Sari la conținut

Miami Open (tenis)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Miami Open)
Miami Open
Informații despre turneu
Fondat1985; acum 39 ani (1985)
Oraș gazdăDelray Beach, Florida
(1985)
Boca West, Florida
(1986)
Key Biscayne, Florida
(1987–2018)
Miami Gardens, Florida
(2019–prezent)
SuprafațăDură (Laykold) - în aer liber
Websitemiamiopen.com
Campioni actuali (2024)
Simplu masculinItalia Jannik Sinner
Simplu femininStatele Unite ale Americii Danielle Collins
Dublu masculinIndia Rohan Bopanna
Australia Matthew Ebden
Dublu femininStatele Unite ale Americii Sofia Kenin
Statele Unite ale Americii Bethanie Mattek-Sands
ATP Tour
CategorieMasters 1000
Participanți96S / 48Q / 32D
Premii bani8.995.555 $ (2024)
WTA Tour
CategorieWTA 1000
Participanți96S / 48Q / 32D
Premii bani8.995.555 $ (2024)

Miami Open (cunoscut și sub numele de Miami Masters sau Miami Open presented by Itaú din motive de sponsorizare) este un turneu de tenis care se joacă la Hard Rock Stadium din Miami Gardens, Florida. Face parte din circuitul masculin ATP Tour Masters 1000 și din circuitul feminin WTA 1000. Miami Open are loc, de obicei, între martie și aprilie. [1]

Între 1987 și 2018, turneul s-a desfășurat la Centrul de tenis de la Crandon Park din Key Biscayne, Florida, iar începând cu 2019 s-a mutat la Miami Gardens. Împreună cu Indian Wells Masters formează „Sunshine Double” — o serie de două turnee consecutive din Statele Unite, care se joacă pe suprafață dură, la începutul sezonului, ambele fiind singurele turnee pe lângă cele de Grand Slam care se extinde dincolo de opt zile.

În 2010, un număr record de 300.000 de vizitatori au participat la meciurile turneului de 12 zile, făcându-l unul dintre cele mai mari turnee de tenis în afara celor patru Grand Slam.[2] În 2011, 316.267 de vizitatori au participat la Open.[3]

Puncte și premii în bani

[modificare | modificare sursă]

Ca eveniment ATP Tour Masters 1000, turneul valorează până la 1000 de puncte ATP pentru campionii de simplu și dublu. Mai jos este un tabel care detaliază punctele și alocarea premiilor pentru fiecare rundă a evenimentului.

Distribuția punctelor

[modificare | modificare sursă]
Probă C F SF QF R16 R32 R64 R128 Q Q2 Q1
Simplu masculin 1000 600 360 180 90 45 25* 10 16 8 0
Dublu masculin 0 N/A N/A N/A N/A N/A
Simplu feminin 650 390 215 120 65 35* 10 30 20 2
Dublu feminin 10 N/A N/A N/A N/A N/A

Premii în bani

[modificare | modificare sursă]
Probă C F SF QF R16 R32 R64 R128 Q2 Q1
Simplu masculin 1.028.300$ 501.815$ 251.500$ 128.215$ 67.590$ 36.170$ 19.530$ 11.970$ 3.565$ 1.825$
Simplu feminin[4][5]
Dublu masculin 336,920$ 164.420$ 82.410$ 42.000$ 22.140$ 11.860$ N/A N/A N/A N/A
Dublu feminin[6] N/A N/A N/A N/A

