Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2012/martie

Arhiva Cafenelei
Arhive periodice Anul 2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 2018 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2019 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2020 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2021 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2022 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2023 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec 2024 ian • feb • mar • apr • mai • iun • iul • aug • sep • oct • nov • dec
Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați aici o discuție arhivată, copiați fragmentul care vă interesează, introduceți-l la sfârșitul paginii Wikipedia:Cafenea și scrieți mesajul acolo.

Proiecte muzică

Pentru cei interesati, am deschis o discutie legata de coordonarea diverselor proiecte de muzica la Discuție Proiect:Muzică#Proiecte muzică. Mi se pare ca sunt prea multe, cu prea putini contribuitori activi.--Codrin.B (discuție) 1 martie 2012 00:02 (EET)

Proiecte

Am incercat sa identific toate proiectele existente si sa le organizez sub Proiect:Răsfoire si Format:WikiProiecte. Am incercat de asemenea sa fac legaturi interwiki, daca exista. Multe nu aveau. Daca am scapat vreunul va rog sa-mi spuneti sau sa-l adaugati dvs. Unele proiecte lipseau pana si din Categorie:WikiProiecte. Cateva observatii/subiecte de discutie:

1. Multe proiecte sunt inrudite, dar nu prea exista legaturi proiect "parinte"-sub proiect, dupa modelul task force. De exemplu, Comune-Sate (daca se ocupa doar de Romania?!) ar trebui sa fie sub Localitățile din România, impreuna cu Orașele României. La fel, dupa cum am descris mai sus, Muzică ar trebui sa aibe ca si subproiecte Hip hop, Pop, Legendele muzicii pop, Rock si Românească.
2. Sunt multe proiecte cu doar unul sau doi membri (unele chiar niciunul). Asta nu e o problema, totul are un inceput. Dar daca proiectele au un potential "parinte", cred ca e mult mai util ca sa se concentreze eforturile in proiectul general, si in timp, daca sunt destui participanti, sa se specializeze in subproiecte. De exemplu nu cred ca Legendele muzicii pop e foarte util atat timp cat Pop inca mai are de crescut. Sau Elementele vs Chimie. Dar probabil ca unii nu stiau de altii.

Sunt relativ nou la ro.wp, lucrand mai mult pe en.wp, deci s-ar putea sa-mi scape anumite lucruri. Din pacate en:Wikipedia:WikiProject Council/Guide nu e tradus in romana, in special Identify the best scope deci lumea probabil nu prea stie cand sa creze un proiect si de ce. M-as bucura sa vad opiniile dvs. --Codrin.B (discuție) 1 martie 2012 23:28 (EET)

Sunt unele proiecte de tip baza de date care contin articole de tip sablon si au elemente bine definite (ex Elementele, Proiect:Plante, etc.) spre deosebire de proiecte inrudite cu o structura mai vaga.--188.26.22.131 (discuție) 30 martie 2012 19:06 (EEST)

Buna seara! In atentia domnului Victor Blacus

As dori, daca e posibil, o lamurire in legatura cu atributul "notabilitate" . La pagina pe care o gestionez, apare acest avertisment - l-am inlaturat, dar a fost reintrodus. Notabilitatea subiectului (personajului) este usor verificabila, apartine domeniului literar. Ma puteti ajuta sa elimin definitiv aceast avertisment? Cu multumiri, merivel ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Merivel (discuție • contribuții).

Ce înseamnă notabilitate aflați aici. Notabilitatea trebuie să fie verificabilă; pentru asta trebuie citate surse de încredere. Sursele primare (creațiile subiectului, sau ce spune subiectul despre el însuși) nu sunt surse de încredere, fiind aici vorba de un conflict de interes. Surse de încredere sunt sursele secundare (ce spun alții despre subiect). Însă nu orice sursă secundară e sursă de încredere: blogurile, în general, nu sunt de încredere, nefiind verificabile. -- Victor Blacus (discuție) 1 martie 2012 23:51 (EET)

Zvonuri

Discuția a fost mutată la Discuție:Dona Dumitru Siminică

Salut !

Cum aș putea să fac o căsuță de utilizator ? Theodosius (discuție) 2 martie 2012 15:23 (EET)

„Căsuță”? Dacă vă referiți la o casetă utilizator, folosiți cu încredere Format:Casetă utilizator. --Sîmbotin (discuție) 2 martie 2012 15:44 (EET)

Am vrut să mă refer la cele pentru Turnul Babel ! Theodosius (discuție) 2 martie 2012 15:48 (EET)

Sînt gata făcute, nu trebuie decît să vi le puneți în pagina de utilizator. Urmați îndrumările de la Wikipedia:Babel. Sau vedeți cum au procedat alții: accesați pagina unui utilizator care are casetele respective, apăsați pe „modificare” și veți vedea ce coduri a folosit (dar nu-i modificați omului pagina...). — AdiJapan 2 martie 2012 17:29 (EET)

Wikipedia:Concurs de scriere

Dragi Wikipediști, sunteți invitați să participați la concursul de scriere. Nominalizările vor fi permise în perioada 3 martie–3 aprilie, iar punctarea între 4–14 aprilie. Pentru a încuraja dezvoltarea articolelor importante, condiția „lungimea articolului de dinainte de concurs reprezintă cel mult 10% din lungimea articolului” nu se mai aplică articolelor cărora li s-a adăugat 50.000 de octeți de text cu referințe.— Ionutzmovie discută 3 martie 2012 01:32 (EET)

În anunțul concursului mai scrie și Pot intra în concurs numai articole nou-nouțe sau cele care erau doar cioturi la momentul începerii concursului. Ori una, ori alta. Cum rămâne? -- Victor Blacus (discuție) 3 martie 2012 14:03 (EET)

Am modificat. Pot intra în concurs articole noi, articole îmbunătățite substanțial (vezi condiția de mai sus), sau cele care erau doar cioturi la momentul începerii concursului.— Ionutzmovie discută 3 martie 2012 18:00 (EET)

Întrebare: ce se înțelege prin "50.000 de octeți de text cu referințe"? Cei 50.000 de octeți se referă doar la textul din articol, la care se adaugă referințele, sau referințele sunt incluse în cei 50.000 de octeți? Asta ca să iasă vorbe la urmă... --Miehs (discuție) 3 martie 2012 20:51 (EET)

Referințele sunt incluse în cei 50.000 de octeți.— Ionutzmovie discută 3 martie 2012 21:12 (EET)

Background

Cine mă poate ajuta cu traducerea cuvântului background pentru o secțiune de articol? Nu gasesc cuvântul potrivit...--MJ for U (discuție) 3 martie 2012 12:17 (EET)

"Fundal" pentru o clădire, pagină web, poză etc. sau "trecut" pentru persoane, eventual "istoric" pentru obiecte--Strainu (دسستي‎)  3 martie 2012 12:37 (EET)

Pentru un album de studio?--MJ for U (discuție) 3 martie 2012 12:57 (EET)

Context, conjunctură.— Ionutzmovie discută 3 martie 2012 13:05 (EET)

Nu e clar contextul, iar traducerile nu se pot face decît în context. Dar dacă e vorba de muzică s-ar putea să se potrivească fond. Există sintagme ca fond muzical, muzică de fond, fond sonor. — AdiJapan 3 martie 2012 19:35 (EET)

Photo request: Int'l departures building at Otopeni Airport, Bucharest

Would anyone mind photographing the Int'l departures building at Otopeni Airport, Bucharest? It needs to be photographed because it is the TAROM headquarters. Please make sure the photograph shows the TAROM offices, as you see in this copyrighted all rights reserved photograph

If the picture is considered fair use, that is fine. It may be uploaded to the English Wikipedia or other Wikipedias which take fair use.

Thank you WhisperToMe (discuție) 5 martie 2012 00:39 (EET)

Wikipedia:Drepturi de autor; Dumitru Dan (globe-trotter)

I am sorry for writing in English; I do not speak Romanian and don't trust Google Translate that much. This article was translated to the English language Wikipedia, but it is not fully compliant with our copyright policies. Some of the middle passages in Romanian seem to have been copied very closely from [1].

Example from the article:

„Pârvu îl roagă pe Dan să i-l lase alături pe Harap, credinciosul câine care îi urmase încă din prima zi de drum, iar pe 1 aprilie 1915 îi transmite următorul mesaj camaradului său: „Măi frățioare, am făcut mai bine de 90.000 de km. Am fost patru, apoi trei și, iată, doi. Acum mă pierd și eu. Nu trebuie să se spună că românii au abandonat, copleșiți de greutăți! Știam că vor fi, dar nu le-am prevăzut așa de groaznice. Speram să revedem cu toții pămîntul patriei, dar n-a fost cu putință. Trebuie să lupți singur, să mergi neșovăielnic mai departe!”.[necesită citare] În mai 1915, Paul Pârvu avea să moară cu ambele picioare amputate.”

Example from the source:

„Pârvu îl roagă pe Dan să i-l lase alături pe Harap, credinciosul cîine care îi urmase încă din prima zi de drum, pe 1 aprilie 1910, și îi transmite un mesaj răscolitor camaradului: "Măi frățioare, am făcut mai bine de 90.000 de km. Am fost patru, apoi trei și, iată, doi. Acum mă pierd și eu. Nu trebuie să se spună că românii au abandonat, copleșiți de greutăți! Știam că vor fi, dar nu le-am prevăzut așa de groaznice. Speram să revedem cu toții pămîntul patriei, dar n-a fost cu putință. Trebuie să lupți singur, să mergi neșovăielnic mai departe!". Dumitru Dan își continuă drumul, singur și zguduit. Peste cîteva luni, în mai 1915, Pârvu avea să moară cu ambele picioare amputate.”

I have rewritten our version a bit at en:Dumitru Dan (Globetrotter); can somebody here compare the article to the source to make sure it complies with your copyright policies and change what does not?

I will put this on the article's talk page as well. Thanks for any help you can offer. :) --Moonriddengirl (discuție) 5 martie 2012 14:59 (EET)

You can also post your request at en:WT:ROMANIA.--Codrin.B (discuție) 7 martie 2012 16:14 (EET)

Revoluția islandeză din 2009-2011

dacă tot nu vă interesează -- mutat la Discuție:Revoluția islandeză din 2009 --Terraflorin (discuție) 6 martie 2012 11:49 (EET)

Stergere pagina

Domnul Andrei Stroe a șters la numai 12 ore de la postare pagina Noua Republica, pe motiv de "autopromovare". Pe lângă faptul ca respectiva organizație este deja de interes public și notorietatea depășește o simpla pagina pe Wikipedia, ma întreb de ce nu exista o procedura prin care se poate atenționa despre eventualele neconcordante cu politica site-ului înainte de a se trece la o acțiune brutala de ștergere. Personal consider aceasta atitudine abuziva și observ ca nu sunt singurul care are aceeași opinie despre acțiunile domnului administrator Stroe. Aofiteru (discuție) 5 martie 2012 17:49 (EET)

Nu se discută notabilitatea unei entități decât în condițiile în care se începe un articol enciclopedic despre ea. Autoprezentările care conțin texte de genul „Ne dorim schimbarea clasei politice ... prin recursul la competență profesională”, „...vă cheamă la reconstrucția României moderne”, „Competența și integritatea combinate într-o formulă care va respira inteligență, curajul viziunii și prospețimea” (și pot continua cu lozinci politice care se înșiruiesc una după alta) nu pot fi modificate pentru a deveni enciclopedice pentru că nu acest scop. Wikipedia nu este locul pentru manifestul politic al niciunei organizații. Vă rog să citiți din nou politicile de WP:PDVN și WP:VER pentru a înțelege cam cum se tratează un subiect. Poate aveți grijă și să evitați conflictul de interese în care bănuiesc că vă aflați. —Andrei^discuţie 5 martie 2012 17:57 (EET)

Așa este, mulți consideră că eliminarea conținutului neenciclopedic dintr-o enciclopedie ar fi abuz, nu curățenie a spațiului de lucru. Din păcate, mulți au părerea asta despre mine. Dacă ei pot veni și demonstra că Wikipedia nu este de fapt o enciclopedie, ci un spațiu furnizat de Fundația Wikimedia unde oricine poate scrie orice îl taie capul despre el însuși și despre oricine altcineva, poate scrie reclame la produsele lui și la proiectele politice în care e implicat, poate duce războaie cu alții în numele credinței sau altceva, atunci eu am plecat. —Andrei^discuţie 5 martie 2012 18:00 (EET)

Pentru wikipediști, îmi cer scuze în numele administratorilor și patrulatorilor schimbărilor recente că se întâmplă uneori să dureze 12 ore până se identifică și se șterg astfel de pagini pur promoționale. —Andrei^discuţie 5 martie 2012 18:06 (EET)

Poate ar trebuie sa revizuiti atunci multe alte pagini referitoare la partidele politice din Romania, in acest caz. Nu mi-ati raspuns la intrebare, insa: nu ar fi normal ca repsectivele consideratii ale administratorului sa fie comunicate autorului si sa i se dea un timp pentru rectificare? Verva dvs. denota o atitudine cel putin radicala. Ma gandeam ca proiectul Wikipedia este prin definitie un act de integrare culturala. Se pare ca gresesc, daca ar fi sa va creditez afirmatiile de mai sus.Aofiteru (discuție) 5 martie 2012 18:13 (EET)

Are tot timpul pentru rectificare. O pagină enciclopedică se poate scrie oricând, și acum se poate rectifica. Doar că dintr-o reclamă nu poți să faci o piesă de enciclopedie fără să o scrii de la zero; iar între timp nu poate rămâne publicat aici. —Andrei^discuţie 5 martie 2012 18:14 (EET)

Sa inteleg ca prezenta paginii Gigi Becali este un act de cultura pentru Fundatia Wikipedia? Citez: "George Becali s-a remarcat atât prin funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Clubului de Fotbal Steaua București și calitatea de acționar majoritar al acestuia, dar și prin ascensiunea politică (fiind cotat cu cca 10-15% cota de încredere în unele sondaje de opinie).A organizat acțiuni de binefacere, a construit biserici, s-a remarcat în acest sens prin donația de câteva milioane de euro făcută către bisericile ortodoxe românești de la Muntele Athos,[3] precum și construirea unui sat pentru sinistrații de la Vadu Roșca (jud. Vrancea), Rast (jud. Dolj) și Arbore (jud. Suceava).Conform emisiunii TVR „Mari români” din anul 2006, lansată sub forma unei campanii de identificare a celor mai mari români din toate timpurile, din 100 de „Mari români” aleși de participanți, Becali a ieșit pe locul 13." In ce categorie enciclopedica sa incadrez acest articol, la filozofi mioritici sau la oieri de vita?Aofiteru (discuție) 5 martie 2012 18:16 (EET)

[Conflict de editare, de două ori] În cele 6 minute scurse între răspunsul lui Andrei (18:00) și revenirea dumneavoastră (18:06), ați citit politicile care v-au fost recomandate? -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2012 18:23 (EET)

Stati linistit, nu merita efortul. Ca de obicei, orice initiativa nobila (il respect pe Jimmy Wales), odata aplicata pe plaiuri mioritice devine o lupta de fronda fara sens. Succes in continuare!Aofiteru (discuție) 5 martie 2012 18:26 (EET)

„Nu-mi place subiectul” sau „există şi alte mizerii” nu sunt argumente pentru introducerea de reclame. Nu calitatea subiectului este problema, ci felul în care este el tratat. Reclama nu-și are locul aici; o tratare neutră bazată pe referințe din surse independente de încredere — da. Articolul de care vorbiți are vreo 10 note de subsol către publicații reputate (de la Gândul la BBC) care comentează subiectul articolului, și nu se apucă să spună ce măreț e, ce curaj al viziunii are sau cum reconstruiește România modernă; copiind manifeste politice de pe pagina unei organizații politice nu se face niciodată un articol enciclopedic. —Andrei^discuţie 5 martie 2012 18:27 (EET)

Uneori merită. Au apărut oameni chitiți să-și facă reclamă și au ajuns să aducă contribuții utile (poate chiar valoroase). De regulă, însă, așa e, efortul de a lămuri pe cineva e degeaba: e o luptă fără sens să convingi pe cine vrea doar să se vadă ridicat în slăvi pe Wikipedia că ce scrie el nu-și are locul acolo. —Andrei^discuţie 5 martie 2012 18:30 (EET)

Nu mi-ați răspuns la nici una din cele doua întrebări... Abordarea mea era pragmatica, vad ca dvs. aveti mai degraba aplecare spre filozofie. M-as multumi cu raspunsul legat de Gigi Becali. Este aceasta o pagina enciclopedica in viziunea dvs.?Aofiteru (discuție)

Sau asta? "Monica Columbeanu (n. Gabor la 8 ianuarie 1988 în Bacău) este un fotomodel român. S-a născut într-o familie de ceangăi romano-catolici. Cariera de model a început-o când avea 16 ani, întrerupe școala și se mută la Snagov unde ajunge să fie amanta lui Irinel Columbeanu. Ea actual este căsătorită și are o fiică cu omul de afaceri Irinel Columbeanu, care este mult mai în vârstă ca Monica. Această căsătorie i-ar fi fost de ajutor în lansarea ei ca manechin. Diferența mare de vârstă dintre cei doi și frumusețea ei au dat ocazie la speculații, care a avut ecou în presa din România. Între timp ea și-a terminat studiile la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA. În timp căsătoria lui Monica ar fi ajuns după versiunea presei cotidiene, într-o fază critică. În anul 2011 cei doi au divorțat generând o aprigă dezbatere publică cu privire la situația taților post divorț și la dreptul copilului de a avea acces la ambii părinți[1] În decembrie 2011 a mărtuirisit public că a fost exploatată sexual de către Dinu Damaschin, tatăl ei vitreg.[2]"Aofiteru (discuție) 5 martie 2012 18:39 (EET)

Vă mai recomand, pentru lectură, politica WP:NOT și îndrumarea WP:N. -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2012 18:43 (EET)

OK, multumesc pentru discutia incantatoare! Concluzie: in Romania, chiar si la Wikipedia, cand vorbim despre bani si sex este subiect enciclopedic, iar cand vorbim despre Politeia si valori republicane se numeste reclama. Dati-mi voie sa nu ma mai mir. Ha, citesc din recomandarile dvs. : "2.7 Wikipedia nu este o colecție de informații de orice fel" si "2.9 Wikipedia nu este o lucrare cenzurată". Frumos, la revedere!Aofiteru (discuție) 5 martie 2012 18:49 (EET)

Încercați (chiar vă rog) să scrieți exact același text (dar tradus în limba engleză) pe plaiuri englezești să vedeți cât de înțelegători vor fi alții.—Sebimesaj 5 martie 2012 19:10 (EET)

Fără a îmi depăși atribuțiile legate de pagina dvs. pe care nu am aprofundat-o, subiectele la care vă referiți dvs. sunt enciclopedice, pentru că există în tratatele de medicină, economie, etc. --6 martie 2012 11:16 (EET) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 193.231.148.191 (discuție • contribuții).

