66. ^ en eurosport.yahoo.com Henin wins third straight French Open
  67. ^ Jelena Jankovic, Ana Ivanovic, Novak Djokovic (Part 1)
  68. ^ Jelena Jankovic, Ana Ivanovic, Novak Djokovic (Part 2)
  69. ^ en sports.espn.go.com Everything is possible
  70. ^ en tennis-x.com Djokovic, Jankovic, Ivanovic: The Serb Tennis Uprising
  71. ^ sr novak-djokovic.com Vesti & Intervjui
  72. ^ youtube.com I Will Survive Remix by Novak Djokovic
  73. ^ Youtube.com Best Of - Karaoke Roland Garros 2007
  74. ^ fr roland-garros.france3.fr
  75. ^ es noticiasdot.com Roland Garros - karaoke
  76. ^ youtube.com Djokovic as Roddick, Hewitt, Sampras, Nadal etc.
  77. ^ youtube.com Novak Djokovic talks about Federer, Rafa
  78. ^ Novak Djokovic (Đoković) imitates Sharapova, US Open
  79. ^ Funny Novak Djokovic Impressions at the UsOpen
  80. ^ a b c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite deuce2
  81. ^ a b Novak Djokovic Imitator
  82. ^ a b en sport.iafrica.com Djokovic leaves them laughing
  83. ^ a b en usopen.org An interview with Carlos Moya (QF)
  84. ^ en nydailynews.com Djokovic earns U.S. Open semis and leaves impression
  85. ^ en sports.espn.go.com Djokovic beats Moya; Ferrer cruises past Chela
  86. ^ en novak-djokovic.com archive june 2006
  87. ^ en Yahoo! News Ana Ivanovic defeats Nadia Petrova in straight sets for Carson title
  88. ^ en anaivanovic.com
  89. ^ en andymurray.com Novak Djokovic on Andy
  90. ^ atptennis.com Profilul lui Andy Murray
  91. ^ atptennis.com Novak Djokovic - Doubles Activity - All Years
  92. ^ 30love.net Novak Djokovic explains how he broke his trophy
  93. ^ atpmastersseries.tv Montreal - Looking Good on the Catwalk
  94. ^ atptennis.com Gallery - Montreal Fashion Show
  95. ^ Fashion Show at the Rogers Cup
  96. ^ en tennisnews.com Montreal: Novak Djokovic, August 7, 2007
  97. ^ Novak bares in all in the catwalk
  98. ^ en atptennis.com deuce - summer 2007 - Djokovic pg. 3

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Novak Đoković


Predecesor:
Rafael Nadal		 Tenismenul cu cel mai îmbunătățit joc
2006
2007
Succesor:
Jo-Wilfried Tsonga



v • d • m
Liderii mondiali ATP
v • d • m
Sportivul anului

2000, 2001 Tiger Woods | 2002, 2004 Michael Schumacher | 2003 Lance Armstrong | 2005, 2006, 2007, 2008 Roger Federer | 2009, 2010, 2013 Usain Bolt | 2011 Rafael Nadal | 2012, 2015 Novak Đoković | 2014 Sebastian Vettel
Informații bibliotecare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Novak_Đoković&oldid=10743042