Simplu masculin

[modificare | modificare sursă]
An Campion Finalist Scor
1985 Statele Unite ale Americii Tim Mayotte Statele Unite ale Americii Scott Davis 4–6, 4–6, 6–3, 6–2, 6–4
1986 Cehoslovacia Ivan Lendl Suedia Mats Wilander 3–6, 6–1, 7–6(7–5), 6–4
1987 Cehoslovacia Miloslav Mečíř Cehoslovacia Ivan Lendl 7–5, 6–2, 7–5
1988 Suedia Mats Wilander Statele Unite ale Americii Jimmy Connors 6–4, 4–6, 6–4, 6–4
1989 Cehoslovacia Ivan Lendl (2) Austria Thomas Muster Neprezentare[nota 1]
1990 Statele Unite ale Americii Andre Agassi Suedia Stefan Edberg 6–1, 6–4, 0–6, 6–2
1991 Statele Unite ale Americii Jim Courier Statele Unite ale Americii David Wheaton 4–6, 6–3, 6–4
1992 Statele Unite ale Americii Michael Chang Argentina Alberto Mancini 7–5, 7–5
1993 Statele Unite ale Americii Pete Sampras Statele Unite ale Americii MaliVai Washington 6–3, 6–2
1994 Statele Unite ale Americii Pete Sampras (2) Statele Unite ale Americii Andre Agassi 5–7, 6–3, 6–3
1995 Statele Unite ale Americii Andre Agassi (2) Statele Unite ale Americii Pete Sampras 3–6, 6–2, 7–6(7–3)
1996 Statele Unite ale Americii Andre Agassi (3) Croația Goran Ivanišević 3–0 (ret.)[nota 2]
1997 Austria Thomas Muster Spania Sergi Bruguera 7–6(8–6), 6–3, 6–1
1998 Chile Marcelo Ríos Statele Unite ale Americii Andre Agassi 7–5, 6–3, 6–4
1999 Țările de Jos Richard Krajicek Franța Sébastien Grosjean 4–6, 6–1, 6–2, 7–5
2000 Statele Unite ale Americii Pete Sampras (3) Brazilia Gustavo Kuerten 6–1, 6–7(2–7), 7–6(7–5), 7–6(10–8)
2001 Statele Unite ale Americii Andre Agassi (4) Statele Unite ale Americii Jan-Michael Gambill 7–6(7–4), 6–1, 6–0
2002 Statele Unite ale Americii Andre Agassi (5) Elveția Roger Federer 6–3, 6–3, 3–6, 6–4
2003 Statele Unite ale Americii Andre Agassi (6) Spania Carlos Moyá 6–3, 6–3
2004 Statele Unite ale Americii Andy Roddick Argentina Guillermo Coria 6–7(2–7), 6–3, 6–1 (ret.)[nota 3]
2005 Elveția Roger Federer Spania Rafael Nadal 2–6, 6–7(4–7), 7–6(7–5), 6–3, 6–1
2006 Elveția Roger Federer (2) Croația Ivan Ljubičić 7–6(7–5), 7–6(7–4), 7–6(8–6)
2007 Serbia Novak Đoković Argentina Guillermo Cañas 6–3, 6–2, 6–4
2008 Rusia Nikolai Davîdenko Spania Rafael Nadal 6–4, 6–2
2009 Regatul Unit Andy Murray Serbia Novak Đoković 6–2, 7–5
2010 Statele Unite ale Americii Andy Roddick (2) Cehia Tomáš Berdych 7–5, 6–4
2011 Serbia Novak Đoković (2) Spania Rafael Nadal 4–6, 6–3, 7–6(7–4)
2012 Serbia Novak Đoković (3) Regatul Unit Andy Murray 6–1, 7–6(7–4)
2013 Regatul Unit Andy Murray (2) Spania David Ferrer 2–6, 6–4, 7–6(7–1)
2014 Serbia Novak Đoković (4) Spania Rafael Nadal 6–3, 6–3
2015 Serbia Novak Đoković (5) Regatul Unit Andy Murray 7–6(7–3), 4–6, 6–0
2016 Serbia Novak Đoković (6) Japonia Kei Nishikori 6–3, 6–3
2017 Elveția Roger Federer (3) Spania Rafael Nadal 6–3, 6–4
2018 Statele Unite ale Americii John Isner Germania Alexander Zverev 6–7(4–7), 6–4, 6–4
2019 Elveția Roger Federer (4) Statele Unite ale Americii John Isner 6–1, 6–4
2020 Anulat din cauza pandemiei de Covid-19.[7]
2021 Polonia Hubert Hurkacz Italia Jannik Sinner 7–6(7–4), 6–4
2022 Spania Carlos Alcaraz Norvegia Casper Ruud 7–5, 6–4
2023 Main Page Daniil Medvedev Italia Jannik Sinner 7–5, 6–3
2024 Italia Jannik Sinner Bulgaria Grigor Dimitrov 6–3, 6–1
  • În trei rânduri, finala nu a fost dusă până la bun sfârșit:
  1. ^ În 1989, Thomas Muster a fost lovit de un șofer beat la doar câteva ore după victoria sa din semifinale, suferind lacerații ale ligamentelor genunchiului stâng. Austriacul a petrecut câteva luni într-un scaun cu rotile. Muster a câștigat turneul opt ani mai târziu.
  2. ^ În 1996, Goran Ivanišević s-a retras în timpul finalei din cauza unei accidentări la gât.
  3. ^ În 2004, Guillermo Coria a fost deranjat de dureri la spate, cauzate de pietre la rinichi.