Impas

Care dintre următoarele forme este mai potrivită pentru titluri de articole și categorii: „Cultura României”, „Cultura în România”, „Cultura românilor”, „Cultura română”, „Cultura românească”, „Cultură românească”, astfel încât să aibă o cât mai largă arie de cuprindere în timp și spațiu? --92.80.200.159 (discuție) 5 martie 2012 21:20 (EET)

Cultura României nu-i tot una cu Cultura românilor etc., există doar români și în alte țări, deci titlul corect depinde de subiectul ales. Totuși, aici există deja câteva articole de acest gen: Cultura României, Cultura Franței, Cultura Indiei, Cultura Iranului. Pentru simplitate și uniformitate propun să păstrăm formele Cultura României, Cultura Franței etc. SALVE! --NeaNita (discuție) 6 martie 2012 09:07 (EET)

Conf. DEX: CULTÚRĂ ~i f. 1) Totalitate a valorilor materiale și spirituale create de omenire pe parcursul istoriei. 2) fig. Cunoștințe vaste în diferite domenii, pe care le posedă cineva. 3) arheol. Totalitate a vestigiilor materiale și spirituale, descoperite în urma săpăturilor arheologice, caracteristice pentru un anumit areal, într-o anumită epocă. 4) agr. Ansamblu de lucrări agrotehnice necesare plantelor agricole. 5) Teren cultivat cu un anumit fel de plante. 6) Creștere a unor animale. ~a viermilor de mătase. 7): ~ de bacterii creștere în laborator a bacteriilor; colonie de bacterii obținută în laborator pentru scopuri științifice. 8): ~ fizică ansamblu de metode și sisteme de educație fizică care contribuie la dezvoltarea armonioasă a corpului omenesc. Din pdv antropologic, cultura capătă sensuri și mai înguste, dar bine definte: Totalitatea valorilor (în sens de însușiri, gradientul între ce este accepabil și ce nu, etc.) materiale și spirituale create de omenire o grupare de oameni pe parcursul propriei istorii și cuprinde o serie de „sub-culturi”. Evident deci, că titluri precum „Cultura României, Indiei (care cuprinde o infintate de sub-culturi), Statelor Unite (așișderea)” etc. sunt eronate și eronante. Asemenea, „cultura românilor”, care impune definirea clară a românilor, ca conglomerat de sub-culturi. Deoarece Cultura României este mai greu definibilă decat cultura sfeclei propun titlul Cultura în România, nu-i perfect dar este funcțional.--Alex F. (discuție) 7 martie 2012 11:19 (EET)

Titlu

Ce titul ar fi potrivit pentru un articol despre: Tragedie în Capitală: Opt oameni împușcați ?--Luciandrei (discuție) 6 martie 2012 14:18 (EET)

Oare ce informație enciclopedică poate aduce această crimă cauzată de neînțelegeri familiale – gelozie, divorț urmat inevitabil de partaj – care să merite un articol separat de unul referitor la astfel de crime? Poate s-ar putea scrie articolul Crimă pasională (en:Crime of passion), în care cazul în discuție ar putea fi folosit drept exemplu. --Turbojet 6 martie 2012 17:42 (EET)

Mă gandeam la ceva de genul:en:Sello mall shooting.--Luciandrei (discuție) 6 martie 2012 18:00 (EET)

A, scuze, nu știam. Deci așa își mărește en:wp numărul de articole? În cazul ăsta nu mă mai miră nimic. Scrieți. Ce ziceți de Dubla crimă de la un salon de coafură din București? :) --Turbojet 6 martie 2012 18:37 (EET)

Există deja en:2012 Bucharest hair salon shooting. Răzvan Socol ^mesaj 7 martie 2012 08:19 (EET)

Autopromovare?

Utilizatorul Dolhescu introduce legături către blogul propriu, în articole cu subiecte legate de om, existență, filosofie și filosofi, ... Ar fi bine ca cineva care se pricepe să verifice în ce măsură ele contribuie la înțelegerea articolului sau sunt doar autopromovare. -- Victor Blacus (discuție) 6 martie 2012 14:59 (EET)

Este clar autopromovare (WP:NU#PROMO), dacă nu chiar spam (WP:SPAM). Am început să șterg aceste legături externe către blogul lui Petru Dolhescu („am 18 ani, deocamdata locuiesc în Flămânzi, un orășel din județul Botoșani. Sunt in clasa a XII-a la Grupul Școlar "Nicolae Bălcescu" profil de Științe ale Naturii” etc.). --Sîmbotin (discuție) 6 martie 2012 15:41 (EET)

L-am avertizat și a încetat. Acum trebuie eliminat spamul, dar eu nu am timp. -- Victor Blacus (discuție) 6 martie 2012 15:44 (EET)

 Rezolvat. --Sîmbotin (discuție) 6 martie 2012 16:19 (EET)

Nedumerire

Să înțeleg că automat cine se apucă să editeze Wikipedia își pierde reputația academică? --Turbojet 6 martie 2012 18:34 (EET)

Nu. Prea luați în serios orice șicană. — AdiJapan 6 martie 2012 19:09 (EET)

Dar șicana prea a fost de doi bani ... să avem pardon. Cei care iau în serios ceva pe aici devin batjocura specialiștilor în șicane și-n afișaj producție.--Silenzio (discuție) 9 martie 2012 04:46 (EET)

Nu știu, dumneavoastră ne puteți spune dacă vă mai invită lumea la conferințe, la susțineri de doctorate etc. Având în vedere că există deja mii de studii referitoare la Wikipedia (inclusiv varianta asta), ideea lansată de Terraflorin este cel puțin hilară.--Strainu (دسستي‎)  6 martie 2012 20:15 (EET)

Da, de invitat mă invită la conferințe (care de fapt sunt o activitate lucrativă a organizatorilor, au interes să invite), însă eu nu mai dispun de fonduri, deoarece cele guvernamentale sunt direcționate spre tineret, ca să-și facă și ei CV-ul de promovare, cele provenite din industrie nu există, cum nu mai există nici industria care să aibă nevoie de aceste cercetări, iar șpagă eu nu iau. Așa că, neavând de lucru datorită stării economiei și învățământului românesc, am zis să dau o mână de ajutor ro:wp, dar văd că nu aveți nevoie.

La doctorate, la fel. Aveți impresia că doctoratele sunt state of the art în domeniu? De fapt, doctoratele sunt lucrări elaborate de persoane abia ieșite de pe băncile școlii, ca să arate că au suficiente cunoștințe pentru a se angaja în învățământ. Sau sunt elaborate de manageri la care particula „Dr” dă bine pe cartea de vizită și ale căror lucrări sunt o descriere a activității lor de zi de zi, iar „binecuvântarea” o primesc în schimbul unei sponsorizări a universității.

Totuși, nu stau cu mâinile în sân. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este o prioritate în energetică, și ce mai pot face este ca, în consens cu cerințele UE, să sensibilizez lumea cu privire la problemele de profil. Nu sunt plătit direct pentru a susține un anumit punct de vedere. De fapt, domeniul de care mă ocup acum sunt energiile alternative, tocmai pentru a combate efectul de seră. Este orientarea Europei, în opoziție cu orientarea SUA spre petrolul arab. --Turbojet 9 martie 2012 15:27 (EET)

Nu cred ca se pune problema asa de extrem. Am vazut multi oameni cu doctorate editand WP in multe limbi. In mod logic, oamenii cu o inclinatie spre stiinta/subiecte academice vor fi cei care vor contribui cel mai mult oricum. Insa exista si un sambure de adevar. Incercand sa conving pe unii arheologi, istorici si lingvisti romani sa contribuie materiale la WP, unii intr-adevar m-au trimis la plimbare spunandu-mi ca nu-i o treaba serioasa. Unii au fost chiar vehementi impotriva. Cred ca e si o problema de generatii, mentalitati.--Codrin.B (discuție) 7 martie 2012 19:37 (EET)

Oare v-ați gândit la cei care, vârstnici și cu experiență, respectați la locul lor de muncă, respectați de colegi și de studenții lor, au ajuns să fie batjocoriți de puști semidocți care-și făceau veacul prin ro.wiki? --84.250.128.4 (discuție) 7 martie 2012 22:59 (EET)

cunoaștem; din păcate, la noi, ruptura dintre generații este atât de mare, încât este extrem de greu de ajuns la un consens între genearații, chiar și acolo unde este cel mai mult nevoie de consens --92.80.179.37 (discuție) 8 martie 2012 22:58 (EET)

Pe Wikipedia e ca la masoni: toți sunt egali și în afara gradelor dobândite în cadrul lojii poziția lor ierarhică din lumea din afara lojii nu importă. Nu toți se pot împăca cu acest gând. Sunt destui doctori în științe care contribuie la Wikipedia. Faptul că au acces la publicații și cunosc consensul științific nu este un handicap, ci un avantaj, pentru că în orice moment își pot susține punctul de vedere cu surse de încredere. Restul trebuie să le cumpere, să le prindă la vreo bibliotecă sau să le găsească pe Google Books sau Google Scholar. Adică tot ce trebuie pentru ca un doctor să închidă gura puștilor sunt niște surse de încredere — doctorii se pricep la asta, puștii nu, avantaj doctorii („c-așa-i-n tenis” cum zicea Toma Caragiu). Restul e vrăjeală: vrăjesc și puștii vrăjesc și doctorii, dar diferența o fac sursele. Tgeorgescu (discuție) 9 martie 2012 22:27 (EET)

Mi-am amintit de o cărțulie de aforisme a lui Nicolae Ciorănescu, cu titlul Linii drepte, drumuri strâmbe, pe care o descoperisem în biblioteca tatălui meu pe vremea când eram nu mult mai mult decât un puști devorator de cărți. Acum e a mea, așa că pot cita exact: „Tinerețea nu poate constitui un merit, sau bătrânețea o vină; dar și reciproca este adevărată.” -- Victor Blacus (discuție) 9 martie 2012 09:49 (EET)

Excepțională! :-) --Codrin.B (discuție) 9 martie 2012 17:08 (EET)

Sigur că sursele. Sursele puse de mine sunt tratate științifice și rapoarte oficiale și publice ale cercetărilor. Sursele celor ce mă contestă sunt materiale din media. Cum sună „toată știința medicală actuală este o înșelătorie inutilă, dovada fiind faptul că a apărut în presă («sursă») un articol în care un tip zice că el știe că e o înșelătorie, deoarece boala este învinsă de organism, nu de medicamente”?

Nu invoc vârsta și nu spun „e așa cum spun deoarece am un titlu în viața de toate zilele”, ci cer să se constate că știu să fac rost de surse de foarte bună calitate pentru domeniul meu. Însă aici nu se dorește să fii lăsat să-ți demonstrezi competența, prin activitatea de aici, nu se dorește acordarea „gradelor” în „lojă”. Asta nu înseamnă însă că oricine are același nivel de cunoștințe în orice domeniu, iar cei care nu au cunoștințe într-un domeniu, dar intervin în articolele domeniului respectiv, practic distrug, exact ca vandalii. M-ați văzut voi pe mine „corectând” un articol medical bazându-mă pe un film de consum văzut, de exemplu, la Discovery Channel? Și văd destule (mă distrează), dar am bunul simț să recunosc că medicii sunt mai competenți decât mine în domeniu, iar dacă ei spun una, nu vin eu să spun alta.

Din câte știu eu, prin „vrajă” se înțelege „minciună”. Să înțeleg că sunt făcut personal mincinos? --Turbojet 10 martie 2012 00:36 (EET)

Dar invocați bunul simț. Iar întrebarea este: de unde?--Silenzio (discuție) 10 martie 2012 06:29 (EET)

Silenzio, bunul meu simț se referă la faptul că nu-mi bag picioarele în articolele din domeniile în care nu sunt expert, nu la o menajare prost înțeleasă a susceptibilităților incompetenților. Dacă îi preferați, atunci defilați cu ei, dar atunci nu puteți avea pretenții că ar fi ceva de capul Wikipediei, lucru care vi-l tot repetă cei ce se pricep, și nu din cauza „mentalității” lor, a „vârstei” lor sau a mai știu eu ce argument aiurea. --Turbojet 10 martie 2012 12:19 (EET)

Cunosc. Nu prefer nimic și nici nu o să defilez cu nimeni. Am obosit să port discuții lipsite de concluzii. Apoi, sunt trist să văd cum încet, încet dispar utilizatorii competenți. De ce? Sunt alții care ar trebui să-și pună această întrebare. Cele bune. --Silenzio (discuție) 10 martie 2012 17:58 (EET)

Discuția asta a pornit de la o nedumerire legitimă provocată de comentariul nepotrivit al unui utilizator care nu cunoaște deosebirea dintre umor și zeflemea[2] [3]. Din comentariile care au urmat (cuvinte-cheie competență și vârstă) eu am sintetizat sintagma doctor versus puști, sugerată de Tgeorgescu (nicio intenție de a ofensa pe cineva), pe care am s-o țin minte. În unele chestiuni Turbojet și cu mine avem opinii diferite (ceea ce nu ne împiedică să ne respectăm și stimăm reciproc). Privitor la bunul simț în abordarea subiectelor (o minimă competență a autorului, care să garanteze o minimă calitate a articolului) suntem întru totul de acord. -- Victor Blacus (discuție) 10 martie 2012 20:01 (EET)

Ce înțeleg eu prin „vrăjeală” pe Wikipedia: a pretinde „eu am dreptate” fără a cita surse de încredere în sprijinul afirmațiilor controversate. Tgeorgescu (discuție) 10 martie 2012 21:49 (EET)

În vremea când eram elev de liceu, „vrăjeală” făcea parte din jargonul nostru curent și însemna exact ce spune Tgeorgescu mai sus. Nu e tot una cu „vrajă”. Definiția din DEX habar n-are de acest sens. -- Victor Blacus (discuție) 10 martie 2012 23:15 (EET)

Și eu cunosc sintagma "la vrăjeală", cu sensul "într-o doară" (DEX: la noroc, la întâmplare, pe nimerite), adică "nesusținut de argumente". În cazul acesta, argumentele sunt "sursele de încredere". --Miehs (discuție) 11 martie 2012 08:40 (EET)

Domnule Tgeorgescu, despre ce „vrăjeală” vorbiți, din moment ce în articolul în discuție sunt 135 de referințe, marea majoritate spre cele mai autorizate materiale din domeniu? Aș înțelege că – conform criteriilor Wikipediei, că în viața de toate zilele nu sunt obligat să-mi justific afirmațiile – aș fi „vrăjit” dacă aș fi scris un articol fără referințe, dar așa consider că „vrăjeala” (am învățat sensul cuvântului din ce au spus antevorbitorii) este exclusiv a celor care contestă subiectul articolului. Și mă surprinde ușurința cu care generalizați sentimentul personal că „vrăjesc și puștii vrăjesc și doctorii”. --Turbojet 11 martie 2012 11:33 (EET)

Ok, și mai concret „Legea lui Ohm: U=R*I”. Dacă scrieți asta la Legea lui Ohm (sau, în general, scrieți ceva similar la orice altă formulă mai avansată) pentru că așa știți dumneavoastră ca specialist (sau altul ca nespecialist) e vrăjeală. Dacă citați o sursă de încredere nu mai e vrăjeală. Asta am vrut să spun. Adică atât specialiștii cât și nespecialiștii trebuie să se bazeze pe surse de încredere. Specialiștii știu foarte bine care sunt sursele de încredere, în timp ce nespecialiștii trebuie să trudească pentru asta (dacă sunt cel puțin în stare de trudă intelectuală). Așa că specialiștii primesc în cele din urmă dreptate, pentru că ei pot cita foarte ușor surse de încredere. Dar trebuie să se supună regulii că nu ei personal dau seama de care sunt faptele științifice, ci numai sursele de încredere ne pot spune care sunt faptele. În privința asta toți sunt egali în fața regulii, atât că specialiștilor le este foarte ușor să se conformeze acestei reguli. Altfel ne lovim de tipi ca Iorest care zicea că el este filolog sau lingvist și știe el mai bine ca noi cum se scrie, dar nu putea cita nicio sursă de încredere pentru „corect este Iisus și nu Isus”. Până la urmă a amenințat cu publicarea unui articol cu peer-review (chiar dacă ar fi capabil de asta tot ar lua ceva timp). Tgeorgescu (discuție) 14 martie 2012 22:13 (EET)

Legea lui Ohm este un exemplu de enunt care aproape sau practic nu ar nevoie de vreo sursa fiind similar rezultatului inmultirii a doua numere si care poate fi postulat ca simplitate matematica sub doua forme: U=I*R sau U*G=I.

Alt aspect la care se face referire aici este cel al subiectelor insuficient spre deloc prezentate in surse (ro) ca de exemplu influenta electrolitilor asupra solubilitatii neelectrolitilor sau coordonate eliptice. Polemica cu Iorest se incadreaza aici.--82.137.12.158 (discuție) 16 martie 2012 23:02 (EET)

Păi vine unul și scrie U=R/I și intră în conflict de editări cu altul. Aici cazul e simplu, dar în general nu se poate decide care utilizator are dreptate decât în baza surselor de încredere. Tgeorgescu (discuție) 27 martie 2012 01:29 (EEST)

Ha, ha! Tot nu v-ați liniștit cu subiectul acesta? Eu câți oameni cu carte și funcții am vrut să-i racolez să contribuie la wikipeida tocmai asta mi-au răspuns: nu este site de încredere pentru (înaltul) lor mediu (academic). Chestia cu compromiterea tocmai ați compromis-o voi prin discuția asta inutilă! --Terraflorin (discuție) 11 martie 2012 11:57 (EET)

Da, exact, de aia nu vin, pentru că unii ca tine fac ca Wikipedia să nu fie de încredere.

Temă de meditație pentru AdiJapan, cu privire la scopul Wikipediei: dacă va admite continuarea acestei atitudini și nu va lua nicio măsură împotriva Terraflorin, va confirma afirmația mea că folosește Wikipedia doar în scop ocult, să sondeze părerile maselor, nu ca să facă o enciclopedie. --Turbojet 11 martie 2012 12:12 (EET)

Domnule dragă, dacă dumneata încerci să racolezi oameni de specialitate, nu te mira că nu vin. Poate sunt intimidați de vocabularul dumitale.

Personal vă dau un exemplu despre cât de mult ține comunitatea wp.ro cont de părerea unui specialist: Wikipedia:Pagini de șters/Radu Scutelnicu, concluzia păstrare, deoarece utilizatorii cu experiență au spus așa, care utilizatori, unul are interes să-și păstreze propria pagină pe aici, iar un altul i-ar închina o pagină părintelui, deci ambii cu interese personale, nu din simțăminte intelectuale. Părerea mea a fost total ignorată, deși mă învârt în domeniul hidrotehnic de vreo câțiva ani buni, cu lucrări hidrotehnice proiectate și executate în mai multe țări. Deci, acest proiect nu are nevoie de opinia specialistului, deoarece se ghidează după alte legi.

De asemenea, în calitatea de consumator de literatură, de fiecare dată când supun discuției o problemă de limbă sunt terfelit în discuții interminabile, câteodată jignit în ultimul hal, de așa zișii protectori ai limbii și ai wikipediei române.

Dacă întradevăr se dorește racolarea oamenilor de calitate, atunci trebuie oferit un mediu de calitate. O discuție în contradictoriu se poate purta și fără un vocabular de maidan.--Silenzio (discuție) 12 martie 2012 05:52 (EET)

Exemplul dat cu inginerul hidrotehnician nu este foarte relevant pentru ignorarea considerațiilor specialistilor de către wp deoarece in acest caz s-au confruntat argumentările a doi specialisti.--86.125.185.235 (discuție) 14 martie 2012 13:32 (EET)

Turbojet, mi-ai înveselit ziua! Parcă mă și văd cum, potrivit viziunilor lui Turbojet, mă împotrivesc cu toate puterile unei armate de doritori care vor din tot sufletul să scrie pe wikipedia dar eu călare pe un cal alb îi opresc cu o forță ocultă... păi dacă nu e asta paranoia atunci nu stiu ce să mai zic! Oare ce măsuri va lua contra mea AdiJapan? Stau și tremur ca o frunză, mari primejdii mă așteaptă!! Ce trebuie se întâmple cu Oamenii ca mine care fac ca Wikipedia să nu fie de încredere? Exact prin care articol din cele „câteva” (2-3 acolo...) create de mine îndepărtez lumea și sondez masele?? --Terraflorin (discuție) 11 martie 2012 13:51 (EET)

Turbojet, scopul Wikipediei e să creeze o enciclopedie cît mai bună. Pentru asta evident că ideal ar fi să contribuie oameni cît mai competenți și cît mai mulți. Pînă una alta, ne mulțumim cu ce avem, adică o un număr foarte mic de profesioniști și un număr mare de amatori. Nu știu la ce ar trebui să mai meditez, lucrurile sînt clare: fără amatorii care să pună lucrurile în mișcare (chiar dacă nivelul calității e scăzut) nu vor veni contribuitorii de specialitate, pentru că aceștia nu se implică decît dacă văd un potențial, o promisiune, un început deja făcut. Wikipedia românească abia acum începe să-și arate potențialul. Cunoscătorii diferitelor domenii nu se documentează din Wikipedia în domeniile lor de specialitate, dar observă că elevii și studenții se „inspiră” din articolele noastre, observă că acestea ies printre primele rezultate la Google, observă că măcar din cînd în cînd Wikipedia o mai și nimerește etc. Astfel profesioniștii ajung să-și dea seama că merită să investească timp și efort în a facă măcar mici corecturi și completări, dacă nu în a scrie articole sau în a acoperi domenii întregi.

Ce măsuri să iau împotriva lui Terraflorin? I-ați reproșat ceva și nu vă ascultă? Apoi l-ați reclamat și nu s-a întîmplat nimic? Și de ce cînd vine vorba de luat măsuri vă gîndiți automat la mine? Joc eu rolul de sperietoare de ciori? Dați-mi să blochez, să protejez sau să șterg (sigur, justificat) și voi face asta, ca administrator. Dar altfel Wikipedia, inclusiv ca filozofie și viziune, este a noastră a tuturor, adică și a dumneavoastră. Aveți același drept ca și mine să-l trageți pe Terraflorin de urechi dacă face prostii. Ba mai mult, dumneavoastră înțelegeți mai bine în ce constau prostiile, pentru că sînteți autorul articolului în cauză, deci aveți mai mult decît mine datoria să-i trageți de urechi pe cei care spun bazaconii pe tema asta.

