Paris Masters

Paris Masters
Paris Masters
Paris Masters 2023
Informații despre turneu
Fondat	1969; acum 55 ani
Ediții	51 (2023)
Oraș gazdă	Paris; Franța
Loc	Stade Pierre de Coubertin (1969–1982); AccorHotels Arena (1986–prezent)
Categorie	ATP 1000
Suprafață	Covor sintetic - interior ; (1969–1970, 1986–2006) ; Dură - interior; (1972–1982, din 2007)
Participanți	48S / 24Q / 24D
Premii bani	5.779.335 € (2023)
Website	rolexparismasters.com
Campioni actuali (2023)
Simplu	Novak Djokovic
Dublu	Santiago González ; Édouard Roger-Vasselin

Paris Masters este un turneu anual de tenis pentru jucătorii profesioniști de sex masculin, care se joacă la Paris, Franța. Se joacă în interior la AccorHotels Arena. Evenimentul face parte din turul ATP Tour Masters 1000 din turul Asociației Profesioniștilor din Tenis (ATP).

În Open Era, turneul s-a desfășurat la stadionul Pierre de Coubertin până în 1982.^[1] În 1989 a fost modernizat pentru a deveni unul dintre Grand Prix Tour. Datorită sponsorizării sale, turneul a fost cunoscut oficial din 2003 până în 2016 sub numele de BNP Paribas Masters și din 2017 sub numele de Rolex Paris Masters. Înainte ca Tennis Masters Series să înlocuiască ATP Super 9 în 2000, evenimentul a fost cunoscut sub numele de Paris Open. De asemenea, este denumit adesea Paris Indoor cu referire atât la faptul că celălalt eveniment de tenis desfășurat la Paris, French Open se desfășoară în aer liber, cât și la faptul că, din 2009, este singurul turneu Masters 1000 care se joacă în interior. Mai este cunoscut și sub denumirea Paris-Bercy, după vechiul nume al arenei în care se desfășoară.

Ilie Năstase, Andre Agassi, Roger Federer și Novak Đoković sunt singurii jucători care au câștigat vreodată ambele turnee pariziene (Paris Masters și French Open). Federer a câștigat Open-ul Franței în 2009 și Masters-ul în 2011, Đoković a câștigat Masters-ul în 2009, 2013–15, 2019 și Open-ul în 2016, 2021 și Andre Agassi a câștigat ambele în 1999 ca și Ilie Năstase în 1973. În 2015, Marcelo Melo și Ivan Dodig au câștigat probele de dublu la ambele turnee.

Novak Đoković deține cele mai multe recorduri la Paris Masters (vezi Recorduri).

Distribuția punctelor[modificare | modificare sursă]

Probă	C	F	SF	QF	R16	R32	R64	R128	Q	Q2	Q1
Simplu^[2]	1000	600	360	180	90	45	25	10	16	8	0
Dublu^[2]	1000	600	360	180	90	0	N/A	N/A	N/A	N/A	N/A

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Simplu[modificare | modificare sursă]