Simplu feminin

[modificare | modificare sursă]
An Campioană Finalistă Scor
1985 Statele Unite ale Americii Martina Navratilova Statele Unite ale Americii Chris Evert 6–2, 6–4
1986 Statele Unite ale Americii Chris Evert Germania de Vest Steffi Graf 6–4, 6–2
1987 Germania de Vest Steffi Graf Statele Unite ale Americii Chris Evert 6–1, 6–2
1988 Germania de Vest Steffi Graf (2) Statele Unite ale Americii Chris Evert 6–4, 6–4
1989 Argentina Gabriela Sabatini Statele Unite ale Americii Chris Evert 6–1, 4–6, 6–2
1990 Iugoslavia Monica Seles Austria Judith Wiesner 6–1, 6–2
1991 Iugoslavia Monica Seles (2) Argentina Gabriela Sabatini 6–3, 7–5
1992 Spania Arantxa Sánchez Vicario Argentina Gabriela Sabatini 6–1, 6–4
1993 Spania Arantxa Sánchez Vicario (2) Germania Steffi Graf 6–4, 3–6, 6–3
1994 Germania Steffi Graf (3) Belarus Natașa Zvereva 4–6, 6–1, 6–2
1995 Germania Steffi Graf (4) Japonia Kimiko Date 6–1, 6–4
1996 Germania Steffi Graf (5) Statele Unite ale Americii Chanda Rubin 6–1, 6–3
1997 Elveția Martina Hingis Statele Unite ale Americii Monica Seles 6–2, 6–1
1998 Statele Unite ale Americii Venus Williams Rusia Anna Kurnikova 2–6, 6–4, 6–1
1999 Statele Unite ale Americii Venus Williams (2) Statele Unite ale Americii Serena Williams 6–1, 4–6, 6–4
2000 Elveția Martina Hingis (2) Statele Unite ale Americii Lindsay Davenport 6–3, 6–2
2001 Statele Unite ale Americii Venus Williams (3) Statele Unite ale Americii Jennifer Capriati 4–6, 6–1, 7–6(7–4)
2002 Statele Unite ale Americii Serena Williams Statele Unite ale Americii Jennifer Capriati 7–5, 7–6(7–4)
2003 Statele Unite ale Americii Serena Williams (2) Statele Unite ale Americii Jennifer Capriati 4–6, 6–4, 6–1
2004 Statele Unite ale Americii Serena Williams (3) Rusia Elena Dementieva 6–1, 6–1
2005 Belgia Kim Clijsters Rusia Maria Șarapova 6–3, 7–5
2006 Rusia Svetlana Kuznețova Rusia Maria Șarapova 6–4, 6–3
2007 Statele Unite ale Americii Serena Williams (4) Belgia Justine Henin 0–6, 7–5, 6–3
2008 Statele Unite ale Americii Serena Williams (5) Serbia Jelena Janković 6–1, 5–7, 6–3
↓  Turneu WTA Premier  ↓
2009 Belarus Victoria Azarenka Statele Unite ale Americii Serena Williams 6–3, 6–1
2010 Belgia Kim Clijsters (2) Statele Unite ale Americii Venus Williams 6–2, 6–1
2011 Belarus Victoria Azarenka (2) Rusia Maria Șarapova 6–1, 6–4
2012 Polonia Agnieszka Radwańska Rusia Maria Șarapova 7–5, 6–4
2013 Statele Unite ale Americii Serena Williams (6) Rusia Maria Șarapova 4–6, 6–3, 6–0
2014 Statele Unite ale Americii Serena Williams (7) Republica Populară Chineză Li Na 7–5, 6–1
2015 Statele Unite ale Americii Serena Williams (8) Spania Carla Suárez Navarro 6–2, 6–0
2016 Belarus Victoria Azarenka (3) Rusia Svetlana Kuznețova 6–3, 6–2
2017 Regatul Unit Johanna Konta Danemarca Caroline Wozniacki 6–4, 6–3
2018 Statele Unite ale Americii Sloane Stephens Letonia Jeļena Ostapenko 7–6(7–5), 6–1
2019 Australia Ashleigh Barty Cehia Karolína Plíšková 7–6(7–1), 6–3
2020 Anulat din cauza pandemiei de Covid-19.[7]
2021 Australia Ashleigh Barty (2) Canada Bianca Andreescu 6–3, 4–0, (ret.)
2022 Polonia Iga Świątek Japonia Naomi Osaka 6–4, 6–0
2023 Cehia Petra Kvitová Kazahstan Elena Rîbakina 7–6(16–14), 6–2
2024 Statele Unite ale Americii Danielle Collins Kazahstan Elena Rîbakina 7–5, 6–3