Treaba cu „AdiJapan folosește Wikipedia să sondeze masele” e ridicolă. Am spus explicit, cu așa de multe ocazii încît nu le mai pot număra, că Wikipedia nu trebuie să reflecte părerile maselor, ci ale specialiștilor. Am avut și o mulțime de conflicte pe tema asta, printre cele mai recente fiind cel cu Iorest la Isus din Nazaret (el vrea grafia care e majoritară în populație, eu vreau grafia aleasă de lingviști, pentru că ei sînt specialiștii în ortografie).

Dumneavoastră și eu sîntem de aceeași parte a baricadei. Vă certați degeaba cu mine. — AdiJapan 11 martie 2012 18:32 (EET)

De câte ori trebuie să explic că, deși „Wikipedia nu trebuie să reflecte părerile maselor, ci ale specialiștilor”, anumite servicii sunt foarte interesate să afle care sunt părerile maselor, chiar dacă aceste păreri sunt șterse pe urmă? Deci, în această viziune, oricâte neplăceri ar produce Wikipediei și utilizatorilor ei, accesul „maselor” nu trebuie penalizat deloc. Însă de aia nu suportă specialiștii Wikipedia, deoarece „masele” le produc prea multe neplăceri, absolut nejustificat.

Suntem de aceeași parte a baricadei? Atunci impuneți o metodă (nu prin pierderea vremii de către noi cu trasul de urechi) prin care celor ce se dovedesc incompetenți să le scadă ratingul, să vedem dacă le mai convine să greșească dacă scopul lor este afirmarea personală. Începeți cu introducerea sistemului page ratings. Am mai propus asta, dar v-ați opus (că dacă atitudinea dv. ar fi fost pro, s-ar fi făcut). De ce la en:wp se poate, iar la ro:wp nu? Pentru că nu vă convine dv.? De ce nu v-ar conveni? Așa se pun întrebările. Iar inacțiunea dv. dă răspunsurile. --Turbojet 12 martie 2012 14:04 (EET)

De acord 100% cu introducerea de sistemului page ratings, este o funcție suplimentară foarte bună, așa vedem exact cum stăm și ce pagini trebuiesc îmbunătățite. Cine se ocupă de problemă?--Terraflorin (discuție) 12 martie 2012 14:32 (EET)

bună, eu sunt de partea celor cu sursele solide. Așadar dacă se îndoiește cineva de domnul profesor Torente sau de doamna profesoară Iask Sina, pot să mă reped ( o dată pe lună ? ) până aici http://clues.concordia.ca/, să verific originalele respective. Zice-se că fotocopierea a 10% din carte ar fi academic acceptabil, pentru uz propriu. Gaudeamus Igitur ! Nicolae-boicu (discuție) 11 martie 2012 19:57 (EET)

Turbojet, mie treaba cu „anumite servicii” îmi sună a teorie a conspirației. Eu, dacă aș fi un „anumit serviciu”, sigur aș găsi căi mai inteligente de a sonda opiniile maselor decît prin modificări haotice prin articolele de la Wikipedia. Dintre modificările astea foarte puține sînt în măsură să spună ceva despre ce cred masele. Cele mai multe sînt anulate pur și simplu, deci nu se poate deduce nimic din ele.

N-am nimic împotriva evaluării articolelor de către cititori, sînt de acord s-o activăm. Atîta doar că nici la en.wp nu folosește la mare lucru, deși au mult mai mulți vizitatori, deci la noi cu atît mai puțin. Apoi evaluările astea sînt făcute --- pălărie-ntr-un picior, ghici ciupercă ce-i --- tot de mase, nu de specialiști, deci dacă extragem din evaluări o măsură a calității contribuitorilor o dăm în bară, mai ales dacă acea calitate astfel măsurată ar fi folosită ca bază pentru a stabili cine are un cuvînt mai greu în luarea deciziilor (editoriale sau de alt fel). Mai mult, ironia este că abia atunci, cu aceste evaluări făcute de mase, informăm „anumite servicii” mai abitir despre părerea maselor. Dacă aș fi și eu un teoretician al conspirațiilor aș zice că dumneavoastră lucrați pentru acele servicii și de-asta veniți cu propunerea. Noroc că nu sînt.

Nu-mi aduc aminte să mai fi vorbit vreodată despre astfel de evaluări anonime ale articolelor, dar poate am uitat eu. În schimb îmi amintesc bine că ați propus odată să facem un fel de acreditare a contribuitorilor. În principiu ideea nu e rea, la urma urmei enciclopediile clasice așa sînt făcute, numai cu specialiști acreditați. Dar modul concret în care am implementa principiul ar fi de importanță capitală, iar părerea mea e că am eșua. E greu de crezut că specialiștii s-ar zbate să-și demonstreze competența față de noi pentru ca apoi să contribuie pe degeaba. Asta se va putea întîmpla numai atunci cînd Wikipedia va avea un prestigiu mult mai mare decît acum, atît de mare încît lumea ar tînji după onorabilul titlu de „contribuitor la Wikipedia”. În prezent, însă, după cum singur spuneți, specialiștii se tem să contribuie la Wikipedia, tocmai ca să nu-și știrbească reputația academică. Ca urmare e nevoie de un salt calitativ imens pentru ca motivația actuală de evita proiectul să se transforme cîndva în motivația de a contribui la el.

Iar acel salt calitativ, în condițiile reale în care lucrăm, nu poate fi făcut fără amatori. Dacă așteptăm azi să se prezinte o armată de specialiști la porțile Wikipediei, dornici să contribuie cu sîrg, putem aștepta mult și bine.

Îndrăznesc să prezic că, pe termen mediu (10-20 de ani), Wikipedia în română va crește calitativ și cantitativ în mod considerabil și accelerat (mai accelerat decît putem prezice acum prin simple extrapolări ale tendințelor), dar creșterea nu se va face atît prin aportul unui val de specialiști vorbitori de română care vor găsi o motivație să contribuie, cît mai degrabă prin progresul tehnicilor de traducere automată, care ne vor permite să preluăm cu un efort neglijabil articolele gata scrise de la en.wp și restul de Wikipedii. Informațiile pe care se întîmplă să le avem noi în plus față de alții vor ajunge probabil la ei pe aceeași cale (prin asta le răspund celor care ar zice „Și atunci la ce bun să mai contribuim la ro.wp?”). Dacă nu va face Wikipedia mișcarea asta de agregare a informațiilor disponibile în mai multe limbi, cu siguranță o vor face alții, iar licența noastră liberă le va permite.

Scuze că m-am lungit, dar a fost o ocazie de a spune ce cred eu despre viitorul ro.wp. Ca o concluzie, dacă vrem ca aportul românesc la colectarea cunoștințelor omenirii să fie semnificativ, ar trebui să ne concentrăm ceva mai puțin pe traduceri (care sînt utile, dar numai pe termen scurt și mediu) și ceva mai mult pe producții proprii, cu informații pe care celelalte Wikipedii nu le au. Din perspectiva viitorului (să zicem 10-20 de ani de acum încolo) munca de traducere este o muncă necalificată: o vor putea face pînă și telefoanele mobile. În schimb munca de documentare, înțelegere, sintetizare și exprimare pe înțelesul cititorilor va fi, probabil încă multă vreme, o muncă pe care numai omul o poate face. — AdiJapan 13 martie 2012 17:16 (EET)

• În principiu AdiJapan are dreptate, specialiștii se vor ține (și din orgoliu) în poziție retrasă.
• Din inter-concurența nespecialiștilor pot totuși rezulta articole corecte, nu vreau să zic aci alt calificativ.
• Traducerile computerizate vor fi sigur "rutinare (rutinale)", multă vreme, mai mult și decât previziunea AdiJapan.
• Nu văd cum ar controla "masele" calitatea fiecărei contribuții la Wiki.ro, asta înseamnă blocare la fiecare "cuvânt" scris aci. Masele vor spune în continuare: Wiki.xz "are" valoare, sau "nu are"!BAICAN XXX (discuție) 13 martie 2012 17:59 (EET)

Nu există cuvântul rutinal în limba română. - Victor Blacus (discuție) 13 martie 2012 18:11 (EET)

Ba da, este un baicanism... --89.136.178.79 (discuție) 13 martie 2012 19:24 (EET)

AdiJapan, „conspirația” este următoarea: aproape toate contribuțiile dv. sunt făcute în timpul orelor în care dv. sunteți la serviciu. Deci sunteți plătit de ministerul de care aparțineți ca să vă ocupați de Wikipedia ca sarcină de serviciu, cum altfel? Și cum știu că una din principalele ocupații ale acestui minister este achiziționarea și controlul informațiilor, concluzia este imediată. N-o mai scăldați refuzând recunoașterea evidenței.

Nu vă mai faceți că nu înțelegeți ce propun eu, aducând „argumente”. Aici nu este o discuție de argumente. Eu propun să vă demonstrați buna credință acceptând o schimbare. Orice schimbare, numai schimbare să fie. Însă dv. refuzați cu obstinație orice schimbare pe care n-o puteți controla. Iar pe specialiști dv. nu aveți nivelul științific care să vă permită controlul lor, așa că nu acceptați nicio propunere care v-ar situa mai prejos de ei. Scurt: cât timp dv. veți controla Wikipedia, niciun specialist care își dă seama de situație nu va colabora. Eu am fost FOARTE PROST și mi-am dat seama foarte greu de situație, parțial și deoarece am încredere în autorități, dar constat că ele reușesc să-și dea în petic fără excepție. Asta este. --Turbojet 25 martie 2012 09:35 (EEST)

Turbojet, nu vă pot răspunde pe deplin la acuzații pentru că, dacă aș încerca, răspunsul meu ar conține inevitabil atacuri la persoană, și asta nu fiindcă acuzațiile dumneavoastră sînt în sine niște grave atacuri la persoana mea, ci fiindcă răspunzîndu-vă nu aș putea ocoli referirile la sănătatea mintală a cuiva care scornește asemenea elucubrații. Așa că mă abțin. Poate o să vă scriu cîndva un e-mail cu detalii, dar nu promit, pentru că încă nu sînt sigur că ar folosi la ceva.

Pentru ceilalți:

Ca să nu las impresia că absurditățile emise de Turbojet ar avea vreo tangență cu realitatea, fac următoarele precizări:

• Nici institutul la care lucrez și nici ministerul de care ține el nu au habar că eu particip și la Wikipedia. Faptul că pot contribui și în timpul serviciului are o explicație simplă: fac adesea experimente de fizică pe care le-am construit în așa fel încît să ruleze automat, controlate de calculator, ceea ce îmi dă răgazuri lungi de ordinul orelor în care trebuie doar să aștept. Apoi am perioade cînd nu sînt foarte ocupat la institut, plus că scriu foarte des și de acasă, seara, în weekenduri, de sărbătorile naționale, în concedii, iar de pe mobil scriu cam oriunde m-aș afla. Oricum, nu lucrez nici la Minitrue, nici la Miniluv etc. și nici direct pentru Big Brother.
• Nu țin în nici un fel Wikipedia sub controlul meu. Nu mă împotrivesc la schimbări decît în măsura în care consider că ar urma să aibă efecte distructive, adică în aceeași măsură în care s-ar împotrivi orice persoană care ține la Wikipedia și îi dorește binele. S-au făcut și se fac tot timpul schimbări fără ca eu să mă împotrivesc în vreun fel.

Așadar afirmațiile legate de „sarcina de serviciu”, „refuzul cu obstinație”, „controlul informațiilor” sînt pure bazaconii (înjositoare), creații bizare ale imaginației lui Turbojet. Dacă totuși a fost o glumă de 1 aprilie sosită înainte de vreme, îmi cer scuze că nu m-am prins, dar de la un om inteligent ca el mă așteptam la o glumă un picuț mai sărată. — AdiJapan 27 martie 2012 11:48 (EEST)

Bine, atunci la 1 aprilie o să vă fac o glumă sărată, anunțând institutul respectiv cu ce vă ocupați în timpul programului. Pardon, 1 aprilie este duminică, o las pe altă dată. --Turbojet 30 martie 2012 21:15 (EEST)

articol Ion Mincu revizuit

Discuție Wikipedia:Ambasadă#articol Ion Mincu revizuit //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 6 martie 2012, 20:44

Cum fac o paginâ să numai fie modificatâ?

Vâ rog cum pot să fac ca o paginâ să numai fie modificată?.....................86.124.125.156 (discuție) 7 martie 2012 20:45 (EET)

nu poți interzice modificarea unei pagini decât în caz de vandalism și atunci în anumite condiții --Terraflorin (discuție) 7 martie 2012 20:56 (EET)

Începeți prin a nu mai șterge conținutul unor întregi pagini, așa cum ați procedat la articolele Precambrian și Animax! --Bătrânul (discuție) 7 martie 2012 21:49 (EET)

Link indisponibil

Cum fac să recuperez un link devenit indiponibil? Mulțumesc anticipat pentru răspuns.--188.25.118.199 (discuție) 9 martie 2012 19:44 (EET)

la ce te referi legătură internă indiponibilă sau legătură externă indiponibilă (non-wikipedia)? În al doilea caz poți să-i faci cruce! Al dvs., --Terraflorin (discuție) 11 martie 2012 16:40 (EET)

Legăturile externe care nu mai funcționează se pot adesea repara, dacă materialul în cauză a fost doar mutat, nu și șters. Lucrul acesta se întîmplă frecvent cu articole din ziare, atunci cînd ziarele își reorganizează baza de date. Folosiți ceea ce știți despre pagina respectivă --- autorul, titlul, cuvinte cheie --- și căutați cu Google. Dacă depistați noua adresă a materialului vă rog s-o actualizați și în articol.

În cazul materialelor care au fost șterse de pe situl respectiv sau în cazul siturilor desființate, mai există o șansă să le recuperați, și anume folosind [www.archive.org/ Wayback Machine]. Introduceți URL-ul fostei pagini în Wayback Machine și dacă baza de date conține o copie a paginii dispărute, veți putea s-o vedeți. Foarte multe pagini de internet dispărute au fost arhivate astfel, deci n-au dispărut definitiv. — AdiJapan 11 martie 2012 18:44 (EET)

Ștergerea mesajelor în paginile de discuții

Cât de acceptabilă este această acțiune (chiar dacă mesajul e șters de autorul lui)? //  Gikü  vorbe  fapte  duminică, 11 martie 2012, 19:18

Da! La asta mă gândeam și eu! Mai ales că alți doi au modificat ceea ce am scris eu. (PS: gikule citește sus scrie Proiect nu Discuție de ce emiți neadevăruri)--Terraflorin (discuție) 11 martie 2012 19:24 (EET)

Acesta nu este răspuns, și nici măcar exprimarea părerii, la întrebarea mea. (PS: explică atunci rolul butonului „+”, sau „Secțiune nouă”, în aceeași regiune a paginii).

Observ că îți sunt caracteristice reproșurile sarcastice; poate o să fii în stare să dai o replică (tușesc) calmă de această dată.

On topic - Între timp, sper să primesc și un răspuns sau sugestie la tema deschisă de mine în primul rând, de la cineva care cunoaște mai bine practicile Wikipedia. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 12 martie 2012, 00:19

• gikule ia sirop de tuse că și-așa se reduce numărul wikipediștilor. Re: Turbojet i-a cerut lui AdiJapan să ia o măsură împotriva (lui) Terraflorin, dar cum nu avea motive i-am dat unul: am șters o discuție într-o pagină a unui Proiect (nu pagină de discuții). Eu n-am voie să-mi șterg mesajul (corect) dar alți doi utilizatori au avut voie să schimbe conținutul acelui mesaj înainte să-l șterg, apoi cum asta?. --Terraflorin (discuție) 12 martie 2012 08:52 (EET)

Măi da glumeț mai ești. Am tușit ca să nu mă cacofonesc, dacă (tușesc) chiar îți este curios. Cafeneaua nu e pagină de proiect tulumamaei. Cât privește întrebarea mea inițială, cred că de'am o să trec la cercetări de sine stătător.

Hai când ieșim la o bere? Mai am flyer-e la bowling la Malldova. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 12 martie 2012, 21:20

Farisei

De ce când am cerut ajutorul comunității la diverse articole n-am primit niciun răspuns? Și acum toți sunt foarte activi, atât că nu contribuie la articole își fac veacul prin Cafenea! --Terraflorin (discuție) 11 martie 2012 19:28 (EET)

Mai concret! Și, mă rog, cine sunt fariseii? Toți wikipediștii (cu excepția lui Terraflorin)? --89.136.178.79 (discuție) 11 martie 2012 22:00 (EET)

Nu! mai concret eu unul sigur mă încadrez în categorie, dar dumneavoastră nu: ați fost de mare ajutor când cineva a solicitat ajutorul. --Terraflorin (discuție) 12 martie 2012 08:46 (EET)

Eu am o nouă locuință, care trebuie amenajată și mobilată, plus că sunt singurul care șterge spamul pe http://wiki.lsrs.ro și sunt moderator la http://romanians.nl . Așa că timpul pentru lectură și contribuții la Wikipedia mi-a scăzut considerabil. Nu scriu decât lucruri pe care le consider necesare, iar dacă nu prea citesc lucrări științifice înseamnă că nu prea am ce adăuga la Wikipedia. În schimb am căpătat acces la JSTOR iar când voi avea mai mult timp voi căuta acolo informații pentru Wikipedia. Tgeorgescu (discuție) 22 martie 2012 23:03 (EET)

Tgeorgescu, ca s-o spun așa mai pe șleau: și Napoleon (Bonaparte) conducea 5 locomotive odată și a deraiat cu ele pe Sf. Elena --Terraflorin (discuție) 24 martie 2012 08:37 (EET)

Eliminarea pictogramelor din infocasete sau posibilitatea de a le activa/dezactiva

Salut Wikipedia! Apreciez Mult lucrul vostru și doresc să contribui cât mai mult la proiectul vostru.

Poate ați observat sau poate nu dar există niște pictograme specifice domeniilor la care se referă articolele pe care le citiți dvs. Poate sunt enervante pentru unii sau nu, dar aș dori să existe posibilitatea de a le activa/dezactiva chiar în pagina de Modificare a articolului respectiv (parametru de genul: pictogramă = da/nu)

Adresez acest mesaj celor care se pricep la astfel de lucruri și îi rog pe cei care îmi susțin părerea să-și lase semnătura prin ~~~~

Exemplu infocasetă cu pictogramă: http://dl.dropbox.com/u/22271794/Capture.jpg

11 martie 2012 22:10 (EET)

Pe mine nu mă enervează pictogramele acelea, ci imaginea pe care ați introdus-o în locul semnăturii clasice din Wikipedia. O puteți dezactiva? --Miehs (discuție) 11 martie 2012 22:14 (EET)

În semnătura brută nu este permisă utilizarea imaginilor, a formatelor și a legăturilor externe. -- Victor Blacus (discuție) 11 martie 2012 22:30 (EET)

O altă regulă stupidă, de pe vremea când serverele erau numărate. Propun să renunțăm la partea cu imagini și formate.

Semnătura e deranjantă din cauza umbrei, nu din cauza imaginii. Au mai avut și alții semnături din astea, făcute text, și tot deranjante erau.

În ceea ce privește rugăminte utilizatorului, nu cred că pictogramele ar trebui să fie dezactivate doar la unele articole, tocmai pentru a păstra uniformitatea între articolele care includ un format. Bănuiesc însă că problema dumnealui este că se suprapune textul peste imagine. La {{Infocaseta Monument}}, e rezolvată chestia asta cumva, doar că nu mai găsesc acuma cum :D Când îmi amintesc, putem extinde sistemul la toate infocasetele.

Până atunci, imaginile pot fi dezactivate adăugând câte o intrare în pagina Utilizator:NUME/vector.css de forma:

.antet.monument {background-image:none;}

Unde "monument" se înlocuiește cu clasa casetei care deranjează. O listă completă a valorilor găsiți la MediaWiki:Common.css (căutați ".antet.")--Strainu (دسستي‎)  12 martie 2012 00:17 (EET)

La Infocaseta Monument, dacă-mi amintesc bine, am pus un padding de 30 de pixeli pentru titlu, ca să nu se suprapună peste imagine. Dar acela e un caz destul de particular. Restul infocasetelor au imaginile realizate de cei de la fr.wp, care sunt făcute special pentru a fi imagine de fundal pe antetul infocasetei, imagini în culori foarte estompate; ele nu sunt deloc o problemă dacă se suprapun peste puțin text. —Andrei^discuţie 12 martie 2012 11:27 (EET)

În majoritatea cazurilor, imaginile folosite ca fundal sau în alte scopuri estetice sînt inutile. Wikipedia trebuie în primul rînd să informeze, nu să gîdile plăcut retina. Dacă totuși cădem de acord ca astfel de imagini să apară ca fundal în casetele de informații, nu văd pe ce criteriu am decide că în articolul X să se vadă imaginea dar în Y nu. Deci un parametru da/nu în formatul care afișează caseta ar fi ilogic. Articolele nu sînt citite doar de cîte un om (sper), ca să-i facem lui pe plac.