An	Campion	Finalist	Scor
1969	Tom Okker	Butch Buchholz	8–6, 6–2, 6–1
1970	Arthur Ashe	Marty Riessen	7–6, 6–4, 6–3
1971	Nu s-a ținut
1972	Stan Smith	Andrés Gimeno	6–2, 6–2, 7–5
1973	Ilie Năstase	Stan Smith	4–6, 6–1, 3–6, 6–0, 6–2
1974	Brian Gottfried	Eddie Dibbs	6–3, 5–7, 8–6, 6–0
1975	Tom Okker (2)	Arthur Ashe	6–3, 2–6, 6–3, 3–6, 6–4
1976	Eddie Dibbs	Jaime Fillol	5–7, 6–4, 6–4, 7–6
1977	Corrado Barazzutti	Brian Gottfried	7–6, 7–6, 6–7, 3–6, 6–4
1978	Robert Lutz	Tom Gullikson	6–2, 6–2, 7–6
1979	Harold Solomon	Corrado Barazzutti	6–3, 2–6, 6–3, 6–4
1980	Brian Gottfried (2)	Adriano Panatta	4–6, 6–3, 6–1, 7–6
1981	Mark Vines	Pascal Portes	6–2, 6–4, 6–3
1982	Wojciech Fibak	Bill Scanlon	6–2, 6–2, 6–2
1983–85	Nu s-a ținut
1986	Boris Becker	Sergio Casal	6–4, 6–3, 7–6
1987	Tim Mayotte	Brad Gilbert	2–6, 6–3, 7–5, 6–7, 6–3
1988	Amos Mansdorf	Brad Gilbert	6–3, 6–2, 6–3
1989	Boris Becker (2)	Stefan Edberg	6–4, 6–3, 6–3
1990	Stefan Edberg	Boris Becker	3–3 (ret.)
1991	Guy Forget	Pete Sampras	7–6^(11–9), 4–6, 5–7, 6–4, 6–4
1992	Boris Becker (3)	Guy Forget	7–6^(7–3), 6–3, 3–6, 6–3
1993	Goran Ivanišević	Andrei Medvedev	6–4, 6–2, 7–6^(7–2)
1994	Andre Agassi	Marc Rosset	6–3, 6–3, 4–6, 7–5
1995	Pete Sampras	Boris Becker	7–6^(7–5), 6–4, 6–4
1996	Thomas Enqvist	Evgheni Kafelnikov	6–2, 6–4, 7–5
1997	Pete Sampras (2)	Jonas Björkman	6–3, 4–6, 6–3, 6–1
1998	Greg Rusedski	Pete Sampras	6–4, 7–6^(7–4), 6–3
1999	Andre Agassi (2)	Marat Safin	7–6^(7–1), 6–2, 4–6, 6–4
2000	Marat Safin	Mark Philippoussis	3–6, 7–6^(9–7), 6–4, 3–6, 7–6^(10–8)
2001	Sébastien Grosjean	Evgheni Kafelnikov	7–6^(7–3), 6–1, 6–7^(5–7), 6–4
2002	Marat Safin (2)	Lleyton Hewitt	7–6^(7–4), 6–0, 6–4
2003	Tim Henman	Andrei Pavel	6–2, 7–6^(8–6), 7–6^(7–2)
2004	Marat Safin (3)	Radek Štěpánek	6–3, 7–6^(7–5), 6–3
2005	Tomáš Berdych	Ivan Ljubičić	6–3, 6–4, 3–6, 4–6, 6–4
2006	Nikolai Davîdenko	Dominik Hrbatý	6–1, 6–2, 6–2
2007	David Nalbandian	Rafael Nadal	6–4, 6–0
2008	Jo-Wilfried Tsonga	David Nalbandian	6–3, 4–6, 6–4
2009	Novak Đoković	Gaël Monfils	6–2, 5–7, 7–6^(7–3)
2010	Robin Söderling	Gaël Monfils	6–1, 7–6^(7–1)
2011	Roger Federer	Jo-Wilfried Tsonga	6–1, 7–6^(7–3)
2012	David Ferrer	Jerzy Janowicz	6–4, 6–3
2013	Novak Đoković (2)	David Ferrer	7–5, 7–5
2014	Novak Đoković (3)	Milos Raonic	6–2, 6–3
2015	Novak Đoković (4)	Andy Murray	6–2, 6–4
2016	Andy Murray	John Isner	6–3, 6–7^(4–7), 6–4
2017	Jack Sock	Filip Krajinović	5–7, 6–4, 6–1
2018	Karen Haceanov	Novak Đoković	7–5, 6–4
2019	Novak Đoković (5)	Denis Shapovalov	6–3, 6–4
2020	Daniil Medvedev	Alexander Zverev	5–7, 6–4, 6–1
2021	Novak Đoković (6)	Daniil Medvedev	4–6, 6–3, 6–3
2022	Holger Rune	Novak Đoković	3–6, 6–3, 7–5
2023	Novak Đoković (7)	Grigor Dimitrov	6–4, 6–3

Dublu[modificare | modificare sursă]