Dublu masculin

[modificare | modificare sursă]
An Campioni Finaliști Scor
1985 Statele Unite ale Americii Paul Annacone
Africa de Sud Christo van Rensburg
Statele Unite ale Americii Sherwood Stewart
Australia Kim Warwick
7–5, 7–5, 6–4
1986 Statele Unite ale Americii Brad Gilbert
Statele Unite ale Americii Vince Van Patten
Suedia Stefan Edberg
Suedia Anders Järryd
Neprezentare
1987 Statele Unite ale Americii Paul Annacone (2)
Africa de Sud Christo van Rensburg (2)
Statele Unite ale Americii Ken Flach
Statele Unite ale Americii Robert Seguso
6–2, 6–4, 6–4
1988 Australia John Fitzgerald
Suedia Anders Järryd
Statele Unite ale Americii Ken Flach
Statele Unite ale Americii Robert Seguso
7–6, 6–1, 7–5
1989 Elveția Jakob Hlasek
Suedia Anders Järryd (2)
Statele Unite ale Americii Jim Grabb
Statele Unite ale Americii Patrick McEnroe
6–3 (ret.)
1990 Statele Unite ale Americii Rick Leach
Statele Unite ale Americii Jim Pugh
Germania de Vest Boris Becker
Brazilia Cássio Motta
6–3, 6–4
1991 Africa de Sud Wayne Ferreira
Africa de Sud Piet Norval
Statele Unite ale Americii Ken Flach
Statele Unite ale Americii Robert Seguso
5–7, 7–6, 6–2
1992 Statele Unite ale Americii Ken Flach
Statele Unite ale Americii Todd Witsken
Statele Unite ale Americii Kent Kinnear
Statele Unite ale Americii Sven Salumaa
6–4, 6–3
1993 Țările de Jos Richard Krajicek
Țările de Jos Jan Siemerink
Statele Unite ale Americii Patrick McEnroe
Statele Unite ale Americii Jonathan Stark
6–7, 6–4, 7–6
1994 Țările de Jos Jacco Eltingh
Țările de Jos Paul Haarhuis
Bahamas Mark Knowles
Statele Unite ale Americii Jared Palmer
7–6, 7–6
1995 Australia Todd Woodbridge
Australia Mark Woodforde
Statele Unite ale Americii Jim Grabb
Statele Unite ale Americii Patrick McEnroe
6–3, 7–6
1996 Australia Todd Woodbridge (2)
Australia Mark Woodforde (2)
Africa de Sud Ellis Ferreira
Statele Unite ale Americii Patrick Galbraith
6–1, 6–3
1997 Australia Todd Woodbridge (3)
Australia Mark Woodforde (3)
Bahamas Mark Knowles
Canada Daniel Nestor
7–6, 7–6
1998 Africa de Sud Ellis Ferreira
Statele Unite ale Americii Rick Leach (2)
Statele Unite ale Americii Alex O'Brien
Statele Unite ale Americii Jonathan Stark
6–2, 6–4
1999 Zimbabwe Wayne Black
Australia Sandon Stolle
Germania Boris Becker
Statele Unite ale Americii Jan-Michael Gambill
6–1, 6–1
2000 Australia Todd Woodbridge (4)
Australia Mark Woodforde (4)
Cehia Martin Damm
Slovacia Dominik Hrbatý
6–3, 6–4
2001 Cehia Jiří Novák
Cehia David Rikl
Suedia Jonas Björkman
Australia Todd Woodbridge
7–5, 7–6(7–3)
2002 Bahamas Mark Knowles
Canada Daniel Nestor
Statele Unite ale Americii Donald Johnson
Statele Unite ale Americii Jared Palmer
6–3, 3–6, 6–1
2003 Elveția Roger Federer
Belarus Max Mirnîi