În ce privește imaginile din semnături, în afară de încărcarea inutilă a servelor, ele mai au și alte dezavantaje, mult mai mari: en:Wikipedia:Signatures#Images. Cel mai grav după mine este faptul că astfel de imagini sînt o poartă de intrare pentru vandalism. Eu de exemplu am semnătura pe cîteva mii de pagini, bănuiesc, încît pentru un vandal ar fi foarte ușor să pună o poză porno sau șocantă (cu cît mai mare cu atît mai bine) pe tot atîtea mii de pagini, dintr-un foc, cu minimul efort de a suprascrie imaginea pusă de mine cu ce vrea el. Pînă observă cineva care știe să-i anuleze acțiunea, paginile acelea pot fi accesate de o mulțime de vizitatori, iar impresia lor despre Wikipedia s-a prăbuși instantaneu. În cazuri extreme le putem strica oamenilor căsniciile, relațiile cu familia, cu colegii, cu șefii etc., dacă întîmplător îi vede cineva uitîndu-se la anumite poze. Din același motiv nu folosim în semnături nici formate. Eu înțeleg că oamenii vor să-și exprime inventivitatea, dar riscul e prea mare aici. O semnătură compusă din text cred că e absolut suficientă pentru oricine. — AdiJapan 12 martie 2012 11:36 (EET)

Mie mi se pare că atâta timp cât utilizatorii sunt avertizați că așa ceva se poate întâmpla e decizia fiecăruia dacă să folosească sau nu imagini. E fix aceeași situație ca și în rețelele sociale, iar oamenii aleg totuși să posteze imagini acolo. Restul argumentelor de la en.wp se pot reduce la "imaginile ies în evidență", ceea ce se poate rezolva prin găsirea unei dimensiuni maxime admise în așa fel încât să arate decent pentru oamenii care vizualizează Wikipedia cu setările implicite.--Strainu (دسستي‎)  12 martie 2012 12:30 (EET)

Problema e că poarta de vandalism descrisă de Adi impactează tot proiectul, nu doar pe respectivul utilizator. —Andrei^discuţie 12 martie 2012 12:32 (EET)

Strainu, poate n-am fost destul de explicit: folosind semnăturile cu imagini un vandal poate afecta mii de pagini în cîteva secunde. Nu e deloc ca în rețelele sociale sau, mă rog, poate n-am găsit eu metoda de a pune gagici goale în mii de pagini dintr-un foc. Mai încerc...

Apoi tu consideri că utilizatorii înțeleg care sînt riscurile și iau decizia în cunoștință de cauză. Dar aici nu se pune problema de cunoștință de cauză, ci de faptul că orice imagine poate fi vandalizată dacă nu e protejată; degeaba avertizăm. În plus utilizatorii vin și pleacă, iar cînd pleacă (sau cînd mor) nu se îngrijesc să treacă prin toate paginile pe unde au semnat ca să-și șteargă legăturile spre imagine.

Dacă în schimb te angajezi tu să protejezi toate imaginile folosite în semnături și în general să stai după fundul fiecăruia care vrea să-și modifice puțin poza, s-o deprotejezi și s-o protejezi la loc, atunci obiecțiile mele se reduc la restul, dintre care cea cu ieșirea în evidență e abia ultima. — AdiJapan 12 martie 2012 13:21 (EET)

Facebook îți permite să marchezi orice persoană din cercul de prieteni (și prieteni ai prietenilor) în poză. Deci teoretic poți să încarci o poză porno trucată, să o marchezi pe fosta prietenă și toți prietenii ei vor vedea "X a fost marcată într-o poză". Dacă dau clic...

În ceea ce privește riscul pentru proiect, e același ca în cazul oricărei imagini dintr-un format mult folosit. Dacă cineva modifică de exemplu File:Monument_istoric.svg, vor fi câteva sute de pagini afectate, la fel ca și în cazul în care eu aș folosi o imagine în semnătură și aceasta ar fi vandalizată. Ba chiar riscurile sunt mult mai mari, căci paginile de discuție erau (parcă) scoase din căutările Google, iar imaginile din semnătură nu se aplică retroactiv.

Care alte obiecții mai rămân?

• They make pages more difficult to read and scan - nu dacă au dimensiunea textului
• They make it more difficult to copy text from a page - ??? În ce fel?
• They are potentially distracting from the actual content - dacă și cu parcă... Dacă au dimensiunea textului, nu pot fi mai deranjante decât semnăturile foarte colorate (vezi Turbojet)
• Images do not scale with the text, making the lines with images higher than those without them - doar dacă reduci dimensiunea textului. Chiar dacă ar exista un motiv valid pentru asta, ar trebui să țintim pentru un aspect normal pentru setările implicite
• They clutter up the "file links" list on the respective image's page every time one signs on a different talk page - același lucru se poate spune despre imaginile din formatele specifice paginilor de discuție, dar acestea sunt permise
• Images in signatures give undue prominence to a given user's contribution - din nou, același lucru poate fi spus despre semnăturile colorate; limitarea dimensiunii ar rezolva problema.

Regulile astea par să se plângă de ce s-ar întâmpla la adăugarea unor imagini mari în semnătură. Dar nu cred că și-ar pune cineva un portret la dimensiunea textului, nu s-ar vedea nimic. Vezi de exemplu vs. . Din prima (un portret al Papei Ioan Paul al II-lea) nu se înțelege nimic. În ce fel e mai deranjantă a doua imagine decât textul ăsta: ©?

Problema e prea minoră, așa încât n-o să mai continui discuția, dar am ținut să vă dau exemplele astea ca să vă puteți face o idee despre cum ar fi influențat în practică aspectul unei pagini de discuții de imagini.--Strainu (دسستي‎)  12 martie 2012 16:43 (EET)

Revenind la subiectul inițial, credeți c-ar trebui să scoatem imaginile din toate infocasetele?--Strainu (دسستي‎)  12 martie 2012 16:43 (EET)

NU Este ca si cu drobul de sare: poate cade. Adica, in loc sa evoluam, noi mergem ca racul: inapoi. E o efervescenta deosebita de profesionalism si cunoasterea manuirii maturicii prin alegerea de noi admni care se pricep ei cum e cu vandalii si pe de alta parte le uram la toti alesii sa doarma ca .... nu mai au timp si dispozitie sa dea cu matura. Aveti botzi, aveti de toate dar nu faceti nimic. Vom ajunge sa nu mai scriem nici text, ca poate vin vandalii si nu suntem destui in falanga sa-i respingem. Acesta este un exemplu tipic de AdiJaponism deontologic de motivare a neputintei. Mai bine vorbim prin semne ca surdomutii! Asybaris ^aport 12 martie 2012 23:05 (EET)

Asybaris01:

1. Arată respect față de limba în care vorbești și folosesște diacritice (ăîșțâ)
2. Să evoluăm? Unde mă rog?
3. Liniștește-te și redu-ți gândurile la cel mult o frază.
4. A-i umple ochii utilizatorului cu fel de fel de iconițe cu fițe m-ai bine l-ai informa cum se cuvine (citește mai jos)

Octavius 909 (discuție) 12 martie 2012 23:19 (EET)

DA Octavius 909 (discuție) 12 martie 2012 22:52 (EET) Îmi pare rău pentru semnătură, nu cred că am citit regulile, o voi șterge dacă voi putea.
Lăsați-vă semnăturile aici, puteți chema și pe alți utilizatori pe care-i cunoașteți s-o facă.

De ce da? Doar pentru că vă „enervează”? Ele sunt puse pentru a indica tema articolului și pentru a grupa infocasetele.— Ionutzmovie discută 12 martie 2012 22:57 (EET)

Păi să vedem, spuneați mai sus că imaginea pe care am pus-o ca semnătură dăunează performanței serverelor Wikipedia, păi n-ar fi rațional să excludem și aceste pictograme ATOTPREZENTE + obținem și timp scurtat de încărcare pe partea utilizatorului de rând.

# Minusuri:

• Inestetic
• Irațional
• Ocupă spațiu prețios (DA! 20-50px este un spațiu foarte prețios, vezi articol referitor la orice țară, numele nativ este redus la... la... 10px mărime, da ar fi normal să fie ca pe Wikipedia engleză, egal, și pentru numele în română, și pentru numele în limba (limbile, pentru țările cu mai multe limbi naționale).
• Ar putea apărea și conflicte de suprapunere a textului cu iconița, căci utilizatorul de rând n-ar ști cum să modifice acest lucru.
• După cum am mai spus afectează inutil serverelor Wikipedia

# Plusuri

• Informează utilizatorul despre domeniul articolului
  

(special pentru cei care citesc o pagină referitoare la un post de televiziune și nu știu că se vorbește despre un post de televiziune sau despre o plantă în clasa erbacee)

Inițiativa cu aceste antete a fost preluată de la Wikipedia franceză, se pare că lor nu lise se pare inestetic. În plus mai sunt Wikipedii care folosesc același gen de antete sau asemănătoare. Irațional nu are cum să fie, deoarece s-a organizat Proiect:Infocasete tocmai pentru a uniformiza n feluri de casete cu designuri diferite care existau și există și acum, plus că una este să știi că Infocata x este despre planete pentru că are un astru reprezentat în antet. Cât despre servere, nu trebuie să vă faceți griji, fiind trecute în MediaWiki:Common.css ocupă maxim 10 octeți numai prin trecerea antetului în parametrii infocasetei. Mai mult ocupă discuțiile de aici decât anteturile.— Ionutzmovie discută 12 martie 2012 23:32 (EET)

Octavianus, după cum spuneam și la problema imaginilor în semnături, încărcarea serverelor n-ar trebui să ne preocupe. S-au investit destule milioane de dolari și avem prea multe imagini în articole ca să ne mai preocupe o imagine de 10KB, mai ales că aceasta este optimizată cât se poate de mult. Dacă serverele ar fi într-adevăr o problemă, am avea limite la numărul de imagini în articole. Cât despre utilizatorul de rând, se ocupă browserul de păstrat imaginea local o vreme, în așa fel încât să nu mai descarce imaginea dacă o are deja local.

Partea cu irațional o fi valabilă pentru dvs. Pentru mine, ele îndeplinesc un dublu scop: asociază articolul cu o anumită categorie (monumente, țări etc.) și îmi permit să identific dintr-o privire tipul de format folosit în paginile respective. Poate la țări nu e așa evident, dar în cazul monumentelor istorice se folosesc vreo 5 formate și e greu de știut care dintre ele e folosit fără a edita pagina.

Cu excepția casetei despre monumente, celelalte nu ocupă spațiu. Textul va fi afișat peste ele dacă e suficient de lung. Din ce zicea Andrei Stroe mai sus înțeleg că așa au și fost gândite, și nu este neapărat o problemă.--Strainu (دسستي‎)  13 martie 2012 08:55 (EET)

Cred că nu înțelegeți despre ce merge vorba nu?

Prezentare Generală, Imagine JPG

O mică comparație între WIKI.EN și WIKI.RO

Nu e nevoie să scrieți cu caractere astronomice, (încă) vad foarte bine. Dumneavoastră v-ați plâns inițial de imaginile din infocasete (care au ~100px lățime), eu v-am răspuns la subiect. Imaginea de mai sus e într-adevăr edificatoare, dar spațiile respective nu au niciun fel de legătură cu poza. Dacă nu mă credeți, adăugați linia aia în CSS-ul personal și vedeți dacă devin mai înguste infocasetele fără imagine.

Deci pe lângă problema cu imaginea, mai vreți și să reducem lățimea cutiilor. Asta s-a mai discutat, dar nu mai știu la ce concluzie s-a ajuns. Dacă altcineva mai are legătura spre discuția respectivă este rugat să o pună.--Strainu (دسستي‎)  13 martie 2012 12:34 (EET)

Și noi la ce concluzie ajungem? Octavius 909 (discuție) 13 martie 2012 13:38 (EET)

Apropo de lățimea cutiilor, se încumetă cineva să repare caseta de la articolul Taumatawhakatangihangakoauauotamateaturipukakapikimaungahoronukupokaiwhenuakitanatahu? Nu-mi iese cu line break în titlu.--Mircea87 (discuție) 14 martie 2012 00:22 (EET)

 Rezolvat.— Ionutzmovie discută 14 martie 2012 02:28 (EET)

Sitenotice

Dragi Wikipediști, după cum probabil știți, mesajele din MediaWiki:Sitenotice li se afișează doar utilizatorilor autentificați. Pentru a atrage și aportul utilizatorilor anonimi aș dori să trec atât Proiectul săptămânii cât și Concursul de scriere în MediaWiki:Anonnotice, pentru ca acestea să fie vizibile anonimilor. Dacă voi primi acceptul comunității, le voi adăuga în Anonnotice în termen de șapte zile.— Ionutzmovie discută 12 martie 2012 00:44 (EET)

Sunt de acord. Așa e corect. --Cezarika1 12 martie 2012 09:11 (EET)

OK. —Andrei^discuţie 12 martie 2012 11:21 (EET)

Să le vadă toată lumea, așa e cel mai bine! La mine, la o rezoluție de 1366 x 768, îmi ocupă 4 rânduri. Nu s-ar putea scrie cu caractere mai mici? Al dvs. ---Terraflorin (discuție) 12 martie 2012 14:27 (EET)

„Toți utilizatorii sunt invitați să contribuie la îmbunătățirea lor.” - ar trebui să fie ajutați cumva, mulți nu știu cum și ce implică asta.--Mircea87 (discuție) 12 martie 2012 23:31 (EET)

Așa vor lua contact anonimii cu Wikipedia, dacă vor face greșeli vor fi corectați, considerând modificările lor ca fiind efectuate cu bună credință. Sunt doar trei articole, pe care oricum le „vizitez” zilnic. Trebuie înlocuit Toți utilizatorii cu oricine.— Ionutzmovie discută 12 martie 2012 23:38 (EET)

Am modificat MediaWiki:Anonnotice.— Ionutzmovie discută 19 martie 2012 01:37 (EET)

Bucătăria românească = Bucătăria moldovenească?

Cu alte cuvinte, se face mămăligă în România? //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 13 martie 2012, 01:03

Asta e o glumă?--Strainu (دسستي‎)  13 martie 2012 08:16 (EET)

În mare parte ai dreptate, bucătăria de la noi este APROAPE la fel ca a voastră cu excepții, mai ales la băuturi:

Nu știm de: pălincă, țuică,
În afară de asta avem multe regionalisme pentru mâncărurile tradiționale românești (prezente în est și în nord în mare parte) Vezi: Sarmale, Mămăligă (nu este menționat în articol, deși folosim mai des forma prescurtată: măligă)
Se poate Octavius 909 (discuție) 13 martie 2012 10:47 (EET)

Am dat un răspuns și pe pagina lui Gikü. Este același lucru dacă e vorba de bucătăria moldovenească din județele din NE-României și parțial același lucru cu bucătăria din Rep Md care prezintă (ca în toate aspectele vieții) influențe nu din lumea slavă ci exact din cea rusă. Notă: influențe în bine, mănâncă mai sănătos, românii mănâncă mult mai haotic. Multe mâncăruri dar și condimente, băuturi, fructe, legume, cereale sunt din bucătăria rusă, dar dacă luăm două gospodine una din NE României și una din Rep Md o să ajungă până la urmă la același numitor --Terraflorin (discuție) 13 martie 2012 17:56 (EET)

PS: Bucătăria moldovenească- se pare că aici este articol de calitate: [4] La ce wikipedie? Vedeți și voi --Terraflorin (discuție) 13 martie 2012 18:05 (EET)

Diferențele sunt multe, întrebarea e dacă ele sunt suficiente pentru a fi incluse într-un articol separat. Am dat exemplul de mămăligă pentru că este mâncarea tradițională moldovenească și, după câte știu, nu se gătește, sau cel puțin nu poartă aceeași valoare spirituală, în România așa ca în Moldova.

Pe ru.wp e articol bun, nu de calitate. A fost scris de un moldovean vorbitor de limbă rusă. //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 13 martie 2012, 20:23

Gikule, nu știu de unde ai informațiile astea, dar dacă citeai articolul Mămăligă ți-ar fi fost clar că DA, se face mămăligă în România.

Cât despre existența articolului despre bucătăria moldovenească, da, cred că ar merita să existe, dar nu sunt sigur dacă ar trebui să se refere doar la RM sau la toată Moldova istorică. Poate ar trebui să cauți un editor din Moldova (România) și să-l rogi să te ajute. Eu unul m-aș aștepta să nu existe diferențe majore, tot așa cum în Banatul Sârbesc găsești cam aceleași mâncăruri ca în cel Românesc.--Strainu (دسستي‎)  13 martie 2012 20:36 (EET)

Păi, mămăliga din Muntenia se face din "mălai de porumb", în timp ce măliga din Moldova se face din "făină de păpușoi", iar mălata din Ardeal se face din făină de "cucuruz". Clar, nu? Adică, la urmă, e tot o colcașă, mandră sau polentă. Acum cred că nu mai există nici un dubiu! --Miehs (discuție) 13 martie 2012 21:19 (EET)

Rușii/slavii/chinezii n-au influențat cultura sau bucătăria Republicii Moldova, există mâncăruri specifice lor (care și le prepară ei la sărbători) și există mâncărurile/băuturile românești/moldovenești (pe care ni le preparăm noi la sărbători)
Am moștenit un fel de mâncare, răspândit în orașe în special (Șubă) cred că există un analog în bucătăria românească, deși acest fel de mâncare nu-și are originile în Rusia sau în exclavele ei (Ucraina, Belarus etc) ci s-a preparat prima dată undeva în Franța de un bucătar francez, pe care a adus-o la Sankt-Petersburg, la restaurantul lui, din perioada sovietică, în rest, NU AVEM NIMIC COMUN CU RUȘII DIN ACEST PUNCT DE VEDERE(Cu excepția apei, pâinii și ciorbei sau borș).
(V-o spun ca un locuitor al Republicii Moldova, Vezi Profil) Octavius 909 (discuție) 14 martie 2012 09:23 (EET)

ori n-avem nimic în comun ori Cu excepția apei, pâinii și ciorbei sau borș (adică avem). Șuba (cred că e vb. de salata de iarnă) o fi ea din FRAnța dar e importată tot via Mama Rusia. Dar Салат Оливье? Dar salata vinigret? hrișca? dar Kvassu? ai că n-am tipm acum dar exemple sunt multe--Terraflorin (discuție) 14 martie 2012 09:32 (EET)

De unde ai luat mă rog că sunt mâncăruri naționale?? Ai uitat atunci de Big Mac, Coca Cola și Pringles.
Deci la o masă de sărbătoare n-ai să vezi nimic din ce ai menționat (preponderent la țară), la oraș? sălăturile sunt populare, cvasul? pfft, se consumă, vara, repet nu este din bucătăria națională, hrișca?, se vinde peste tot, inclusiv în România, vinegret? nu este mâncare națională și nici nu face parte dintr-un fel(uri) de mâncăruri naționale. Sunt niște mâncăruri introduse așa, artifical, care n-au evoluat în feluri de mâncare și nici n-au făcut parte din mâncăruri naționale.

