Dejan, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dejan
—  sat  —
Dejan se află în România
Dejan
Dejan
Dejan (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°17′7″N 21°17′34″E ({{PAGENAME}}) / 45.28528°N 21.29278°E

Țară România
Județ Timiș
ComunăMoravița

Prima atestare1717

Altitudine79 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total260 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal307281

Prezență online

Poziția localității Dejan
Poziția localității Dejan
Poziția localității Dejan

Dejan (Nume anterior: Radovan, Dejani, Dajanfalău, germană Deschan, maghiară Dézsánfalva, sârbă Дежан/Dežan)) este un sat în comuna Moravița din județul Timiș, Banat, România.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Dejaniul a fost reînființat pe locul vetrei satului Radovanz (în română Radovan), sat sârbesc distrus de turci. La conscripția din 1717 încă mai apare menționat cu 20 de case, pe locul numit Radovanz. Harta contelui Mercy din 1723-1725, o pomenește din nou, ca fiind locuită cu români, care aveau și o biserică ortodoxă. [1]O parte dintre români s-au strămutat mai apoi în Mramorac, în ceea ce este acum Banatul de vest (impropriu-zis sârbesc).

În 1786, românii și unii sârbi obligați să părăsească Moravița au înființat o nouă vatră de sat. Moșia pe care s-au așezat aparținea erariului (statului). Administratorul erarial care a aprobat înființarea localității a fost Joseph De Jean, germanizat Iosif Deschan; din acest motiv satul a fost numit în cinstea lui. În jurul anului 1821 în Dejan s-au mutat primii unguri. Ei nu s-au putut adapta la obiceiurile băștinașilor români și sârbi și au părăsit satul. Alte familii de unguri au venit pe la 1829. Spre deosebire de primul val, ei s-au statornicit aici și după colonizările maghiare de după Compromisul Austriaco-ungar (1867), pentru un timp, au devenit majoritari.

A fost până în perioada contemporană un sat mixt româno-maghiaro-sârb. Astăzi majoritatea (80%) sunt români.

Evoluția populației[modificare | modificare sursă]

Recensământul[2] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Sârbi Alte etnii
1880 688 39 372 94 183 -
1900 876 80 519 117 158 2
1930 918 106 541 72 195 4
1941 811 61 491 60 ? 199
1977 340 93 188 4 55 -
1992 245 170 44 2 28 1
2002 266 218 31 - 16 1

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Lotreanu, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Țara”, Timișoara, 1935

Bibliografie recomandată[modificare | modificare sursă]

  • (maghiară) Mohári, István, Dézsánfalva. A nagy remények és a nagy csalódások évei 1795-2001, Editura Mirton, Timișoara

Legături externe[modificare | modificare sursă]