Victor Gaga

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Victor Gaga
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (73 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațieartist vizual[*]​ Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiOrdinul național „Pentru Merit”  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Victor Gaga

Victor Gaga (n. 13 februarie 1930, Periam, județul Timiș – d. 26 iulie 2003, Timișoara) a fost un sculptor român.[1][2] (După alte surse, s-a născut la 13 noiembrie[3] și a decedat la 27 iulie [4])

Paul Gaga, tatăl sculptorului Victor Gaga, a fost unul din cei 11 participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, delegați de satul Pria, comuna Cizer.[5]

Victor Gaga a efectuat studiile la Institutul de Arte Plastice "Ion Andreescu" din Cluj-Napoca, unde i-a avut ca profesori pe Kós András, Szervátiusz Jenő, Petre Abrudan și Daniel Popescu[6]. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” (1950-1956) cu superlativul calificativ „magna cum laude”. Ca urmare, a fost propus profesor asistent la institut, dar a refuzat.[7]

A debutat, oficial, în arta sculpturii în 1954, la 24 de ani, cu lucrarea „Lupta lui Ștefan cel Mare cu turcii la Podul Înalt”, aflată în prezent la Muzeul Militar Național din București[7] și după aceea operele sale au participat la expoziții atât în țară cât și peste hotare. Multe din lucrările sale se află în colecții private în România și peste hotare.[8]

În 1957, în urma restructurării învățământului artistic, profil liceal, a fost înființat Liceul de Artă Plastică Timișoara. Printre profesori s-au numărat Victor Gaga, Julius Podlipny, Gabriel Popa, Romul Nuțiu și Octavian Maxim.[9]

Victor Gaga a cioplit mai ales în lemn, deși a realizat și câteva importante opere în piatră.[10]

Expoziții[modificare | modificare sursă]

După debutul la Cluj, în 1954, a participat la saloane oficiale, expoziții colective și de grup: Arad, București, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Iași, Lugoj, Ploiești, Reșița, Șimleul Silvaniei, Timișoara, Zalău.[11]

Expoziții internaționale:

  • 1957 - Expoziția Festivalului Internațional al Tineretului - Moscova,
  • 1974 - a IV-a Trienală Internațională de Desen - Polonia,
  • 1977 - Expoziția Internațională de Sculptură în Libertate - Elveția, Expoziția Internațională a Orașelor Înfrățite - Austria,
  • 1978 - Expoziția Mail Art - Japonia,
  • 1993 - al III-lea Târg Internațional de Artă Contemporană - Ungaria, Expoziție Internațională de Sculptură în Lemn - Germania,
  • 1994 - a III-a Bienală Internațională de Desene ale Sculptorilor - Ungaria,
  • 1999, Bienala Internațională Dantesca - Italia,
  • 2000 - Expoziție Internațională la Csongrád.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Arta sa monumentală poate fi admirată în următoarele localități: Căpâlnaș, Guruslău, Lugoj, Moldova Nouă, Stamora Moravița, Reșița, Timișoara[8][11].

Lucrări ale sale se găsesc în muzee din București, Ciucea, Cluj-Napoca, Drobeta Turnu-Severin, Galați, Lugoj, Oradea, Târgu-Mureș, Timișoara, Zalău, Giessen (Germania), Osetnitca (Polonia). Alte lucrări se găsesc în colecții particulare din Anglia, Austria, Canada, Elveția, Germania, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Norvegia, Olanda, Polonia, România, S.U.A.[11]

  • Lupta lui Ștefan cel Mare cu turcii la Podul Înalt (1954), lucrare achiziționată de Muzeul Militar Național;
  • Stâlpul casei (1965),
  • Icoană (1971),
  • Monumentul de la Guruslău (1976), lucrare de artă în omagiul lui Mihai Viteazul, amplasat în satul Guruslău, Sălaj;
  • Ladă de zestre (1977)
  • Fântâna Martirilor - Memorialul revoluției, (1991) travertin, amplasată în Timișoara, în scuarul din spatele grădinii de vară a Cinematografului Capitol.[12]
  • Bustul lui Corneliu Coposu, dezvelit la 20 mai 2000 în Timișoara [13], în parcul de pe b-dul Corneliu Coposu (între Podul Decebal și Podul Michelangelo). Monumentul a fost ridicat din inițiativa Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, organizația județeană Timiș.[14]
  • Efigia Sever Bocu, montată la intrarea în Universitatea de Vest din Timișoara.[15]
  • Statuia lui Eftimie Murgu din localitatea Lugoj, Str. Andrei Șaguna.[16]
  • Bustul lui Lucian Blaga, dezvelit la 26 mai 2002, în fața școlii ,,Lucian Blaga’’ din Jibou.[17]
  • Monumentul Eroilor Neamului, închinat memoriei eroilor ronâni căzuți la datorie in timpul celui de al doilea război mondial 1941-1945, Timișoara.[18]
  • Placă comemorativă Sorin Titel, amplasată pe clădirea din str. Mihai Eminescu, nr. 7, Timișoara, casă în care a locuit scriitorul între anii 1964-1971.[19]
  • Ana lui Manole, 1969,
  • Legenda lui Manole, 1970,
  • Duhul câmpiei, 1982 (integrată, aceasta, ulterior, într-o amplă compoziție numită Izvoare, 1987),
  • seria Păsări cu variantele:
    • Primul zbor, 1969,
    • Zbor contrar, 1970,
    • Ascensiune 1974,
    • Pasărea soarelui, 1978,
    • Bufniță, 1981, 1984,
  • Răboj, 1989,
  • grupajul Clepsidră II, 1984,
    • Fântâna clepsidrei, 1984,
    • Clepsidră vatră, 1985,
    • Fructul clepsidrei, 1987,