Repet, citește titlul secțiuniiOctavius 909 (discuție) 14 martie 2012 09:50 (EET)

Nu credeți că discuția asta își are rostul pe pagina de discuții a articolului respectiv? —Andrei^discuţie 14 martie 2012 09:43 (EET)

Andrei: NU, Deoarece merge vorba despre 2 sau mai multe articole, în plus, discuția a început deja, și este în toi. Octavius 909 (discuție) 14 martie 2012 09:44 (EET)

E vorba de 2 articole (nu mai multe). Discuția despre unire sau separare se poate ușor purta pe pagina de discuție a unuia, sau cel mult pe pagina de discuție a unui proiect din care fac parte (dacă sunt foarte importante pentru proiectul respectiv). Încercați, vă rog, să evitați folosirea boldărilor pentru sublinierea ideilor, e aproape la fel de supărător ca și scrisul cu litere mari. —Andrei^discuţie 14 martie 2012 09:50 (EET)

Vreo regulă în acest sens? Octavius 909 (discuție) 14 martie 2012 10:25 (EET)

Vrei să spui că indiferent de argumentele pe care le dau, dacă nu o servesc sub formă de regulă, n-o să mă crezi? —Andrei^discuţie 14 martie 2012 10:48 (EET)

Andrei, cred că știi foarte bine că asta e o rețetă sigură spre îngroparea discuției...--Strainu (دسستي‎)  14 martie 2012 12:39 (EET)

A mai apărut (citește: inventat) o țară, se poate scrie orice notabil despre ea. A apărut Kosovo se poate face și Bucătăria kosovară sau din Kosovo... etc. Așadar deși există asemănări ale buc. md. există și deosebiri (față de buc. ro și buc. ru.) prin urmare trebuie articol separat (pe țări sau după popoare deși nu este același lucru) --Terraflorin (discuție) 14 martie 2012 11:18 (EET)

Deosebiri există și între bucătăria coanei Lenuța și cea a coanei Maricica din satul Bănești. Să facem un articol și pe această temă? Sau două? Cred că e vremea să fim serioși, discuția acesta arată deja a scenetă de brigadă artistică de amatori. Nici bucătăria românească nu e unitară. Cea din Ardeal e influențată de cea ungurească, cea de pe lângă Dunăre se bazează pe pescărie, cea de la munte pe brânzeturi, cea de la șes pe legume. Să scriem acum articole despre bucătăria pe județe? Sau pe comune? --Miehs (discuție) 14 martie 2012 12:04 (EET)

Miehs, nu pe comune, dar pe zone istorice da, ar merita scrise, numai să aibă cine. Giku s-a oferit să scrie despre Moldova. În loc să-i dăm în cap, am putea să-l ajutăm în măsura posibilităților (adică să-i dăm informații și surse)--Strainu (دسستي‎)  14 martie 2012 12:39 (EET)

Retrag ce am zis mai sus. Cred că o eventuală „unire” a acestor două articole ar confunda unii utilizatori (mai ales pe cei moldoveni). Sunt deacord cu ideea lui Strainu, pe zone istorice, da' să fie un fel de articole subordonate Bucătăriei Românești, iar Bucătăria Moldovenească, deasemenea, subordonat Bucătăriei Românești.

Ce se înțelege prin „subordonare”: Crearea unor formate noi Wikipedia (casete), care ar purta numele: Bucătăria spațiului Românesc, și nu generalizăm, cum s-a făcut cu Bucătăria românească, unde este prezent (în articol) formatul: Cultura României. Da! E corect și așa, le punem pe-amândouă (formate), în articolele cu pricina, dar eu cred că există un număr, destul, de articole referitoare la bucătăriile celor 2 țări.

Octavius 909 (discuție) 14 martie 2012 13:22 (EET)

Eu cred că articolul acesta trebuie totuși să descrie numai bucătăria Republicii Moldova (și să fie numit nu Bucătăria moldovenească, cea care se referă într-adevăr la întreg spațiul moldovenesc, ci Bucătăria în Republica Moldova sau Bucătăria Republicii Moldova), pentru că, până la urmă, oricât de mult nu se aseamănă tradițiile celor două țări, ele rămân a fi două țări diferite. Paralelele între cele două bucătării pot fi trasate în articolele respective. Sunt de acord cu Octavian: o eventuală „unire” a acestor două articole ar confunda unii utilizatori, eu zic că descrierea bucătăriei Republicii Moldova în articolul Bucătăria moldovenească ar induce o confuzie și mai mare. //  Gikü  vorbe  fapte  miercuri, 14 martie 2012, 19:20

Așadar decidem:

• Crearea articolului: Bucătăria Republicii Moldova (Bucătăria moldovenească Bravo Giku! :) )
• Crearea formatului: Cultura și Bucătăria Republicii Moldova (Voi încerca) pe baza celor existente care se referă la România.
• Articolele ca Mămăligă, Sarmale etc. vor fi comune între cele 2 părți, astfel, vor fi adăugate în articolele cu pricina, numele locale și detalii ce țin de R.Moldova sau de România în parte (după cum ai spus, tragem câteva paralele). De exemplu: Mămăliga numită și ... este o mâncare specifică bucătăriilor românești și celei a rep moldova (moldovenești)
  

Deacord? lăsați un DA/NU + comentarii adiționale dacă e cazul, și desigur, semnătura prin ~~~~ Octavius 909 (discuție) 14 martie 2012 20:00 (EET)

Stimate "Octavius 909", s-o lăsăm mai moale cu mămăliga "mâncare specific românească". Doar denumirea e specifică, nu și produsul. Spre edificare vezi articolul Polenta în care scrie: La polenta, con numerose varianti, è diffusa anche in Ungheria (puliszka), in Malta (tgħasida - storico), nei territori francesi della Savoia e della Contea di Nizza, della Guascogna (cruchade) e della Linguadoca (milhàs), in Svizzera, Austria, Croazia (palenta, žganci o pura), Slovenia (polenta o žganci), Serbia (palenta), Romania (mămăligă), Bulgaria, Albania (harapash), Corsica (pulenta), Brasile (polenta), Argentina, Ucraina e Caucaso (culesha), Uruguay, Marocco tra le tribù berbere ("tarwasht"), Venezuela e Messico. Asta, ca să nu mai vorbim și de sarmale - vezi Sarma (food): In Turkey, sarma is eaten as an everyday, ordinary dish. There are also restaurants specializing in sarma. In Slovenia, Bosnia and Herzegovina, Croatia, Serbia, Armenia, Bulgaria, Republic of Macedonia and Romania, sarmale is a traditional meal for Christmas and other religious holidays (in Serbia also for slava and Easter, in Slovenia and Croatia for New Year's Day, and in Bosnia and Herzegovina for Eid ul-Fitr). Poftă bună! --Miehs (discuție) 14 martie 2012 22:17 (EET)

Comunele formate dintr-un singur sat

Nu înțeleg de ce, pentru comunele formate dintr-un singur sat, s-a mai creat alt articol purtând numele comunei respective, doar ca să aibă RoWiki mai multe pagini? Asta nu face decât să deruteze vizitatorii grăbiți sau care nu sunt prea familiarizați cu Wikipedia. Concret, dacă cineva caută Ograda, Ialomița, Bucu, Ialomița sau Gheorghe Lazăr, Ialomița, ca să dau niște exemple din vecinătatea mea, va găsi niște cioturi, în loc să găsească ceea ce conțin articolele Comuna Ograda, Ialomița, Comuna Bucu, Ialomița, respectiv Comuna Gheorghe Lazăr, Ialomița. --Nicolae Coman (discuție) 13 martie 2012 22:25 (EET)

Asta e, o comună poate conține mai multe sate, indiferent din câte, în pagina de ciot trebuie să fie specificată lista satelor care intră în această comună. Derutează utilizatorul? Da! Octavius 909 (discuție) 14 martie 2012 10:16 (EET)

Aici e vorba doar de comunele formate dintr-un singur sat, nu de cele formate din mai multe sate. Da, sunt de acord că asta contribuie la confuzie în loc să o risipească (am mai spus-o la un moment dat, când era vorba despre separarea articolelor despre sate de cele despre comune pentru Republica Moldova), și că separarea sat-comună ar fi mai bine să se limiteze la comunele formate din mai multe sate. —Andrei^discuţie 14 martie 2012 10:38 (EET)

Atunci vă rog să îmi dați voie să creez redirecționările respective, asta în cazul comunelor cu un singur sat, caz în care cele două noțiuni (satul și comuna respectivă) se confundă. Nu știu cine a avut ideea asta, de a mai creea încă un articol inutil pentru fiecare astfel de comună, căci văd că recent au apărut aceste articole ciot. --Nicolae Coman (discuție) 14 martie 2012 19:40 (EET)

Sunt și eu de acord că nu mai este nevoie de articol aparte. E suficient de indicat în pagina satului că este singurul din comuna cu același nume (ex. Borceag, Cahul). //  Gikü  vorbe  fapte  miercuri, 14 martie 2012, 20:18

Se poate rezolva simplu cu o redirecționare, cum zice Nicolae Coman, plus indicația de care vorbește Gicu. -- Victor Blacus (discuție) 14 martie 2012 20:25 (EET)

Propunerile se pot face la Discuție Proiect:Comune-Sate. --92.80.235.209 (discuție) 14 martie 2012 21:03 (EET)

Contor de activitate

Constat că a expirat contorul. Nici WP:LW nu mai e actualizată. -- Victor Blacus (discuție) 14 martie 2012 21:55 (EET)

Ultima actualizare la WP:LW: 13 octombrie 2011. --Bătrânul (discuție) 14 martie 2012 22:08 (EET)

Rezolvat contorul. Fusese schimbat de mult de Ionutzmovie în paginile de contribuții. Pentru WP:LW, vorbiți cu Emijrp--Strainu (دسستي‎)  15 martie 2012 13:47 (EET)

Întrebare

În acest moment pe Wikipedia română sunt semnalizate automat linkurile ,,moarte"? Merci pentru răspuns.--188.25.115.250 (discuție) 15 martie 2012 13:33 (EET)

Legăturile interne către pagini care nu există sunt roșii (în mod implicit). Cele externe nu sunt marcate în niciun fel.--Strainu (دسستي‎)  15 martie 2012 13:47 (EET)

Pardon, am scris greșit, mă refeream la linkurile moarte, dacă sunt semnalizate automat --188.25.115.250 (discuție) 15 martie 2012 22:23 (EET)

La un moment dat exista un robot care anunța în paginile de discuții care sunt linkurile care nu mai funcționează. Tgeorgescu (discuție) 16 martie 2012 01:32 (EET)

Exemplu de raportare legături externe inactive --92.80.235.209 (discuție) 16 martie 2012 07:20 (EET)

A, alea... N-au mai fost active de prin 2007-2008, de când a plecat Mihaitza. Sunt sigur că de fapt sunt mult mai multe legături moarte.--Strainu (دسستي‎)  16 martie 2012 09:39 (EET)

Cum pot sa pun o poza pe wikipedia, poza aflandu-se pe spatiul meu de lucru(desktop)?

Cum pot sa pun o poza pe wikipedia, poza aflandu-se pe spatiul meu de lucru(desktop)? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Nita-Dan (discuție • contribuții).

Aveți îndrumări pas cu pas la Wikipedia:Imagini. —Andrei^discuţie 15 martie 2012 18:45 (EET)

Pentru Victor Blacus

Buna ziua! Inca nu m+am dumirit exact ce trebuie sa fac. Am creat un ciot Medo Brasov. Este un Centru Medical din Brasov. Ideea nu este de reclama, dar am vayut ca sunt toate celelalte centre medicale in wiki + Medlife, Regina Maria, Sanador etc. Cum pot include si MEDO in wiki? - comentariu nesemnat al Utilizator:Medobv

dacă este special pentru Victor Blacus adresează-i întrebarea pe pagina sa de discuții (Discuție Utilizator:Victor Blacus) --Terraflorin (discuție) 16 martie 2012 10:34 (EET)

Asigurați-vă întâi că îndeplinește criteriile de notabilitate. Apoi consultați manualul de stil. Informațiile pe care le includeți trebuie să fie verificabile prin surse de încredere. -- Victor Blacus (discuție) 16 martie 2012 10:45 (EET)

Medobv, judecînd după numele dumneavoastră de utilizator și după felul în care puneți „mult suflet” în articol (la propriu), s-ar părea că vă aflați într-un conflict de interese: pe de o parte interesul personal de a reprezenta centrul medical MEDO într-o lumină cît mai bună, iar pe de alta interesul de wikipedist, de a prezenta subiectul într-un mod cît mai neutru. Vedeți detalii la pagina Wikipedia:Autobiografii. Dacă într-adevăr vă aflați în această situație, vă rog să urmați sfatul paginii recomandate și să nu scrieți un articol pe subiectul respectiv. — AdiJapan 16 martie 2012 13:00 (EET)

Defecte cardiace

Astazi m-am inscris pe site-ul wikipedia pentru a crea o pagina ce lipseste in limba romana si anume: "Defecte cardiace". Informatiile pentru aceasta pagina provin de pe site-ul asociatie noastre www.acmim.ro si au fost preluate de la asociatii partenere din europa. Toate descrierile de malformatii contin sursa si autorii. (Ex: http://www.acmim.ro/despre-defecte-cardiace/tipuri-de-defecte-cardiace/stenoza-aortica/)

In timp ce cream pagina am fost informat ca aceasta a fost stearsa. Imi puteti spune va rog care este motivul si de asemenea cum ar trebui procedat pentru a crea pagina? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Sorin Gradinaru (discuție • contribuții).

Ați primit un mesaj în care vi s-a explicat care e problema și ce aveți de făcut. Wikipedia e obligată să respecte legislația privitoare la drepturile de autor. Dacă dumneavoastră copiați material dintr-o carte sau revistă, sau de pe un website, trebuie să faceți dovada că prin aceasta nu încălcați legea. Materialul utilizat trebuie să menționeze explicit faptul că este utilizabil sub licență liberă; sau deținătorul drepturilor de autor trebuie să informeze Wikipedia, printr-un mesaj e-mail, că așa stau lucrurile. Repet: e necesar să urmați procedura indicată în mesajul pe care l-ați primit.

Alternativ, puteți reformula informația, în cuvintele dumneavoastră, citând sursa în bibliografie. E important ca aceasta să fie o sursă de încredere. În orice caz, articolul rezultat trebuie să se conformeze formatului specificat în manualul de stil. -- Victor Blacus (discuție) 16 martie 2012 17:41 (EET)

Filtru

Cine se ocupă de adăugarea unui filtru împotriva legăturilor externe spre you-tube? (filtru care bineînțeles nu ar trebui să funcționeze pe pagina YouTube). --Terraflorin (discuție) 16 martie 2012 18:43 (EET)

Și justificarea lui ar fi...?--Strainu (دسستي‎)  16 martie 2012 22:10 (EET)

Wikipedia:Legături externe: Nu este sursă de încredere din moment ce You Tube este un fel de „blog” video--Terraflorin (discuție) 17 martie 2012 07:04 (EET)

YouTube are și videoclipuri de interes enciclopedic, provenite din surse de încredere și publicate legal, deci care respectă condițiile noastre pentru legăturile externe. Nu putem bloca un sit întreg doar pentru că are și conținut necorespunzător. — AdiJapan 17 martie 2012 08:47 (EET)

Pe lângă ce zice AdiJapan, pe logica asta ar trebui blocat tot blogspot.com, wordpress.com etc. Ce te faci însă cu proiectele notabile care folosesc un blog ca site sau cu trupele care își pun muzica pe myspace? Filtrul pentru legături externe este făcut să prevină spamul și nu ar trebui abuzat de el.--Strainu (دسستي‎)  17 martie 2012 23:03 (EET)

Există pe YouTube videoclipuri cu prelegeri și conferințe ale unor oameni de știință ca Feynman, Dyson, Gell-Mann, ... încărcate de universități ca Stanford, MIT, ... și care sunt de neînlocuit. Ar fi iresponsabil să blocăm la grămadă. -- Victor Blacus (discuție) 17 martie 2012 23:15 (EET)

videoclipuri de neînlocuit? nu cred! Știința mai nou se predă pe youtube? Domnilor, oamenii de știință și universitățile serioase au paginile lor proprii și oficiale / dacă nu au atunci nu sunt chiar așa de serioși/serioase. Eu nu înțeleg cum aveți încredere în YouTube și la alte articole respingeți datele de pe IMDb!! Parcă nu discut cu aceeași oameni! --Terraflorin (discuție) 20 martie 2012 08:03 (EET)

Mda? Păi hai să vedem:

• Universal Music își publică melodiile oficial numai prin VEVO (link luat de la VEVO)
• Google Tech Talks e disponibil exclusiv pe youtube. Dintre invitați o să-l amintesc doar pe Linus Torvalds (video), sunt și alte nume mari.
• Secțiunea de filme conține - legal - câteva sute de filme mai vechi pe care ar fi foarte greu să pui mâna altfel. Dar nu lipsesc nici filme mai noi.

Într-adevăr, universitățile preponderent tehnice ca MIT au și site-uri proprii dedicate materialelor video, dar asta nu face materialele de pe youtube mai puțin valoroase. Iar UC Berkley (aflată și ea în primele 20 în majoritatea clasamentelor de universități) a ales să-și publice cursurile online pe youtube.

Cu tot respectul, dar pe lângă miile de ore de conținut valoros de pe youtube, să îmi spui cum îl cheamă cu adevărat pe Tom Cruise sau ce greșeli sunt într-un film de categorie B din 1987 (adică la ce e bun IMDB) mi se pare total inutil. E la fel ca la o mină de diamante: chiar dacă 99% din ce scoți e steril, nu oprești exploatarea, pentru că cei 1% rămași fac să merite efortul.--Strainu (دسستي‎)  20 martie 2012 09:19 (EET)

Când zic „videoclipuri de neînlocuit” nu e o poziție ideologică sau o atitudine emoțională. Două exemple: Seria de conferințe Richard Feynman: The Character of Physical Law (Cornell University) sau Freeman Dyson: Heretical Thoughts About Science and Society (Boston University). Plus sugestiile din coloana din dreapta. Plus ce găsești cu o simplă căutare. Sunt unicate, încărcate acolo de universitățile respective tocmai fiindcă YouTube oferă o expunere așa de largă. Sunt de neînlocuit și ar fi iresponsabil să le blocăm. Da, știința se predă și pe YouTube. -- Victor Blacus (discuție) 20 martie 2012 10:06 (EET)

Dincolo de faptul devenit evident că YouTube nu trebuie pus pe lista neagră, Terraflorin ridică totuși o problemă care, la modul general și de obicei teoretic, poate merită atenție: adesea la Wikipedia sîntem nevoiți să facem un compromis între

• efortul contribuitorilor (inclusiv al celor care se bat cu vandalismul),
• beneficiul cititorilor.

În astfel de situații cîntărim avantajele și dezavantajele și în funcție de ele luăm decizii. De exemplu, pentru a evita scăderea calității enciclopediei nu lăsăm anonimii să redenumească paginile, nu lăsăm decît administratorii să șteargă și să recupereze pagini, blocăm utilizatori sau aplicăm interdicții chiar dacă prin asta ne lipsim uneori de contribuții potențial bune etc. Și invers, deși nu e întotdeauna în interesul cititorilor, lăsăm pe (aproape) oricine să contribuie în (aproape) orice articol și nu verificăm competențele nimănui.

De-a lungul timpului în general am ajuns repede la consens cum trebuie procedat, dar ne-am mai și ciondănit. În cazul concret de față, punînd YouTube pe lista neagră pe de o parte contribuitorii scapă de grija unei probleme și fac economie de efort, iar pe de altă parte cititorii sînt vitregiți de materiale de documentare utile. — AdiJapan 21 martie 2012 10:45 (EET)

Din pacate pe en.wp youtube, blogspot etc sunt scoase din articole. Vedeti en:Wikipedia:Verifiability#Newspaper and magazine blogs si en:Wikipedia:Reliable source examples#Are IRC, MySpace, and YouTube reliable sources?. Unele bloguri sau filme pe youtube sunt facute de profesionisti/cercetatori care sunt ei insisi surse de incredere, dar site-urile unde au publicat nu sunt... Cred ca e loc de "reforma" in gandirea unora care impun regulile astea.--Codrin.B (discuție) 23 martie 2012 00:06 (EET)

Acuma da, YouTube luat în general nu e sursă de încredere. Dar Feynman pe YouTube sau un curs de la o universitate renumită este sursă de încredere. Tgeorgescu (discuție) 27 martie 2012 01:23 (EEST)

Vulgar

Am o întrebare... și nu doresc să fie considerată vandalism sau ceva asemănător. Traduc un articol despre Autofelație, iar într-o replică citată apare cuvântul dick... nu știu dacă trebuie să îl traduc penis sau altfel, într-un mod mai vulgar așa cum, de altfel, este și sensul în engleză.--MJ for U (discuție) 16 martie 2012 23:57 (EET)

Suntem în Wikipedia. Nu cenzurăm. //  Gikü  vorbe  fapte  sâmbătă, 17 martie 2012, 00:19

Așadar pot să traduc... scuzați cuvântul: pulă?--MJ for U (discuție) 17 martie 2012 00:22 (EET)

Da, altfel alterezi contextul. Ia exemplu de la Răspunsul cazacilor zaporojeni :) //  Gikü  vorbe  fapte  sâmbătă, 17 martie 2012, 00:23

Mulțumesc pentru explicație.--MJ for U (discuție) 17 martie 2012 00:30 (EET)

Hei, încet, că nu-i chiar așa simplu. În engl. dick are altă semnificație principală decât vulgarul p... al nostru. În plus, cf. Wikipedia:manual de stil, stilul de aici trebuie să se bazeze pe l. rom. literară și să fie un stil îngrijit etc. Dar vulgarul e vulgar. De aceea, zic eu, expresiile vulgare se pot admite aici numai în cazuri de excepție, rare. Nu vă jucați cu astea, și nu dați pentru ele o aprobare prealabilă și generală, fără discernământ dependent de caz! Deci SALVE!--NeaNita (discuție) 17 martie 2012 23:50 (EET)

Și încă o idee: așa cum aici, înainte de sinopticul unui roman/film punem un avertisment, tot așa, și chiar și mai recomandabil, ar fi un avertisment că urmează ceva vulgar, de acord? --NeaNita (discuție) 18 martie 2012 00:12 (EET)

Nu. Wikipedia are termeni și condiții care atrag atenția folosirii pe proprie răspundere a site-ului.—Sebimesaj 18 martie 2012 13:55 (EET)

Și până la urmă cum ar trebui să traduc cuvântul dick de la pagina Autofelație (en.)?--MJ for U (discuție) 18 martie 2012 10:46 (EET)

Sebi, mă miră ce spuneți, cu toate că formal așa este cum spuneți. Doar avem aici formatul {{sinopsis}}, care generează automat textul .Acest avertisment se recomandă înainte de sumarul unui roman etc., astfel încât cititorul să nu afle inopinat că „criminalul e grădinarul”, putându-se opri la timp din citit. Asta zău că e inocent, dar a fost considerat util. Prin comparație am creat eu atunci ceva necesar: formatul {{Ofensator}} care generează textul Atenție: urmează un text care este vulgar sau chiar ofensator pentru cititor.. Acest format nou este de folosit înaintea tuturor textelor ofensatoare, inclusiv celor vulgare, dacă autorul și comunitatea consideră că nu pot fi evitate.