An	Campioni	Finaliști	Scor
1969	John Newcombe Tony Roche	Tom Okker Marty Riessen	10–8, 6–4, 6–2
1970	Pancho Gonzales Ken Rosewall	Tom Okker Marty Riessen	6–4, 7–6, 7–6
1971	Nu s-a ținut
1972	Pierre Barthès François Jauffret	Andrés Gimeno Juan Gisbert	6–3, 6–2
1973	Juan Gisbert Ilie Năstase	Arthur Ashe Roscoe Tanner	6–2, 4–6, 7–5
1974	Patrice Dominguez François Jauffret (2)	Brian Gottfried Raúl Ramírez	7–5, 6–4
1975	Wojtek Fibak Karl Meiler	Ilie Năstase Tom Okker	6–4, 7–6
1976	Tom Okker Marty Riessen	Fred McNair Sherwood Stewart	6–2, 6–2
1977	Brian Gottfried Raúl Ramírez	Jeff Borowiak Roger Taylor	6–2, 6–0
1978	Bruce Manson Andrew Pattison	Ion Țiriac Guillermo Vilas	7–6, 6–2
1979	Jean-Louis Haillet Gilles Moretton	John Lloyd Tony Lloyd	7–6, 7–6
1980	Paolo Bertolucci Adriano Panatta	Brian Gottfried Raymond Moore	6–4, 6–4
1981	Ilie Năstase Yannick Noah	Andrew Jarrett Jonathan Smith	6–4, 6–4
1982	Brian Gottfried (2) Bruce Manson (2)	Jay Lapidus Richard Meyer	6–4, 6–2
1983–85	Nu s-a ținut
1986	Peter Fleming John McEnroe	Mansour Bahrami Diego Pérez	6–3, 6–2
1987	Jakob Hlasek Claudio Mezzadri	Scott Davis David Pate	7–6, 6–2
1988	Paul Annacone John Fitzgerald	Jim Grabb Christo van Rensburg	6–2, 6–2
1989	John Fitzgerald (2) Anders Järryd	Jakob Hlasek Eric Winogradsky	7–6, 6–4
1990	Scott Davis David Pate	Darren Cahill Mark Kratzmann	5–7, 6–3, 6–4
1991	John Fitzgerald (3) Anders Järryd (2)	Kelly Jones Rick Leach	3–6, 6–3, 6–2
1992	John McEnroe (2) Patrick McEnroe	Patrick Galbraith Danie Visser	6–4, 6–2
1993	Byron Black Jonathan Stark	Tom Nijssen Cyril Suk	4–6, 7–5, 6–2
1994	Jacco Eltingh Paul Haarhuis	Byron Black Jonathan Stark	3–6, 7–6, 7–5
1995	Grant Connell Patrick Galbraith	Jim Grabb Todd Martin	6–2, 6–2
1996	Jacco Eltingh (2) Paul Haarhuis (2)	Evgheni Kafelnikov Daniel Vacek	6–4, 4–6, 7–6
1997	Jacco Eltingh (3) Paul Haarhuis (3)	Rick Leach Jonathan Stark	6–2, 7–6
1998	Mahesh Bhupathi Leander Paes	Jacco Eltingh Paul Haarhuis	6–4, 6–2
1999	Sébastien Lareau Alex O'Brien	Paul Haarhuis Jared Palmer	7–6^(9–7), 7–5
2000	Nicklas Kulti Max Mirnîi	Paul Haarhuis Daniel Nestor	6–4, 7–5
2001	Ellis Ferreira Rick Leach	Mahesh Bhupathi Leander Paes	3–6, 6–4, 6–3
2002	Nicolas Escudé Fabrice Santoro	Gustavo Kuerten Cédric Pioline	6–3, 7–6^(8–6)
2003	Wayne Arthurs Paul Hanley	Michaël Llodra Fabrice Santoro	6–3, 1–6, 6–3
2004	Jonas Björkman Todd Woodbridge	Wayne Black Kevin Ullyett	6–3, 6–4
2005	Bob Bryan Mike Bryan	Mark Knowles Daniel Nestor	6–4, 6–7^(3–7), 6–4
2006	Arnaud Clément Michaël Llodra	Fabrice Santoro Nenad Zimonjić	7–6^(7–4), 6–2
2007	Bob Bryan (2) Mike Bryan (2)	Daniel Nestor Nenad Zimonjić	6–3, 7–6^(7–4)
2008	Jonas Björkman (2) Kevin Ullyett	Jeff Coetzee Wesley Moodie	6–2, 6–2
2009	Daniel Nestor Nenad Zimonjić	Marcel Granollers Tommy Robredo	6–3, 6–4
2010	Mahesh Bhupathi (2) Max Mirnîi (2)	Mark Knowles Andy Ram	7–5, 7–5
2011	Rohan Bopanna Aisam-ul-Haq Qureshi	Julien Benneteau Nicolas Mahut	6–2, 6–4
2012	Mahesh Bhupathi (3) Rohan Bopanna (2)	Aisam-ul-Haq Qureshi Jean-Julien Rojer	7–6^(8–6), 6–3
2013	Bob Bryan (3) Mike Bryan (3)	Alexander Peya Bruno Soares	6–3, 6–3
2014	Bob Bryan (4) Mike Bryan (4)	Marcin Matkowski Jürgen Melzer	7–6^(7–5), 5–7, [10–6]
2015	Ivan Dodig Marcelo Melo	Vasek Pospisil Jack Sock	2–6, 6–3, [10–5]
2016	Henri Kontinen John Peers	Pierre-Hugues Herbert Nicolas Mahut	6–4, 3–6, [10–6]
2017	Łukasz Kubot Marcelo Melo (2)	Ivan Dodig Marcel Granollers	7–6^(7–3), 3–6, [10–6]
2018	Marcel Granollers Rajeev Ram	Jean-Julien Rojer Horia Tecău	6–4, 6–4
2019	Pierre-Hugues Herbert Nicolas Mahut	Karen Haceanov Andrei Rubliov	6–4, 6–1
2020	Félix Auger-Aliassime Hubert Hurkacz	Mate Pavić Bruno Soares	6–7^(3–7), 7–6^(9–7), [10–2]
2021	Tim Pütz Michael Venus	Pierre-Hugues Herbert Nicolas Mahut	6–3, 6–7^(4–7), [11–9]
2022	Wesley Koolhof Neal Skupski	Ivan Dodig Austin Krajicek	7–6^(7–5), 6–4
2023	Santiago González Édouard Roger-Vasselin	Rohan Bopanna Matthew Ebden	6–2, 5–7, [10–7]