India Leander Paes
Cehia David Rikl
7–5, 6–3
2004 Zimbabwe Wayne Black (2)
Zimbabwe Kevin Ullyett
Suedia Jonas Björkman
Australia Todd Woodbridge
6–2, 7–6(14–12)
2005 Suedia Jonas Björkman
Belarus Max Mirnîi (2)
Zimbabwe Wayne Black
Zimbabwe Kevin Ullyett
6–1, 6–2
2006 Suedia Jonas Björkman (2)
Belarus Max Mirnîi (3)
Statele Unite ale Americii Bob Bryan
Statele Unite ale Americii Mike Bryan
6–4, 6–4
2007 Statele Unite ale Americii Bob Bryan
Statele Unite ale Americii Mike Bryan
Cehia Martin Damm
India Leander Paes
6–7(7–9), 6–3, [10–7]
2008 Statele Unite ale Americii Bob Bryan (2)
Statele Unite ale Americii Mike Bryan (2)
India Mahesh Bhupathi
Bahamas Mark Knowles
6–2, 6–2
2009 Belarus Max Mirnîi (4)
Israel Andy Ram
Australia Ashley Fisher
Australia Stephen Huss
6–7(4–7), 6–2, [10–7]
2010 Cehia Lukáš Dlouhý
India Leander Paes
India Mahesh Bhupathi
Belarus Max Mirnîi
6–2, 7–5
2011 India Mahesh Bhupathi
India Leander Paes (2)
Belarus Max Mirnîi
Canada Daniel Nestor
6–7(5–7), 6–2, [10–5]
2012 India Leander Paes (3)
Cehia Radek Štěpánek
Belarus Max Mirnîi
Canada Daniel Nestor
3–6, 6–1, [10–8]
2013 Pakistan Aisam-ul-Haq Qureshi
Țările de Jos Jean-Julien Rojer
Polonia Mariusz Fyrstenberg
Polonia Marcin Matkowski
6–4, 6–1
2014 Statele Unite ale Americii Bob Bryan (3)
Statele Unite ale Americii Mike Bryan (3)
Columbia Juan Sebastián Cabal
Columbia Robert Farah Maksoud
7–6(10–8), 6–4
2015 Statele Unite ale Americii Bob Bryan (4)
Statele Unite ale Americii Mike Bryan (4)
Canada Vasek Pospisil
Statele Unite ale Americii Jack Sock
6–3, 1–6, [10–8]
2016 Franța Pierre-Hugues Herbert
Franța Nicolas Mahut
Africa de Sud Raven Klaasen
Statele Unite ale Americii Rajeev Ram
5–7, 6–1, [10–7]
2017 Polonia Łukasz Kubot
Brazilia Marcelo Melo
Statele Unite ale Americii Nicholas Monroe
Statele Unite ale Americii Jack Sock
7–5, 6–3
2018 Statele Unite ale Americii Bob Bryan (5)
Statele Unite ale Americii Mike Bryan (5)
Rusia Karen Haceanov
Rusia Andrei Rubliov
4–6, 7–6(7–5), [10–4]
2019 Statele Unite ale Americii Bob Bryan (6)
Statele Unite ale Americii Mike Bryan (6)
Țările de Jos Wesley Koolhof
Grecia Stefanos Tsitsipas
7–5, 7–6(10–8)
2020 Anulat din cauza pandemiei de Covid-19.[7]
2021 Croația Nikola Mektić
Croația Mate Pavić
Regatul Unit Dan Evans
Regatul Unit Neal Skupski
6–4, 6–4
2022 Polonia Hubert Hurkacz
Statele Unite ale Americii John Isner
Țările de Jos Wesley Koolhof
Regatul Unit Neal Skupski
7–6(7–5), 6–4
2023 Mexic Santiago González
Franța Édouard Roger-Vasselin
Statele Unite ale Americii Austin Krajicek
Franța Nicolas Mahut
7–6(7–4), 7–5
2024 India Rohan Bopanna
Australia Matthew Ebden
Croația Ivan Dodig
Statele Unite ale Americii Austin Krajicek
6–7(3–7), 6–3, [10–6]