Pentru MJ for U: Poate sunteți de acord să plasați acest format înainte de propoziția în cauză?

SALVE!--NeaNita (discuție) 18 martie 2012 20:08 (EET)

Subscriu. Banuiesc ca trebuie sa fie si vulgaritate la cererea altora, nu toti utilizatorii care "aterizeaza" pe astfel de pagini sunt preocupati de acest ea. --92.80.191.203 (discuție) 19 martie 2012 06:32 (EET)

MJ for U, acum după ce ați adăugat {{Ofensator}} la articol cred că-i bine și că poate rămâne așa. Și eu am adăugat deja formatul la Răspunsul cazacilor zaporojeni. SALVE!--NeaNita (discuție) 19 martie 2012 09:58 (EET)

Nu înțeleg de ce ați creat formatul {{Ofensator}}. Vi se pare că există deja consens?—Sebimesaj 19 martie 2012 15:22 (EET)

Consens încă nu există, dar nici disens. Dar nu-i grav, deoarece folosirea sa nu-i de loc obligatorie, nici măcar încă nu avem o îndrumare oficială în acest sens.

Eu însă vă rog să nu-l ștergeți. Prin comparație presupun că pentru formatul „Sinoptic” există consens, dar ceea ce realizăm cu acesta este mult mai puțin, fiind doar util, nu și necesar. Prin comparație, noul format „Ofensator” este chiar necesar - și anume la paza cititorilor mai sensibili, de ex. mai toți copiii, multe femei, unele persoane mai sensibile etc. În plus, așa e politicos față de cititori, să-i avertizăm ce vine. Cunosc mulți cititori asidui, pe toate domeniile, care însă - atunci când se poate - evită textele rasiste, ordinare, vulgare, pornografice și altele. SALVE!--NeaNita (discuție) 19 martie 2012 18:41 (EET)

Mergând pe această undă, găsesc obligatorie crearea următoarei serii de formate:

Cu respect și speranța de a nu fi înțeles greșit, //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 19 martie 2012, 19:46

NeaNita, având în vedere că sunteți preocupat de exprimarea îngrijită, țin să vă atrag atenția că "multe femei, unele persoane mai sensibile" lasă impresia că, după părerea dvs, femeile nu ar fi persoane.

Cât despre format, nu mi se pare necesar dar nu-i nici rău să-l avem. Cititorii noștri tind să fie sau foarte sensibili, sau foarte critici dacă e să ne luăm după nenumăratele observații de genul "mizerii de astea acceptați la Wikipedia?". Formatul e un mod de a spune, mai pe scurt, "aici apar vulgarități nu pentru că așa ne e obiceiul, ci fiindcă în acest articol este absolut necesar". Desigur, multora le este evident acest lucru, dar nu lor le este adresat formatul. --Urzică (discuție) 19 martie 2012 20:20 (EET)

Pt. Gikü: cam așa-i, dar nu chiar totul. Dar poate nu m-am exprimat eu destul de clar. Ideea este, la fel ca și la Sinoptic, să oferim posibilitatea ca cititorul să se oprească din citit la timp, dacă nu vrea să dea de „chestii” vulgare, pornografice, rasiste, ofensatoare ș.a.m.d. Exemplele dvs. dnr. 1 și 3 nu se încadrează aici, că în aceste cazuri doar nu-i bai dacă cineva citește mai departe, dar exemplele nr. 2 și 4 sunt valide. Totuși 2 și 4 sunt (sau ar trebui să fie) acoperite de formatul „Ofensator”. E greu însă să cuprindem toate aceste categorii într-o scurtă propoziție. Nu știu dacă ați remarcat, propunerea mea inițială ("Atenție: urmează un text care este vulgar sau chiar ofensator pentru cititor.") a fost deja modificată de vreo 2 ori de alți colegi, deci mai „fierbe”, și cel mai bine ar fi acum să contribuim cu toții la stabilizarea ei la o formă acceptabilă, cu șanse de consens.

Pt.Urzică: și eu văd exact la fel. Dar cu privire nu numai la vulgarități, ci și la pornografie și alte expresii ofensatoare, v. mai sus.

SALVE!--NeaNita (discuție) 19 martie 2012 21:04 (EET)

O altă idee ar fi ca în loc de Atenție: să scriem STOP!, eventual și să înlocuim micul i în cerc albastru printr-un mic semn de circulație de STOP octogonal, roșu. Astea deoarece intenția e să oprim cititorul o secundă din citit și să-l avertizăm. Să facem măcar o probă. Știe cineva cum se poate schimba micul i din cerc??? SALVE! --NeaNita (discuție) 20 martie 2012 09:58 (EET)

Să nu exagerăm. Culoarea roșie și scrisul în majuscule ar avea efectul nedorit de a atrage atenția tocmai la acea parte a articolului. Plus că sună oarecum alarmat și, deci, ridicol într-o o enciclopedie. O atenționare discretă e suficientă (și vedeți că unii wikipediști nu sunt entuziasmați nici de asta). Eu zic că e bine așa cum e. --Urzică (discuție) 20 martie 2012 10:43 (EET)

Am citit, m-ați convins. O zi bună! --NeaNita (discuție) 22 martie 2012 13:53 (EET)

Merită știut că la en.wp au ajuns la consensul că nu trebuie folosite asemenea avertizări în articole: en:Wikipedia:No disclaimers in articles. Asta include atît avertizările privind limbajul vulgar, cît și cele privind sinopsisurile. Pînă relativ recent cele din urmă se mai puteau găsi prin articolele despre cărți și filme, dar au renunțat la ele. — AdiJapan 23 martie 2012 17:53 (EET)

Eu nu văd să se fi realizat un consens pentru introducerea formatului. Dacă nu reiese clar că există consens, părerea mea este că formatul trebuie șters. -- Victor Blacus (discuție) 23 martie 2012 18:08 (EET)

Eu nu văd sensul la wikizare a "ofensator"-lui, rămâne multă subiectivitate în decizie și complică libera exprimare: o ofensă, este o ofensă oricum! BAICAN XXX (discuție) 23 martie 2012 23:01 (EET)

Pt. Victor Blacus și BAICAN XXX: acum n-o să depun eu eforturi pentru a ridica formatul "Ofensator" la rang de îndrumare oficială, bazată de ex. pe un consens. Totuși, recomand utilizarea lui, acolo unde-i potrivită, deoarece avertizează cititorul astfel ca eventual să nu citească mai departe. Utilizarea e recomandabilă, dar nu și obligatorie! (De fapt, la asemenea porcării ca alea din Răspunsul cazacilor zaporojeni avertismentul e o măsură minimă și absolut necesară de politețe față de cititoare și cititori.) Prin comparație, pentru formatul "Sinopsis", care e asemănător (și el oprește la timp pe om din citit) dar mult mai neimportant, avem deja un întreg articol cu explicații de lux la ce folosește: Wikipedia:Avertisment sinopsis! Iar de șters nu-i nevoie, că doar nu deranjează. SALVE! --NeaNita (discuție) 27 martie 2012 01:17 (EEST)

Încărcare Foto folosite anterior

Am câteva întrebări de procedură:

Foto personale

În ultimii 2 ani am postat pe un anumit site de articole turistice fotografii făcute de mine în diverse zone ale României.

• La "Termenii și condițiile" siteului se precizează că: Orice persoane care expediaza in orice mod informatii ori materiale catre Site transfera eventual drept de proprietate asupra acestor materiale catre Site si isi exprima in mod explicit acordul ca Site-ul sa foloseasca si sa dispuna liber de informatiile sau materialele transmise sau incarcate.
• Siteul a pus un watermark pe ele.

Eu dispun de fotografiile originale (deci cu watermarkul absent), așadar aș putea de exemplu să le încarc la Wikimedia Commons, numai că s-ar putea să nu fie în regulă, apropo de cele precizate mai sus. Doresc o opinie autorizată în acest sens.

Foto blog

Am văzut un blog unde sunt fotografii foarte frumoase ale unor obiective despre care am scris aici. Autorul fotografiilor și al blogului respectiv, la o cerere similară a fost de acord în mod explicit cu preluarea anumitor fotografii - sub licența Creative Commons Atribuire-Distribuire în condiții identice 3.0 - pentru un articol de aici de pe Wikipedia. Probabil nu am fost eu prea atent, dar fotografiile respective nu am reușit să le găsesc pe aici.

Întrebare: E ok dacă cer acest acord în mod explicit pe pagina blogului respectiv și apoi trimit la Wikimedia Commons fotografiile, pentru a le putea folosi în articolele la care am contribuit ?

--Qvadratvs (discuție) 17 martie 2012 16:46 (EET)

Nu sînt jurist, așa că nu pot avea o opinie autorizată. Dar după mine lucrurile stau cam așa:

• Textul termenilor și condițiilor de la situl amfostacolo.ro nu pare a fi redactat de cineva care se pricepe. Dumneavoastră ca fotograf aveți drepturi de autor, deci nu e clar ce înseamnă transferul dreptului de proprietate. Ceea ce este clar în textul de acolo este că prin trimiterea fotografiilor le-ați acordat dreptul de a dispune liber de ele (concret asta înseamnă că au dreptul să modifice fotografiile cum vor și să le publice în orice condiții vor, inclusiv să facă bani cu ele). Ca urmare dumneavoastră sînteți în continuare titularul drepturilor de autor al fotografiilor și aveți dreptul să le publicați oriunde și să faceți cu ele ce doriți. De exemplu le puteți trimite la Commons sub o licență liberă.
• Dacă autorul unor fotografii este de acord să le elibereze sub o licență liberă, atunci le puteți trimite la Commons. Dar, pentru că e vorba de fotografii făcute de altcineva, e nevoie să ne demonstrați că persoana respectivă chiar le-a eliberat sub licența pe care o precizați dumneavoastră. Pentru aceasta e suficient să trimiteți prin e-mail o copie a declarației autorului din care să rezulte despre ce fotografii e vorba, cine e autorul lor și sub ce licență le eliberează. Declarația poate să fie ea însăși un simplu e-mail. Vedeți instrucțiunile de la WP:AUTOR. Tot acolo găsiți o metodă și mai simplă: dacă autorul fotografiilor menționează pe blogul său că acestea sînt eliberate sub licența X nu mai e nevoie de nici un e-mail, nici o declarație, nici o confirmare, ci le puteți copia direct la Commons, cu o simplă legătură spre pagina din blog unde se poate vedea menționarea licenței.

Succes! — AdiJapan 17 martie 2012 18:12 (EET)

În măsura în care autorul impune ¨NOTA 2. : folosirea pe site-uri care gazduiesc reclame pentru adulti este interzisa !¨, fotografiile nu pot fi eliberate sub licență liberă, deoarece aceasta permite utilizarea lor de către orice website. Tgeorgescu (discuție) 28 martie 2012 22:05 (EEST)

Later edit Foto personale

Am încărcat cîteva fotografii personale de tipul celor menționate mai sus, cu data și ora achiziționării imaginii pe fotografii . M-am trezit cu următoarea mențiune:

Această imagine conține watermark digital sau informații textuale despre imagine în imaginea însăși. Această imagine (sau toate imaginile din acest articol sau categorie) trebuie adaptate prin eliminarea watermarkurilor. Utilizarea de watermarkuri este descurajată conform politicii. Dacă este disponibilă o versiune fără watermark a acestei imagini, vă rugăm să o încărcați cu același nume, după care să eliminați acest format. După eliminarea watermarkului, asigurați-vă că informația eliminată este prezentă în metadatele EXIF, în pagina de descriere a imaginii, sau în ambele. Dacă vechea versiune mai este utilă, de exemplu dacă ștergerea watermarkului duce la degradarea semnificativă a imaginii, încărcați noua versiune sub un alt titlu, pentru ca ambele să poată fi folosite (ca de ex. .... etc. După încărcarea versiunii fără watermark, înlocuiți acest format cu: ..... etc..., înlocuind numele scris cursiv cu numele fișierului respectiv.

Nu prea știu dacă are rost să mai continuui cu încărcarea altor imagini. La toate aparatul a fost setat să salveze data și ora respectivă în imagine (dacă despre așa ceva o fi vorba...) --Qvadratvs (discuție) 9 aprilie 2012 00:51 (EEST)

E ok, nu vă va șterge nimeni imaginile doar pentru că au watermark. Eventual se va găsi cineva să-l scoată, ceea ce este normal dacă ați licențiat pozele sub o licență liberă. Dacă aveți altfel de probleme la commons, puteți să ne cereți în continuare ajutorul aici; cei de acolo au o mentalitate ce ar putea părea ciudată unuia din afară.--Strainu (دسستي‎)  9 aprilie 2012 10:17 (EEST)

Rog un admin să schimbe

În prezent Organizație non-guvernamentală e articol și Organizație neguvernamentală e redirect spre el. Ar trebui să fie invers - rog un admin să schimbe, fără pierderea istoricului.

De fapt „non-guvernamental” e incorect pe rom., ba chiar nu există de loc pe rom., v. dexonline (adică nu-i consemnat în niciun dicționar, nici normativ și nici nenormativ), chiar dacă este răspândit în vorbit și scris. Deci n-ar trebui să rămână la roWP nici măcar ca redirect. Folosirea unui cuvânt preluat direct din franceză sau engleză fără a pune puțin mintea la contribuție (și analiză) e după părerea mea o metodă sigură de a duce limba română de râpă - situație cu care eu unul nu mă împac. SALVE!--NeaNita (discuție) 17 martie 2012 23:36 (EET)

Mă tem că termeni ca non-guvernamental, non-profit, non-stop etc au prins rădăcini serioase în limba română, fiind folosiți și la nivele oficiale. Prefixul non este pur latin, nu englez sau francez și există în DEX. Deci, nu sunt de acord cu sugestia dumneavoastră. Cele bune. --Silenzio (discuție) 18 martie 2012 00:46 (EET)

Dicționarele arată pentru "non-" proveniențe din latină, franceză, engleză și italiană, nu numai latină. Eu însă vorbeam de proveniența cuv. incorect "non-guvernamental". Totuși mersi de contribuție, acum mi-e clar că din păcate am omis să spun ce-i mai important:

• deoarece în l. rom. în asemenea cazuri nu se folosește cratima ci se scrie unit, scrierea "non-guvernamentală" este în orice caz greșită
• în plus există o traducere exactă a prefixului englez/francez/italian "non-" și anume "nu", "ne", de eceea preluarea nechibzuită și identică a lui "non-" mai este și inutilă (anglicism și franțuzism). Credeam că e evident, sorry. SALVE! --NeaNita (discuție) 18 martie 2012 09:52 (EET)

Nu stabilim noi ce e corect și ce e incorect, iar în cazul de față nici dicționarele nu ne ajută, pentru că potrivit lor ambele variante --- neguvernamental și nonguvernamental (fără cratimă) --- sînt în regulă. Ca urmare trebuie să găsim surse lingvistice care tranșează problema, iar dacă astfel de surse nu există atunci nu putem decît să evaluăm cum arată frecvențele în uz ale celor două variante, în surse redactate îngrijit (nu de-a valma pe internet) și să alegem varianta majoritară. În orice caz argumentele noastre trebuie să se rezume la surse, pentru că argumentele de tip etimologic etc. constituie cercetare originală. Nu are nici o relevanță din ce limbă provin prefixele sau cuvintele și nu contează nici dacă au fost împrumutate fără a pune mintea la contribuție. Contează cum sînt ele folosite în limba actuală.

Indiferent ce alegem, redirecturile trebuie păstrate chiar dacă reprezintă grafii greșite. Rostul redirecturilor nu e să ofere modele de scriere corectă, ci să-i ajute pe cititori să găsească articolele, inclusiv atunci cînd cititorii nu știu cum se scrie corect. — AdiJapan 18 martie 2012 10:56 (EET)

Remarcă: deși conform dicționarelor (DEX) nonguvernamental (fără cratimă) este în regulă, DOOM2 spune cu cratimă. Exemplu: DEX spune nonstop, iar DOOM2 sugerează non-stop. Cele bune. --Silenzio (discuție) 18 martie 2012 17:27 (EET)

În DOOM2, în corpul dicționarului cuvintele cu prefixul non- sînt scrise fără cratimă --- nonconformism, noncontradicție, nonexistență, nonfigurativ etc., în total vreo 10 --- cu două excepții: non-eu și non-stop, probabil justificate. Regula generală rămîne că prefixele se atașează fără cratimă. Regula aceasta este formulată explicit la pagina LXII din partea introductivă a dicționarului; tot acolo se justifică și excepțiile.

Deci pînă una alta, dacă mergem pe varianta cu non-, o scriem fără cratimă. — AdiJapan 18 martie 2012 17:50 (EET)

Corect. --Silenzio (discuție) 18 martie 2012 22:44 (EET)

De acord și cu acest rezultat parțial. Și atunci reformulez rugămintea:

În prezent Organizație non-guvernamentală e articol și Organizație nonguvernamentală e redirect spre el. Ar trebui să fie invers - rog un admin să schimbe, fără pierderea istoricului.

După aceasta voi face eu adaptările necesare în articol. SALVE! --NeaNita (discuție) 18 martie 2012 19:08 (EET)

Am redenumit articolul în Organizație nonguvernamentală. Am schimbat și un redirect, dar mai sînt și altele; aștept să le rezolve un robot.

Eu cred termenul potrivit este totuși neguvernamentale, dar nu am timp să caut surse ca să mă conving. Defilăm cu ce avem pînă își găsește cineva timp pentru asta. — AdiJapan 21 martie 2012 05:49 (EET)

Am făcut schimbările necesare în articol - rezolvat. SALVE! --NeaNita (discuție) 22 martie 2012 14:02 (EET)

Preluarea unui infobox

Aș vrea sa folosesc infobox-ul de pe wikipedia (en) http://en.wikipedia.org/wiki/Template:Infobox_law_firm pentru firmele de avocatură din Romania http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Companii_de_avocatur%C4%83_din_Rom%C3%A2nia. Orice ajutor în crearea șablonului sau în gasirea informațiilor necesare va fi apreciat. --Marosh (discuție) 18 martie 2012 03:55 (EET)

Am adus modificărie necesare infocasetei, următorul pas ar fi finalizarea traducerii. Pentru informații suplimentare vezi: Proiect:Infocasete.--Luciandrei (discuție) 18 martie 2012 11:52 (EET)

Iarăși rog un admin să schimbe

În prezent CD e articol, iar CD (dezambiguizare) e un redirect spre el. Ar trebui ca CD (dezambi) să devină articolul principal, iar CD doar un redirect spre Disc compact. Rog un admin să schimbe, fără pierderea istoricului. Merci vielmal și SALVE! --NeaNita (discuție) 18 martie 2012 10:01 (EET)

Am unit istoricele paginilor. E bine totuși ca CD să rămînă ca redirect spre CD (dezambiguizare), pentru ca aceia care caută alte articole să nu aterizeze la Disc compact, ci să poată alege. — AdiJapan 18 martie 2012 11:06 (EET)

Dacă alegem varianta propusă de AdiJapan, atunci sufixul „dezambiguizare” din titlu nu-și mai are rostul.