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • 1957 - Premiat la concursul pentru Festivalul Tineretului de la Moscova,[11]
  • 1966 - Premiul II de sculptură al U.A.P.[11]
  • 1974 - Premiul II la Trienala Internațională de Desen (Polonia)[11]
  • 1988 - Medalia de aur la Bienala Internațională Dantesca, Ravena (Italia)[11]
  • 1989- Premiul Salonului Național Bienal de Sculptură Mică - Arad[11]
  • 1996 - Marele Premiu al Salonului Național de Sculptură Mică[11]
  • Prin Hotărârea nr. 91 din 2 iulie 2001 a Consiliului Local al Municipiului Zalău, lui Victor Gaga i s-a conferit titlul de cetățean de onoare al Municipiului Zalău, pentru contribuția deosebită avută la promovarea operei artistice contemporane românești.[20]

Decorații[modificare | modificare sursă]

  • Meritul Cultural al României cl. a V-a (1968)[11]
  • Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[21]

In memoriam[modificare | modificare sursă]

  • Monumentul funerar al sculptorului Victor Gaga a fost realizat de sculptorul Ștefan Călărășanu.[22]
  • Pe clădirea UAP Timișoara, unde sculptorul a avut atelierul și a creat mai bine de jumătate de veac, în 2005 a fost amplasată o Placă comemorativă Victor Gaga, în memoria fostului președinte al Filialei din Timișoara a Uniunii Artștilor Plastici.[23]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Calendarul personalităților din Banatul istoric: 13 februarie[nefuncțională]
  2. ^ Istoricul zilei 26 iulie
  3. ^ Radio românia Cultural - Arhiva Aniversări
  4. ^ „Fișa primăriei comunei Periam”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Pria - 530 de ani
  6. ^ Victor Gaga-escultor[nefuncțională]
  7. ^ a b „In memoriam: Victor GAGA (sculptor, 13.02.1930 – 26.07.2003)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b „Periam”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Liceul de Artă Plastică Timișoara
  10. ^ Albumul Victor GAGA
  11. ^ a b c d e f g h i j Victor Gaga ne pregătește o expoziție de desene... în cărbune[nefuncțională]
  12. ^ „Fântâna Martirilor - Memorialul revoluțtiei”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Colectia de statui a Timisoarei[nefuncțională]
  14. ^ „Monumentele actuale și pierdute”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Renasterea banateana - Stiri[nefuncțională]
  16. ^ Statuia lui Eftimie Murgu
  17. ^ „Scoala gimnaziala "Lucian Blaga" - Jibou”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ Monumentul Eroilor Neamului[nefuncțională – arhivă]
  19. ^ Timișoara - Placă comemorativă Sorin Titel
  20. ^ Consiliul local Zalău - Hotarârile Consiliului Local[nefuncțională]
  21. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, d) 8.
  22. ^ „Nostalgie după La Belle Epoque”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Timișoara - Placă comemorativă Victor Gaga

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Horia Medeleanu: Universul sculptorului Victor Gaga, în revista “Arca” nr. 4-5-6, 1997, p. 46.
  • Tincuța Chira: Victor Gaga - nume de rezonanță națională în sculptura românească, în Magazin Sălăjean. an 4, Nr. 31(676), 15 febr. 2000, p. 2
  • Diana Florescu: Victor Gaga un sculptor cu o operă de o tulburătoare originalitate, în Magazin Sălăjean 150 (1044), 6 aug. 2001, p. 2
  • Lăptoiu Negoiță: Sculptorul Victor Gaga - portretist, în Steaua, 2002, 53, nr. 10, p. 76-77.
  • Victor Gaga – suflu arhaic și modernitate (album care conține lucrările artistului), Ediție îngrijită de Sorina Jecza-Ianovici, Fundația Interart TRIADE, Timișoara, 2004 (apărut 2005) în colecția „Maeștrii Timișoarei”, limba română, format: 24,5 x 25,5 cm, 132 pagini, ilustrații alb-negru și color, ISBN 973-86339-4-X.
  • Sălaj - Oameni și opere Biblioteca Județeană "I.S. Bădescu" Sălaj, Colecția Dicționarele XXI, 2011

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victor_Gaga&oldid=16129543