Dublu feminin

[modificare | modificare sursă]
An Campioane Finaliste Scor
1985 Statele Unite ale Americii Gigi Fernández
Statele Unite ale Americii Martina Navratilova
Statele Unite ale Americii Barbara Jordan
Cehoslovacia Hana Mandlíková
7–6(7–4), 6–2
1986 Statele Unite ale Americii Pam Shriver
Cehoslovacia Helena Suková
Statele Unite ale Americii Chris Evert
Australia Wendy Turnbull
6–2, 6–3
1987 Statele Unite ale Americii Martina Navratilova (2)
Statele Unite ale Americii Pam Shriver (2)
Germania de Vest Claudia Kohde-Kilsch
Cehoslovacia Helena Suková
6–3, 7–6(8–6)
1988 Germania de Vest Steffi Graf
Argentina Gabriela Sabatini
Statele Unite ale Americii Gigi Fernández
Statele Unite ale Americii Zina Garrison
7–6(8–6), 6–3
1989 Cehoslovacia Jana Novotná
Cehoslovacia Helena Suková (2)
Statele Unite ale Americii Gigi Fernández
Statele Unite ale Americii Lori McNeil
7–6(7–5), 6–4
1990 Cehoslovacia Jana Novotná (2)
Cehoslovacia Helena Suková (3)
Statele Unite ale Americii Betsy Nagelsen
Statele Unite ale Americii Robin White
6–4, 6–3
1991 Statele Unite ale Americii Mary Joe Fernández
Statele Unite ale Americii Zina Garrison
Statele Unite ale Americii Gigi Fernández
Cehoslovacia Jana Novotná
7–5, 6–2
1992 Spania Arantxa Sánchez Vicario
Letonia Larisa Savcenko Neiland
Canada Jill Hetherington
Statele Unite ale Americii Kathy Rinaldi
7–5, 5–7, 6–3
1993 Cehia Jana Novotná (3)
Letonia Larisa Savcenko Neiland (2)
Canada Jill Hetherington
Statele Unite ale Americii Kathy Rinaldi
6–2, 7–5
1994 Statele Unite ale Americii Gigi Fernández (2)
Belarus Natașa Zvereva
Statele Unite ale Americii Patty Fendick
Statele Unite ale Americii Meredith McGrath
6–3, 6–1
1995 Cehia Jana Novotná (4)
Spania Arantxa Sánchez Vicario (2)
Statele Unite ale Americii Gigi Fernández
Belarus Natașa Zvereva
7–5, 2–6, 6–3
1996 Cehia Jana Novotná (5)
Spania Arantxa Sánchez Vicario (3)
Statele Unite ale Americii Meredith McGrath
Letonia Larisa Savcenko Neiland
6–4, 6–4
1997 Spania Arantxa Sánchez Vicario (4)
Belarus Natașa Zvereva (2)
Belgia Sabine Appelmans
Țările de Jos Miriam Oremans
6–4, 6–2
1998 Elveția Martina Hingis
Cehia Jana Novotná (6)
Spania Arantxa Sánchez
Belarus Natașa Zvereva
6–2, 3–6, 6–3
1999 Elveția Martina Hingis (2)
Cehia Jana Novotná (7)
Statele Unite ale Americii Mary Joe Fernández
Statele Unite ale Americii Monica Seles
0–6, 6–4, 7–6(7–1)
2000 Franța Julie Halard-Decugis
Japonia Ai Sugiyama
Statele Unite ale Americii Nicole Arendt
Țările de Jos Manon Bollegraf
4–6, 7–5, 6–4
2001 Spania Arantxa Sánchez-Vicario (5)
Franța Nathalie Tauziat
Statele Unite ale Americii Lisa Raymond
Australia Rennae Stubbs
6–0, 6–4
2002 Statele Unite ale Americii Lisa Raymond
Australia Rennae Stubbs
Spania Virginia Ruano Pascual
Argentina Paola Suárez
7–6(7–4), 6–7(4–7), 6–3
2003 Africa de Sud Liezel Huber
Bulgaria Magdalena Maleeva
Japonia Shinobu Asagoe