Recorduri[modificare | modificare sursă]

Simplu[modificare | modificare sursă]

Cele mai multe titluri	Novak Đoković	7
Cele mai multe finale	Novak Đoković	9
Cele mai multe titluri consecutive	Novak Đoković (2013, 2014, 2015)	3
Cele mai multe finale consecutive	Novak Đoković (2013, 2014, 2015)	3
Cele mai multe meciuri jucate	Novak Đoković	54
Cele mai multe meciuri câștigate	Novak Đoković	45
Cele mai multe meciuri consecutive câștigate	Novak Đoković	17
Cele mai multe ediții jucate	Novak Đoković	17

Dublu[modificare | modificare sursă]

Cele mai multe titluri	Bob Bryan Mike Bryan	4
Cele mai multe finale	Paul Haarhuis^{[nota 1]}	6
Cele mai multe titluri consecutive	Jacco Eltingh Paul Haarhuis (1996, 1997)	2
Cele mai multe titluri consecutive	Bob Bryan Mike Bryan (2013, 2014)	2

^ Haarhuis a ajuns la aceste finale cu trei parteneri diferiți.

Note[modificare | modificare sursă]

^ McManus, Jim (2010). History of Tournaments: Professional Tennis Winners and Runner-ups. Pont Vedra Beach: MAC and Company Publishing. pp. 101–104. ISBN 9781450728331.
^ ^a ^b „Rankings FAQ”. ATPTour.com.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Turneul de Master Series de la Paris

Official tournament website Arhivat în 19 ianuarie 2019, la Wayback Machine. fr
Association of Tennis Professionals (ATP) tournament profile

[Haarhuis-3] Haarhuis a ajuns la aceste finale cu trei parteneri diferiți.

[mcmanus-1] McManus, Jim (2010). History of Tournaments: Professional Tennis Winners and Runner-ups. Pont Vedra Beach: MAC and Company Publishing. pp. 101–104. ISBN 9781450728331.

[atp_points-2] „Rankings FAQ”. ATPTour.com.

[1]

[2]

[nota 1]