Personal, am impresia că în limba română CD este în proporție copleșitoare utilizat cu trimitere către disc compact. După mine, aș redirecționa pagina CD către Disc compact și aș atașa celei din urmă pagini explicația „{{trimite|CD}}”.—Sebimesaj 18 martie 2012 14:01 (EET)

Nu înțeleg de ce n-ar mai avea rost paranteza din titlu. Pagina CD (dezambiguizare) este o pagină de dezambiguizare, deci titlul e potrivit.

Dar nu mai insist, putem să redirijăm CD direct spre Disc compact. Aceeași operație trebuie făcută atunci și la Cd, pentru că probabil mulți caută cu minuscule. — AdiJapan 18 martie 2012 16:12 (EET)

Cam așa am zis și eu inițial. Mersi de opinii. Am schimbat CD și Cd, să ducă la Disc compact. SALVE!--NeaNita (discuție) 19 martie 2012 09:48 (EET)

AdiJapan, dacă CD rămânea redirecționare către CD (dezambiguizare), de ce nu am fi redenumit „CD (dezambiguizare)” în CD?

Acum, însă, situația este clară: CD redirecționează către Disc compact și automat prefixul „dezambiguizare” este necesar.—Sebimesaj 19 martie 2012 15:25 (EET)

După părerea mea toate paginile de dezambiguizare ar trebui să aibă cuvîntul dezambiguizare în titlu, ca să avem o ordine, tot așa cum listele au în titlu cuvîntul listă sau cum articolele despre județe, comune, rîuri etc. au o anumită sintaxă a titlului. Sînt ca un fel de subspații în cadrul spațiului articolelor. — AdiJapan 19 martie 2012 17:03 (EET)

Revocarea drepturilor de către birocrați

Cu ceva vreme în urmă am lansat o discuție despre revocarea administratorilor de către birocrați și am pus acest bug. Acum se pare că au fost niște probleme pe hi.wiki și s-au trezit niște indivizi care-și petrec viața pe meta să spună că avem prea puțini participanți la discuție și că nu am avea consens. Îi rog deci și pe ceilalți wikipediști să-și exprime opinia în acea discuție.

În plus, la meta a apărut ideea că asemenea drepturi nu ar mai trebui acordate proiectelor. Cei care cred, ca mine, că nu avem nevoie de "băgători de seamă" și că stewarzii ar trebui să fie doar metoda de back-up de administrare a drepturilor utilizatorilor sunt rugați să-și exprime opinia și acolo.--Strainu (دسستي‎)  18 martie 2012 13:29 (EET)

Ping?--Strainu (دسستي‎)  22 martie 2012 09:11 (EET)

Pong..... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Asybaris01 (discuție • contribuții).

Poate ar trebui discutat la Sfatul Bătrânilor, nu aici. --Bătrânul (discuție) 22 martie 2012 09:20 (EET)

Ar trebui discutat la pagina de discuții dedicată, dar n-a mai răspuns nimeni acolo din ianuarie. Oricum, sunt destul de sigur că cei care urmăresc sfatul urmăresc și pagina asta. Mă gândeam însă că o să obțin un răspuns (fie el și negativ) de la oamenii care au ceva de împărțit cu "elita ro.wp" (exprimarea e ironică)--Strainu (دسستي‎)  22 martie 2012 10:59 (EET)

Celula sușă - celula stem

Rog un administrator sa șteargă Celulă sușă și să redenumească Celulă stem în celula sușă. Termenul este deja utilizat în limba română (stem = echivalent englez). ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Pocor (discuție • contribuții).

Rezolvat. — AdiJapan 19 martie 2012 10:45 (EET)

Mulțumesc mult ! Pocor (discuție) 19 martie 2012 13:07 (EET)

Categorie:Crime ale celui de-al doilea război mondial

Rog schimbarea titlului : Categorie:Crime ale celui de-al doilea război mondial la: Categorie: Crime de război în cel de-al doilea război mondial, pentru a elimina impresia că respectivele crime au fost un rezultat fatal al războiului și nu acțiuni deliberate ale unor instituții și/sau grupări criminale. --Alex F. (discuție) 19 martie 2012 12:34 (EET)

Cu ocazia asta scrieți vă rog cu majuscule: ... Doilea Război Mondial. SALVE! --NeaNita (discuție) 19 martie 2012 12:59 (EET)

...Și cu virgule. SALVE! --Alex F. (discuție) 19 martie 2012 14:38 (EET)

Puteți modifica articolele, mutându-le dintr-o categorie în alta. --GEO (discuție) 21 martie 2012 15:11 (EET)

Recuperare istoric

Am primit pe pagina de discuții această cerere. În urma unirii a două articole, Emilian Bratu și Emilian BRATU, s-a pierdut din istoric numele utilizatorului care a scris cea mai mare parte a articolului (Anca Dumitrescu). Cum se poate rezolva problema? --Urzică (discuție) 19 martie 2012 13:07 (EET)

Am primit și eu mesajul. Am rezolvat între timp.

Ca metodă, pentru a uni istoricul a două pagini se procedează așa:

1. Alegi la ce titlu vrei să rămînă în final pagina. Să-i zicem titlul bun.
2. Muți pagina cu titlul prost peste pagina cu titlul bun. În felul ăsta vechiul istoric al paginii cu titlul bun apare ca șters.
3. Te duci în istoricul pagini cu titlul bun și recuperezi toate versiunile șterse. Acum toate contribuțiile de la cele două pagini sînt amestecate.
4. La final verifici dacă se afișează ce trebuie, pentru că în funcție de ordinea cronologică a contribuțiilor e posibil ca ultima versiune să nu fie cea dorită. Rezolvi dacă e cazul.
5. Titlul prost rămîne ca redirect spre titlul bun. Îl lași așa sau faci ce trebuie cu el.

— AdiJapan 19 martie 2012 14:15 (EET)

Articolele Detroit și Detroit, Michigan au fost redenumite prin copy-paste în 2006 de Wars și ar trebui unit istoricul celor două.--Luciandrei (discuție) 19 martie 2012 14:37 (EET)

Unirea istoricului ar trebui folosită doar pentru a corecta o mutare cu copy-paste. Dacă cele două articole s-au dezvoltat în paralel, ar trebui păstrat un redirect la celălalt nume (pentru a păstra istoricul) și să se menționeze undeva (în descrierea modificării, de exemplu) că textul a fost copiat din cealaltă pagină. Vezi en:Wikipedia:How to fix cut-and-paste moves#Parallel versions. Noi nu avem încă un format de genul en:Template:Copied, dar poate ar fi bine să îl creăm. Răzvan Socol ^mesaj 22 martie 2012 19:02 (EET)

Liste de discutii

Deși puțină lume știe, există 2 liste de discuții dedicate comunității românești Wikimedia:

• Wikiro-l cu descrierea Discussion related to the Romanian Wikipedia
• Wikimediaro-l cu descrierea Discussions about Wikimedia România

În ultima vreme avem tot felul de oameni care s-au abonat mai mult sau mai puțin în cunoștință de cauză la listele respective și acum sunt nemulțumiți de faptul că primesc mailuri, ba mai mult, nu își dau seama că le primesc de la o listă de discuții și răspund, cerându-le expeditorilor să nu-i mai contacteze. Administratorul listelor este Iulianu. Am discutat cu el și propunea să închidem lista wikiro-l, deoarece nu a fost folosită cu adevărat niciodată. Lista este oricum redirectată la adresa OTRS.

După cum văd eu lucrurile, există 3 variante:

• lista este inutilă - o închidem
• lista este sau ar putea fi utilă la ceva - o menținem și cineva își asumă moderarea ei (inclusiv dezabonarea celor care nu știu cum să facă asta)
• o lăsăm așa cum este.

Cealaltă listă este practic moartă și cred că ar trebui menținută pentru momentul improbabil în care chiar vom avea o asociație. Discuția despre o actualizare și uniformizare a modalităților de contact (IRC, mail etc.) e mai largă, dar poate n-ar fi rău s-o începem aici și acum.--Strainu (دسستي‎)  19 martie 2012 18:21 (EET)

Abonat din greșeală :) Puteți renunța la liste dacă nu mai sunt rentabile --Oana-să rămânem noi înșine, oricum nu avem cum mulțumi pe toată lumea (discuție) 20 martie 2012 11:14 (EET)

Dacă nu mai sunt alte comentarii, îi voi propune lui Iulianu să închidă lisra wikiro-l.--Strainu (دسستي‎)  22 martie 2012 09:10 (EET)

Eu nu as inchide listele. Sunt utile. Ce-i care nu-si dau seama ca sunt pe ele si de ce, e problema lor. Am vazut mesajele de protest de la unii si mi s-a parut penibil. Dar e foarte bine ca le reamintesti tuturor de ele.--Codrin.B (discuție) 22 martie 2012 23:53 (EET)

AJUTOR - Transnistria - Raionul Slobozia

Raionul Slobozia si alte teritorii controlate sau revendicate de Transnistria

Tinand cont de complexitatea problemei transnistrene si de discutia aceasta as vrea ca cei mai familiarizati cu Moldova si Transnistria sa verifice daca harta din dreapta e corecta privind teritoriile controlate sau revendicate de transnistreni si nu numai. Harta este inca in constructie si acum ar fi momentul sa fie criticata, pentru ca informatia de pe ea sa fie ok. Sper sa ma fi facut inteles. Merci Asybaris ^aport 19 martie 2012 22:38 (EET)

Am impresia că nici guvernului (era să zic federal) de la Chișinău nu-i este prea clară problema asta. După cum am înțeles de la mai multe emisiuni de la publika.tv cu trecerea timpului milițiile transnistrene tot mută posturile de control, bineînțeles că extinzându-și teritoriul. Așa se întâmplă când satul e fără câini și ciobanul face afaceri cu lupii. --Terraflorin (discuție) 21 martie 2012 10:54 (EET)

Amara

Articolul s-a îmbogățit cu câteva secțiuni noi care par a fi reclamă pentru hoteluri. Eu nu mă pricep mai departe; poate cineva să arunce o privire? -- Victor Blacus (discuție) 20 martie 2012 19:57 (EET)

Mda, cam așa e, numai că problema nu e simplă.

• Nu cred că se vor putea face reveniri la versiunile anterioare pur și simplu, modificările au inclus și material valid. În plus tipul care a făcut secțiunile respective este cel care a scris aproape întreg articolul, părând că se pricepe la ceea ce a hotărât să adauge.
• Sugerez ca abordare inițială: completarea mesajului deja pus în pagina de discuție a autorului, cu rugămintea de a reformula acele pasaje sub forma eventuală a unui paragraf care să trateze la modul general situația locală a unităților de cazare. --Qvadratvs (discuție) 21 martie 2012 01:03 (EET)
• Planul B este că cineva va trebui să se ocupe de curățenia de primăvară la modul delicat, numai că asta implică timp și mai ale documentare anterioară ...--Qvadratvs (discuție) 21 martie 2012 01:17 (EET)

Reformulez astăzi cele de mai sus: articolul este o compilație aranajată cam aiurea, de copy-paste. Am constatat asta când m-am apucat să-l parcurg mai atent. În concluzie am trecut la rearanjarea lui pentru a-l face inteligibil și coerent. În paragrafele de reclamă voi avea nevoie de acordul unui administrator pentru a mă băga. --Qvadratvs (discuție) 24 martie 2012 22:34 (EET)

Intervenția unui administrator e necesară numai pentru ștergeri, protejări și blocări. Există însă această îndrumare. Faceți modificările necesare; e bine să dați o scurtă descriere înainte de a salva pagina. Succes! -- Victor Blacus (discuție) 24 martie 2012 22:56 (EET)

Zilele astea am făcut un mic tur de forță și am reconstruit articolul be baze noi. Sper să fie ok. Am eliminat "modulele" cu potențial de reclamă - paragrafe care erau de fapt luate pur și simplu cu copy-paste din alte părți, am adăugat informații de interes, am găsit surse bibliografice și referințe, am corectat o mare parte dintre diacritice și am încercat să dau un ton neutru textului. Oricum, sper că în acest stadiu pare mai de Doamne ajută și nu numai o compilație de bune intenții. Dacă voi avea timp și dispoziție, săptămâna care vine voi încerca să sap după referințe suplimentare privind reperele culturale P.S. Pentru legăturile interwiki poate o avea altcineva timp, că mie nu prea îmi vine ... --Qvadratvs (discuție) 26 martie 2012 02:59 (EEST)

Cum pot să distrug paginele cu ere?

Vă rog cum pot să șterg pahinile cu ere. Spunețimi. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 82.137.9.227 (discuție • contribuții).

Nu puteți. Dar de ce ați vrea să faceți asta?--Strainu (دسستي‎)  21 martie 2012 13:38 (EET)

Pentru a șterge pagini întregi, așa cum a procedat cu articolul Gala Galaction, sub pretextul „Am șters pagina pentru că era înfricoșătoare pentru Wikieni” (!!!) --Bătrânul (discuție) 21 martie 2012 14:55 (EET)

Randamentul

Wikipedia este o idee geniala iar faptul ca se găsesc contradicții intre afirmațiile din pagini diferite provoca discuții care aduc mișcare si viata. Randamentul nu poate fi supraunitar. Acesta este o axioma, confirmata la pagina despre randament si negata la pagina despre cazanele de încălzire cu funcționare in domeniul condensării. In acest caz axioma privind valoarea randamentul este pusa in opoziție de o teorie comerciala, achiziționata de la un matematician isteț menita sa sporească vânzările (in mod necinstit ) într-o piața foarte dura. Din păcate la acesta teorie s-au asociat cadre didactice pana la nivel universitar. Admițând ca prin condensare este eliberat un plus de energie, suma energiei obținute nu poate depăși unitatea. Mai departe, admițând ca unitatea este depășita chiar dacă scădem energia conținuta de gazele eliberate la cos mai rămâne energia electrica consumata pentru asigurarea ventilării arderii.

De dragul adevărului si din respect pentru acesta enciclopedie acesta contradicțiile trebuie sa dispară. Randamentul este sau nu subunitar ?. Pentru a sprijini direct acesta dezbatere amintesc ca matematicienii pot demonstra ca unu este diferit de unu.

In alta ordine de idei se cuvine sa lămurim ce este o centrala termica si ce este un cazan de încălzire. Eu știu ca centrala de perete sau pardoseala cuprinde toate elementele necesare furnizării agentului termic, cum sunt: pompa de circulație, vas de expansiune ... Cazanul este doar schimbătorul de căldura si impropriu este numit centrala termica. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Olaru1946 (discuție • contribuții).

Ca specialist în domeniu, recunosc că terminologia domeniului nu este intuitivă. Însă asta este terminologia din lucrările publicate, așa că nu poate fi schimbată aici doar „de dragul adevărului și din respect pentru acesta enciclopedie”. Se știe prea bine (cel puțin cei din domeniu știu) că „randamentul” cazanelor nu este un randament în sens matematic, nici măcar în sens termodinamic, ci este doar un raport, în care la numitor este o anumită mărime la care se raportează mărimea de la numărător. Deși aceste două mărimi sunt omogene, ele nu sunt identice, numărătorul nu este o cotă parte din numitor, deci nu este un „randament” propriu-zis. Există două sisteme de raportare: cel german (standardizat și în România) și cel anglo-saxon. Cel german are la numitor o mărime mai mică, iar cel anglo-saxon una mai mare, de aia în sistemul german „randamentul” aparent este mai mare, chiar supraunitar la cazanele cu condensare. Acest aspect este speculat comercial, dar atât.

Cazanul nu este doar schimbătorul de căldură. Cazanele industriale cuprind neapărat instalația de ardere (arzătoare, focar), schimbătoarele de căldură (de obicei mai multe), sistemul de reglaj, și, dacă este cazul, instalațiile de evacuare a cenușii, de curățire, de preparare a apei de injecție (de exemplu la sistemele Dolezal), de preîncălzire a aerului etc.

Pompele caznelor mici (ex. Loos, ABA) fac parte din „cazanul” respectiv, în timp ce pompele cazanelor mari (ex. CR-12, cazanul de 420 t/h, cazanul Vulcan de 1035 t/h) nu fac parte din cazanul respectiv, ci din centrală, astfel că nu se poate defini „cazanul” sau „centrala” în funcție de pompe. Referitor la instalațiile de perete sau pardoseală, ele produc de obicei atât agent de încălzire, cât și apă caldă de consum, iar mai nou unele chiar și curent electric, astfel că au toate atributele unei termocentrale mari. Terminologia de „centrală” pentru ele în limba română provine din limbile latine. Este adevărat că în germană este Wandkessel, iar în engleză wall mounted boiler, însă în română nu li se spune „cazan”. Iar în rusă li se spune chiar „centrale binare” ( = cu funcție dublă).

Cazan este un ciot, incomplet. Pot dezvolta ciotul și să explic ce și cum, însă m-am săturat de controverse. Dacă cineva vrea să scrie pe Wikipedia altfel decât se găsește în tratate și standarde, de acum înainte din punctul meu de vedere este liber s-o facă. Și așa, tratatele vor spune una, iar „corectata” Wikipedia alta. --Turbojet 25 martie 2012 11:38 (EEST)

Fereastră care să le ceară contribuitorilor să adauge bibliografia

O întrebare: De ce nu se cere de la voluntarii care contribuie aici să specifice sursa informațiilor pe care le introduc? Mă refer la faptul că, la salvare, ar putea apărea automat o fereastră în care să se ceară acest lucru. Astfel nu ar mai exista articole fără o sursă bibliografică precizată. Mulțumesc pentru răspuns.--WEGWG (discuție) 22 martie 2012 10:08 (EET)

Totul e relativ. Dacă cineva scrie un text de 20 de paragrafe din care are sursă doar pentru unul, ce se întâmplă? Dar dacă pune sursă la toate cele 20, însă "din burtă"? Cine poate verifica? Tot seriozitatea și conștiinciozitatea celor care scriu rămâne determinantă. În plus, voluntarii care contribuie pot corecta doar o greșeală de ortografie, sau un semn diacritic. Nu ar fi enervant să apară o fereastră care să ceară sursa? --Miehs (discuție) 22 martie 2012 10:18 (EET)

Dacă cineva scrie un text de 20 de paragrafe din care are sursă doar pentru unul, ce se întâmplă?- se întâmplă mai rar, se lasă dacă s-a indicat o sursă.

Dar dacă pune sursă la toate cele 20, însă "din burtă"? Cine poate verifica?- se întâmplă mai rar, mulți nu se vor gândi să inventeze sau nu vor avea răbdarea s-o facă (să caute un ISBN pe net sau dintr-o carte)

În plus, voluntarii care contribuie pot corecta doar o greșeală de ortografie, sau un semn diacritic- păi aici ar indica că este vorba de corectură ortografică sau de diacritice și atunci ar putea salva. --WEGWG (discuție) 22 martie 2012 11:24 (EET)

Mai era unul pe aici care își marca aproape toate editările ca minore deși nu erau astfel întotdeauna, făcând dificilă urmărirea paginilor. --Bătrânul (discuție) 22 martie 2012 12:08 (EET)

WEGWG, este mai convenabil, chiar pentru contribuitorii foarte serioși, să aibă libertatea de a modifica pagina în etape, în ordinea care le place. Cînd veți scrie un articol enciclopedic veți constata pe propria piele că randamentul este mai mare dacă scrii textul dintr-un foc și adaugi sursele și notele mai tîrziu. Foarte adesea adăugarea surselor este o operație migăloasă și plicticoasă (o groază de copieri și lipiri, verificări de numere, pagini, titluri, edituri etc.), pe care unii preferă s-o lase pentru mai tîrziu, după ce textul articolului a luat o formă cu care să fie mulțumiți.

Apoi rețineți că orice piedică în calea contribuitorilor, oricît de mică, reprezintă un motiv în plus ca aceștia să nu mai contribuie deloc. Munca de voluntariat, în beneficiul unei mase de necunoscuți, este foarte susceptibilă la renunțare, pentru că motivația internă este de obicei foarte mică, iar presiunea externă este zero. Iar Wikipedia nu-și permite să dea cu piciorul unor contribuții, doar pentru că inițial din articole lipsesc sursele. Echilibrul dintre a-i atrage pe contribuitori (cu simpla bucurie de a contribui) și a-i respinge cu tot felul de restricții este foarte critic.

Sigur că ne dorim ca toate articolele să fie pline de surse. Dar e important și cu ce preț obținem asta. Dacă e cu prețul renunțării la un număr mare de articole, nu prea merită tîrgul. De-asta politica actuală este să-i informăm pe contribuitori că e nevoie să adauge surse, nu să-i forțăm. — AdiJapan 22 martie 2012 12:09 (EET)

Ciudat. O editare este o editare. Ori scrii ceva nou, ori corectezi ceva vechi, din punct de vedere al programului este o editare. De unde știe el când să să afișeze fereastra și când nu?