Japonia Nana Miyagi
6–4, 3–6, 7–5
2004 Rusia Nadia Petrova
Statele Unite ale Americii Meghann Shaughnessy
Rusia Svetlana Kuznețova
Rusia Elena Lihovțeva
6–2, 6–3
2005 Rusia Svetlana Kuznețova
Australia Alicia Molik
Statele Unite ale Americii Lisa Raymond
Australia Rennae Stubbs
7–5, 6–7(5–7), 6–2
2006 Statele Unite ale Americii Lisa Raymond (2)
Australia Samantha Stosur
Africa de Sud Liezel Huber
Statele Unite ale Americii Martina Navratilova
6–4, 7–5
2007 Statele Unite ale Americii Lisa Raymond (3)
Australia Samantha Stosur (2)
Zimbabwe Cara Black
Africa de Sud Liezel Huber
6–4, 3–6, [10–2]
2008 Slovenia Katarina Srebotnik
Japonia Ai Sugiyama (2)
Zimbabwe Cara Black
Statele Unite ale Americii Liezel Huber
7–5, 4–6, [10–3]
2009 Rusia Svetlana Kuznețova (2)
Franța Amélie Mauresmo
Cehia Květa Peschke
Statele Unite ale Americii Lisa Raymond
4–6, 6–3, [10–3]
2010 Argentina Gisela Dulko
Italia Flavia Pennetta
Rusia Nadia Petrova
Australia Samantha Stosur
6–3, 4–6, [10–7]
2011 Slovacia Daniela Hantuchová
Polonia Agnieszka Radwańska
Statele Unite ale Americii Liezel Huber
Rusia Nadia Petrova
7–6(7–5), 2–6, [10–8]
2012 Rusia Maria Kirilenko
Rusia Nadia Petrova (2)
Italia Sara Errani
Italia Roberta Vinci
7–6(7–0), 4–6, [10–4]
2013 Rusia Nadia Petrova (3)
Slovenia Katarina Srebotnik (2)
Statele Unite ale Americii Lisa Raymond
Regatul Unit Laura Robson
6–1, 7–6(7–2)
2014 Elveția Martina Hingis (3)
Germania Sabine Lisicki
Rusia Ekaterina Makarova
Rusia Elena Vesnina
4–6, 6–4, [10–5]
2015 Elveția Martina Hingis (4)
India Sania Mirza
Rusia Ekaterina Makarova
Rusia Elena Vesnina
7–5, 6–1
2016 Statele Unite ale Americii Bethanie Mattek-Sands
Cehia Lucie Šafářová
Ungaria Tímea Babos
Kazahstan Iaroslava Șvedova
6–3, 6–4
2017 Canada Gabriela Dabrowski
Republica Populară Chineză Xu Yifan
India Sania Mirza
Cehia Barbora Strýcová
6–4, 6–3
2018 Australia Ashleigh Barty
Statele Unite ale Americii CoCo Vandeweghe
Cehia Barbora Krejčíková
Cehia Kateřina Siniaková
6–2, 6–1
2019 Belgia Elise Mertens
Belarus Arina Sabalenka
Australia Samantha Stosur
Republica Populară Chineză Zhang Shuai
7–6 (7–5), 6–2
2020 Anulat din cauza pandemiei de Covid-19.[7]
2021 Japonia Shuko Aoyama
Japonia Ena Shibahara
Statele Unite ale Americii Hayley Carter
Brazilia Luisa Stefani
6–2, 7–5
2022 Germania Laura Siegemund
Vera Zvonariova
Veronika Kudermetova
Belgia Elise Mertens
7–6(7–3), 7–5
2023 Statele Unite ale Americii Coco Gauff
Statele Unite ale Americii Jessica Pegula
Canada Leylah Fernandez
Statele Unite ale Americii Taylor Townsend
7–6(8–6), 6–2
2024 Statele Unite ale Americii Sofia Kenin
Statele Unite ale Americii Bethanie Mattek-Sands (2)
Canada Gabriela Dabrowski
Noua Zeelandă Erin Routliffe
4–6, 7–6(7–5), [11–9]
Jucător Record An(i)
Cele mai multe titluri de simplu
Simplu masculin  Andre Agassi (USA)
6
1990, 1995, 1996, 2001, 2002, 2003
