Casina română

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sediul Casinei, aflat pe str. Poarta Şchei nr. 3

Casina română din Brașov a fost inițial o adunare a negustorilor brașoveni, fiind înființată în 1835. Treptat, adunarea a evoluat într-o instituție de cultură, care a adunat cei mai străluciți cărturari ai localității. În timp, organizații similare, purtând același nume, s-au deschis și în alte orașe din Transilvania și Banat: Timișoara (1868), Beiuș (1871), Oravița (1873), Caransebeș (1875), Șimleu Silvaniei (1903), Dej (?), Vulcan (?), Abrud (?), Deva (?), Năsăud (?)

Casina brașoveană[modificare | modificare sursă]

Înființată în 1835, este cea mai veche. Inițial, negustorii brașoveni (români, greci, balcanici, armeni) se adunau în Casină pentru a discuta afaceri, a bea cafea, și a asculta bucăți din „Gazeta de Transilvania”, „Kronstädter Zeitung” sau „Curierul”, citite de către unul dintre ei care știa mai multă carte.

Caracterul exclusivist al adunării a fost ulterior părăsit, negustorii iubitori de cultură (ca Gheorghe Nica sau Niță Iuga) introducând în casină ca membri pe George Bariț, Iacob și Andrei Mureșianu, iar mai apoi pe fii lor, întorși de la studii din Viena sau alte orașe europene. Pandeli Dima introduse și profesori ai - pe atunci - nou înființatului gimnaziu.

Treptat, numărul negustorilor scăzând, Casina a devenit un club democratic, putând fi întâlniți aici protopopi, avocați, judecători, morari, funcționari de bancă, măcelari etc., discutând politică potrivit intereselor românești.

Sediul acesteia se afla în strada Poarta Șchei, la nr. 3.

În 1935, la împlinirea a 100 de ani de la înființarea Casinei române din Brașov, a fost scoasă o monografie a acestiei instituții, cu multe ilustrații, documente și studii scrise de istorici brașoveni.

Astăzi, fostul sediu al Casinei are pe frontispiciu o placă memorială: „În această clădire a luat ființă în anul 1835 societatea cultural politică a românilor brașoveni Casina Română, care de-a lungul ființării sale a adus o importantă contribuție la lupta pentru unitate națională. Aici s-au întrunit [în 1848] personalități de frunte ale vieții culturale din Țara Românească și Moldova: Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Eliade Rădulescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru.”

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Potrivit lingvistului Sextil Pușcariu, cuvântul „casină” nu are nici o legătură cu modernul „casinò”, ca loc de practicare a jocurilor de noroc. În schimb, casina ardeleană reprezintă o imitație a vienezului Kasino (un fel de club deschis numai pentru membrii săi).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Sextil Pușcariu - „Brașovul de altă dată”, p. 216, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977.