 Novak Đoković (SRB) 2007, 2011, 2012, 2014, 2015, 2016
Simplu feminin  Serena Williams (USA)
8
2002, 2003, 2004, 2007, 2008, 2013, 2014, 2015
Cele mai multe titluri consecutive
Simplu masculin  Andre Agassi (USA)
3
2001, 2002, 2003
 Novak Đoković (SRB) 2014, 2015, 2016
Simplu feminin  Steffi Graf (GER)
3
1994, 1995, 1996
 Serena Williams (USA) 2002, 2003, 2004
2013, 2014, 2015
Cele mai multe meciuri consecutive câștigate
Simplu masculin  Andre Agassi (USA)
19
2001, 2002, 2003, 2004
Simplu feminin  Steffi Graf (GER)
22
1994, 1995, 1996, 1999
 Venus Williams (USA) 1998, 1999, 2001, 2002
Cele mai multe ori cap de serie nr.1 la turneu
Simplu masculin  Roger Federer (SUI)
7
2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2010, 2018
Simplu feminin  Serena Williams (USA)
7
2003, 2004, 2009, 2013, 2014, 2015, 2016
Jucători din calificări care au avansat în finală
Simplu masculin  Sébastien Grosjean (FRA)
1999
 David Wheaton (USA) 1991
 Tim Mayotte (USA) (câștigător) 1985
 Scott Davis (USA) 1985
Simplu feminin  Kim Clijsters (BEL) (câștigător)
2005
Cel mai tânăr & vârstă câștigător
Cel mai tânăr la simplu masculin  Carlos Alcaraz (ESP)
18 ani,
333 zile
2022
Cea mai tânără la simplu feminin  Monica Seles (YUG)
16 ani,
111 zile
1990
Cel mai în vârstă la simplu masculin  Roger Federer (SUI)
37 ani,
235 zile
2019
Cea mai în vârstă la simplu feminin  Serena Williams (USA)
33 ani,
190 zile
2015
Cele mai multe finale jucate
Simplu masculin  Andre Agassi (USA)
8
1990, 1994, 1995, 1996, 1998, 2001, 2002, 2003
Simplu feminin  Serena Williams (USA)
10
1999, 2002, 2003, 2004, 2007, 2008, 2009, 2013, 2014, 2015
Cele mai multe titluri de dublu – echipe
Dublu masculin  Bob Bryan (USA)
 Mike Bryan (USA)
6
2007, 2008, 2014, 2015, 2018, 2019
Dublu feminin  Jana Novotná (CZE)
 Helena Suková (CZE)
2
1989, 1990
 Jana Novotná (CZE)
 Arantxa Sánchez (ESP)
1995, 1996
 Jana Novotná (CZE)
 Martina Hingis (SUI)
1998, 1999
 Lisa Raymond (USA)
 Samantha Stosur (AUS)
2006, 2007
Cele mai multe titluri de dublu – individual
Dublu masculin  Bob Bryan (USA)
6
2007, 2008, 2014, 2015, 2018, 2019
 Mike Bryan (USA) 2007, 2008, 2014, 2015, 2018, 2019
Dublu feminin  Jana Novotná (CZE)
7
1989, 1990, 1993, 1995, 1996, 1998, 1999
  1. ^ „2021 Tournament Schedule”. Miami Open. . Accesat în . 
  2. ^ „Open Carrying Slam Appeal”. Accesat în . [nefuncțională]
  3. ^ „List of Grand Slam in US”. Accesat în . 
  4. ^ http://www.wtatennis.com/SEWTATour-Archive/posting/2016/837/MDS.pdf[nefuncțională]
  5. ^ http://www.wtatennis.com/SEWTATour-Archive/posting/2016/837/QS.pdf[nefuncțională]
  6. ^ http://www.wtatennis.com/SEWTATour-Archive/posting/2016/837/MDD.pdf[nefuncțională]
  7. ^ a b c d „ATP Suspends Tour For Six Weeks Due To Public Health & Safety Issues Over COVID-19”. ATP Tour. . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Turneul de Master Series de la Miami