Dacă cineva scrie un text de 20 de paragrafe din care are sursă doar pentru unul, ce se întâmplă?- Spuneți că se întâmplă mai rar, se lasă dacă s-a indicat o sursă. Dar dacă doar paragraful cu sursă e corect iar celelalte 19 sunt bazaconii? Propunerea dumneavoastră e total nefezabilă. --Miehs (discuție) 22 martie 2012 14:26 (EET)

Mie mi se pare nepotrivita si treaba cu noile optiuni de editare cand se da "modifica pagina". Daca fac un copy de nume de articol si apoi dau paste in editare, rezultatul este un scris mare care ca sa-l fac mic trebuie sa dau delete-uri repetate si e ca dracu interfata. Nu stiu cine a facut-o dar la en.wiki fr.wiki commons nu este asa. Numai la noi e mai cu motz. Poate ca se poate seta, dar nu mi-am batut capul, totul pare prea complicat ca interfata. Sa nu mai vorbesc de uploads de imagini. Inainte era mai bine, muuuuuuuuuuuuuult mai bine. Puteai sa bagi usor licenta, explicatiile, absolut totul. Acu e complicat, trebuie sa te scarpini pana bagi o imagine. Am recurs la istoricul paginii ca bookmarks, vezi aici. La romanica in loc sa se simplifice, totul se complica. Parerea mea... nenea Iancule. Totul e de forma, deontologic ca si conducerea. Cum zicea Petre Țuțea: "Aflarea in treaba la romani", adica, romanul nu face nimic, vrea totul de-a gata, dar ca ceilalti sa nu-si dea seama ca el, romanul este o loaza, se face ca are treaba si este preocupat, ca are treaba. Asybaris ^aport 23 martie 2012 00:44 (EET)

Asybaris01, lângă Închide sesiunea dreapta sus e un creionaș ascuțit tare simpatic. Apasă nene pe el (dezactivezi wiki Ed) și „lasă jalea”!! --Terraflorin (discuție) 23 martie 2012 07:39 (EET)

Sau verifică dacă ai activat gadgetul wikEd de la Special:preferințe--Strainu (دسستي‎)  23 martie 2012 10:37 (EET)

Rog un admin să schimbe la districtele Wetterau și Odenwald

Actualmente articolul se numește Wetteraukreis, iar Wetterau (district) e un redirect spre el. Rog un admin să le schimbe între ele, fără pierderea istoricului.

În plus, aceeași rugăminte pt. art. Odenwaldkreis și redirectul Odenwald (district).

SALVE! --NeaNita (discuție) 23 martie 2012 17:50 (EET)

Vă rog să nu faceți asta! Aici este justificarea mea (am copiat ce am scris pe pagina de didcuție a lui NeaNita):

De ce faceți schimbările ăștia fără să întrebați? A fost deja o discuție despre lucrul asta: Discuție Utilizator:Slyther#Bergstraße și am fost de acord! De ce începeți acum din nou cu redenumirile??? Pur și simplu redenumirile sunt incorecte! Ați schimbat numele de "Hochtaunuskreis" în "Hochtaunus". De ce??? Nu e corect! Hochtaunus este zona montană! Uitați-vă pe WP:de () ce înseamnă Hochtaunus! Districtul se numește Hochtaunuskreis! Uitați-vă pe WP:it (), WP:en (), WP:sv (), WP:nl (); WP:es (), WP:de () etc.! Oriunde se numește "Hochtaunuskreis"! Justificarea de dumneavoastră a fost că "Așa e numele propriu-zis al districtului" Nu este adevărat: Limba germană este o limbă în care cuvinte se formez prin compunere (Compunere (lingvistică)#Compunerea în diferite limbi). Asta înseamnă că "Hochtaunuskreis" este UN cuvânt și singurul nume al districtului!!! Același lucru cu Wetteraukreis, Odenwaldkreis etc. se poate traduce prin "Districtul Hochtaunus", "Districtul Wetterau" etc., dar "Hochtaunus" sau "Wetterau (district)" sunt versiuni greșite! Sau traduceți cuvântul "Krankenhaus" așa: "Bolnavi (casă)" și "Kulturhaus" ca "Cultură (casă)"? Vă rog să anulați redenumirile! -- Slyther (discuție) 24 martie 2012 02:13 (EET)

În limba germană (și pe WP:de) se folosesc mereu denumirile "Hochtaunuskreis", "Odenwaldkreis" etc. când este vorba de districtele. Dacă cineva zice "Hochtaunus", "Odenwald" etc. asta înseamnă zona geografică de asta modificările de NeaNita sunt greșite. Dacă cineva zice "Ich komme aus dem Odenwald" ("Vin din Odenwald"), asta nu înseamnă că vine din districtul Odenwaldkreis ci că vine din zona geografică Odenwald, care este mai mare decât suprafața districtului. Districtele ăștia au fost denumite după zone geografice dar nu încorporează toată zona geografică după care au fost denumite.-- Slyther (discuție) 24 martie 2012 02:59 (EET)

Just! Este ca și când la Wikipedia germană în loc de Târgu Mureș ar apărea "Mureș (Markt)" sau în loc de Baia Mare "Mare (Bad)". --Miehs (discuție) 24 martie 2012 09:09 (EET)

Slyther, multe le văd și eu la fel ca și dvs. În rest, personal cunosc multă teorie a limbii germ., dar poate-i interesează și pe alții. Apoi, aici la discuția de anul trecut n-au fost mari diferențe între noi. Între timp am mai făcut și eu unele progrese în capul meu. Astfel, e desigur adevărat că nemții spun întotdeauna Hochtaunuskreis, în traducere: districtul Hochtaunus, exact așa cum spuneți. Din asta eu deduc că numele districtului este în mod clar, atât în germ. cât și și în rom., „Hochtaunus”. Sigur că în germ. rezultă cuv. uzual Hochtaunuskreis, dar tocmai din cauza modului de compunere lingvistică de care vorbiți dvs. - diferit de cel rom. - și nu din cauză că ...kreis ar fi parte din numele propriu-zis, exact al districtului. În plus în germ. nimeni n-ar spune der Kreis Hochtaunuskreis, deoarece ar fi un pleonasm cu traducerea „districtul Districtul Hochtaunus”. Dar în germ. se poate spune foarte bine „Hotel Sofitel” sau și „Sofitel-Hotel”, „der Benutzer NeaNita”, „die Pflanze (namens) Klee” sau și „die Kleepflanze” etc. După același model, acum tradus, numele hotelului Sofitel este chiar „Sofitel”; numele utilizatorului NeaNita este chiar „NeaNita”; și numele plantei trifoi este chiar „trifoi”, și în rom. toate aceste afirmații ale mele sunt corecte, de ascord? Și atunci și numele propriu-zis din discuție este chiar „Hochtaunus”.

De aceea, zic împreună cu dvs. să renumim art. „Hochtaunus” în „Districtul Hochtaunus”, și să sperăm că nu vin proteste de la alți contribuitori. Desigur, la fel și la celelalte districte. Sunteți de acord? Am încălca vreo regulă? SALVE!--NeaNita (discuție) 24 martie 2012 10:55 (EET)

"Hochtaunuskreis" și "Wetteraukreis" ar fi cea mai elegantă soluție, dar și "Districtul Hochtaunus" sau "Districtul Wetterau" ar fi okay. Sună mult mai bin decât "Hochtaunus (district)" sau "Wetterau (district)". Dar dacă zicem "Districtul Wetterau" ar fi problema cu "districul Districtul Wetterau". Francezii zic "Arrondissemant de Wetterau".

Dar cred că trebuie să găsim o soluție pentru toate districte germane, nu doar districtele din Hessa. Ce facem cu districte unde cuvântul "Kreis" apare în mijloc? Rhein-Kreis Neuss ar fi un exemplu. Traducem în "Rhein-Districtul Neuss", "Rin-Districtul Neuss", "Districtul Rhein Neuss" sau "Districtul Rin Neuss"? Traducem atunci întregul cuvânt, adică "Districtul Valea vremii" pentru "Wetteraukreis" și una din posibilitățile cu "Rin" pentru "Rhein-Kreis Neuss" sau doar o parte a cuvântului? Francezii folosesc denumirea "Arrondissement de Rhin Neuss" adică "Districtul Rin Neuss". Și ce facem cu districte precum Oberbergischer Kreis? "Districtul Oberbergischer" sau "Oberbergischer (district)" ar fi o prostie foarte mare. De fapt n-am altă soluție pentru cazul asta decât "Oberbergischer Kreis". Districtul Oberbergisch" n-ar fi corect nici asta. Francezii au tradus întradevăr cuvânt pentru cuvânt, adică "Arrondissement du Haut-Berg" ("Districtul Berg de Sus"). Mi se pare incorect; de ce traduc "Ober" cu "haut", dar nu traduc "Berg" cu "mont"? Ne orientăm după francezii sau după englezii & co.? Propunerea mea este să ne orientăm după englezii și co. Este mai elegantă și produce mai puține probleme. Celălate limbi romane (spaniolă, portugheză și italiană) zic și ei "Oberbergischer Kreis", "Rhein-Kreis Neuss" și "Hochtaunuskreis". -- Slyther (discuție) 24 martie 2012 22:20 (EET)

Pt. Rhein-Kreis Neuss (e într-adevăr f. ciudat, vezi și plângerea de la http://de.wikipedia.org/wiki/Diskussion:Rhein-Kreis_Neuss) eu propun să traducem și să renumim articolul cu „Districtul renan Neuss”- SALVE! --NeaNita (discuție) 24 martie 2012 23:43 (EET)

Pe ce se bazează propunerea dv.?—Sebimesaj 25 martie 2012 17:35 (EEST)

• Sebi, mai întâi, cred că încă n-am spus-o, sunt foarte mulțumit de eforturile dvs. permanente pentru respectarea convențiilor de aici, și vă mulțumesc explicit.
• Pt. propunerea mea pt. traducerea lui Rhein-Kreis Neuss în rom. nu cunosc surse, presupun că nici nu există. E clar însă că Kreis îl traducem District, iar pt. cine știe germ. e clar că se poate traduce ori „Districtul renan Neuss”, ori „Districtul Neuss de la Rin”. Doar suntem obligați să indicăm și o traducere, măcar în text, dacă nu și în titlu. Pentru titlul articolului prima variantă e mai elegantă. Totuși, asta a fost doar un ajutor pentru altcineva, o idee a mea, o propunere, dar nu și o rugăminte pt. un admin.
• Sigur însă că acum, înainte de a mai renumi vreun articol, vom aștepta mai întâi rezultatele sondajului de mai jos numit "Standard pentru denumirea districtelor germane". SALVE! --NeaNita (discuție) 25 martie 2012 18:14 (EEST)

Propunerea făcută de d-l NeaNita, "Districtul renan Neuss" (sau "Neuß"), e cea mai fidelă redare pe românește a denumirii germane. Denumire adoptată oficial în 2003, după ce districtul a avut diverse denumiri în istoria sa.

Bineînțeles că și districtele vecine sunt tot "de la Rin" respectiv tot "renane". Dar consiliul "județean" al districtului Neuss a optat pentru a include în denumire adjectivul "renan", deci a fost exprimată voința poporului (prin vot), la care s-a raliat și guvernul statului Renania de Nord-Vestfalia prin iscălitura din 2003 de pusă pe acte de ministrul de interne al acelui land. Aici nu ține argumentul "CO", întrucât e foarte posibil ca diverse surse (ziare, guvern, manuale) din România să conțină detalii eronate. My 2c. -- 188.192.250.104 (discuție) 25 martie 2012 18:31 (EEST)

@NeaNita: Eu cred că v-ați răspuns singur la întrebare prin precizarea următoare, care vă aparține: „pt. traducerea lui Rhein-Kreis Neuss în rom. nu cunosc surse, presupun că nici nu există.” Cât despre traducerea lui kreis ca „district”, același lucru (nu ați arătat niciodată unde anume este tradus așa).

@188.192.250.104: Ne arătați și nouă unde scrie că această traducere este „cea mai fidelă”? Mulțumesc—Sebimesaj 25 martie 2012 22:05 (EEST)

@ Sebi: La remarca "Cât despre traducerea lui kreis ca „district”, același lucru (nu ați arătat niciodată unde anume este tradus așa)", vă informez că Kreis înseamnă o mulțime de lucruri: grupare, cartier, ceată, cerc, district, grup, inel, mediu, regiune, teritoriu, tur, tură, tur de pistă, circuit (electric), district, ocol, raion, domeniu din care la noi se potrivesc "district, regiune, raion". Cu referire la România înseamnă "județ". --Miehs (discuție) 26 martie 2012 21:31 (EEST)

Exact, Miehs: dacă cuv. Kreis apare într-un text nemțesc cu referire la România, atunci trebuie tradus "județ" (altfel spus, "județul" nostru românesc se traduce în nemțește cu Kreis). La noi cazul este însă cu totul altul, cuvintele Kreis de care vorbim aici au referire numai la Germania, nu la Rom., deci "județ" nu s-ar potrivi ca traducere. Acum: când am sosit eu la WP traducerea "district" era deja f. utilizată, azi e și mai utilizată, nu e de loc greșită, și în plus ar fi greu de schimbat (poate cel mult cu un bot etc.). Din toate aceste motive mă opun unei alte traduceri decât "district".

Miehs, vă mai rog să participați la sondajul de mai jos de la "Standard pentru denumirea districtelor germane". Și eu îmi voi spune acolo părerea, în câteva zile.

SALVE! --NeaNita (discuție) 27 martie 2012 01:41 (EEST)

De asemenea, "der Kreis" -Verwaltungsgebiet (regiune administrativă) apare în franceză ca arrondissement rural, în engleză "county" sau "district", la fel și aici, în italiană distretto. Deci, preponderent, "district". --Miehs (discuție) 27 martie 2012 09:01 (EEST)

Man hätte ursprünglich getrost "judetz" hernehmen können. Denn dieses Wort passt aus allerlei Gründen. "District" wäre für "Regierungsbezirk" und andere Sonderformen der Gebietseinteilungen in D sehr nützlich gewesen. Aber jetzt ist es zu spät, Schwamm drüber. Was die Neunmalklugen, die fragen, wo die Quellen für etwaige Übersetzungen seien, nicht kapieren, ist, dass es für sowas keine Quellen geben kann; und wenn schon, dann meistens sind jene Quellen mangelhaft/fehlerhaft. Manche von uns kennen sich auch deswegen aus, weil wir seit vielen Jahren in D leben. Ich wohnte zufällig mal 1973-74 in einem Nachbarkreis von Neuß. Daher weiß ich, dass die Bezeichnung "Rhein-Kreis" bloß eine Marotte, ein "capriciu" ist (eingeführt erst nach 2000). Die anderen Lkr. am "Rhijn" könnten mit Fug und Recht diese Bezeichnung auch für sich beanspruchen. Un' do kütt so'n Frechdachs und fragt einen rotzfrech (bei abgeschaltetem Hirnkasten), wo die Quellen seien, statt "küss die Hand, Euer Gnaden!" dafür zu sagen, dass einer auf der Diskussionseite zusätzliche Auskünfte unterbreitet. Da krieg' ich sooo'n Hals! Stets verwechselt man die Diskussionsseite mit dem nämlichen (oft beschissenen) Artikel. Mein Vorschlag an die dt.-sprachige Gemeinde: Vielleicht fügt ihr im Titel bei Originalnamen ein "district" in Klammern hinzu (wie üblich bei Wp.), besonders dort, wo's eine 2deutigkeit gibt. Und gut is'! Man braucht dann nix zu übersetzen und hat anschließend seine Ruhe. NB: Die amtliche (volle) Bezeichnung lautet "Landkreis". "Kreis" ist sozusagen eine Abkürzung. Ausnahme: "Kreis" ist in NRW und Schlesw.-Holst. die amtliche Bezeichnung. <Habe die Ehre, Herrschaften. Man sieht sich. Frohes Schaffen.> -- 188.192.250.104 (discuție) 27 martie 2012 12:01 (EEST)

Judetz, Județ

Concret:

1. traducerea în discuție privește cititorii de limbă română
2. traducerea trebuie făcută cu experiența administrativă din România, tot așa cum fac la ei francezii, englezii etc.
3. "județ" este singurul termen care corespunde criteriilor de la 1. și 2. și este inteligibil în raport cu administrarea României; totuși pentru un consens am putea merge în continuare, neideal, pe "district"
4. filozofia germană (n-am scris gramatica!) în materie, nu are dea face cu discuția, aici e vorba de o traducere care să reflecteze practica și să folosească practicii: altfel spus, pragmatic și nu dogmatic
5. pentru dt-sprachige Gemeinde (comunele vorbitoare și de germană), se pot în casete (cum eu am inclus în 2-3 cazuri) scrie termenii germani în paranteză
6. nu este prea târziu, dar trebuie discutat la obiectBAICAN XXX (discuție) 27 martie 2012 13:49 (EEST)

Pt. 188.192.250.104:

• E total nepoliticos să scrieți aici într-o l. străină fără să traduceți chiar dvs. în română.
• Atenție, ce scrieți dvs. conține "atacuri la persoană" și încalcă deci regulile de la roWP! Iar toată înverșunarea dvs., așa cum ați prezentat-o, mai mult dăunează decât folosește. În orice caz mie nu mi-a smuls nici măcar un singur zâmbet, ci mi-a insuflat numai milă, chiar dacă luat la rece suntem în bună măsură de aceleași păreri.
• Vă rog insistent să participați la sondajul de mai jos de la "Standard pentru denumirea districtelor germane". Eventual continuați discuția acolo, nu aici, ca să nu spălăcim discuția. Și eu îmi voi spune acolo părerea, în câteva zile.

Pt. BAICAN XXX:

• Dacă introduceți subsecțiuni atunci mă derutați, unde să vă răspund eu mai bine, chiar aici dedesubt, sau mai bine la subsecțiunea respectivă?! Și să adaug și eu o nouă subsecțiune - după a dvs.? În acest fel există pericolul de a spălăci discuția.
• Cred că 188... prin dt-sprachige Gemeinde a vrut mai curând să spună "comunitatea de la roWP vorbitoare și de germană", adică noi cei implicați în această discuție.
• Și pe dvs. vă rog insistent să participați la sondajul de mai jos de la "Standard pentru denumirea districtelor germane". Eventual continuați discuția acolo, nu aici, ca să nu spălăcim discuția. Și eu îmi voi spune acolo părerea, în câteva zile.

SALVE! --NeaNita (discuție) 27 martie 2012 16:09 (EEST)

Pt. NeaNita:

• Sunteți pentru județ sau pentru district ? R:am zis clar că voi răspunde la sondajul de mai jos, ceva mai târziu. Răspunsurile pe care vi le dau acum nu sunt încă definitive. Dar concret la întrebarea dvs, am spus deja mai sus: «Din toate aceste motive mă opun unei alte traduceri decât "district".»
• Sunteți pentru "județul"/"districtul" sau pentru paranteze posterioare (județ/district)? R: Mai curând prima variantă, sună mai normal, la fel ca și „Râul x”, „Comitatul y”, "Raionul z", „Universitatea x”, "Comuna y" ș.a.m.d., care toate sunt f. folosite pe aici.
• Acceptați includerea termenului german integral doar în casetă, alături de traducere? R: cred că da, dar dați-mi un exemplu concret, vă rog.
• Cine ia decizia după sondaj și după ce criterii? R: eu zic că de aceste modalități ar trebui să se îngrijească în primul rând cel care a inițiat sondajul = Slyther, așa ar fi normal, dar deseori e dificil.
• Este titlul articolului "Imperiul german (1933-1945)" (ați pledat atunci pentru) adecvat sau ar trebui revenit la "Germania nazistă"? R: titlul art. corespunzător din deWP este Deutsches Reich 1933 bis 1945, după asta m-am ghidat eu, că doar utilizatorii de acolo ar trebui să știe cel mai bine cum e corect (și în germ. există Nazideutschland, dar nu pe ăsta l-au ales). O altă variantă ar fi să folosim drept titlu expresia care apare în română cel mai des, asta vreți să spuneți? Rezultatul ar fi atunci probabil „Germ. nazistă”. SALVE! NN

BAICAN XXX (discuție) 27 martie 2012 17:22 (EEST)

Ar trebui revenit la "Germania nazistă" sau la ceva similar. Dacă luăm termenul MECANIC, atunci sigur că e corect "imperiul german". Însă cine știe germana oleacă mai bine decât veșnicul superficial în care navighează majoritatea Românilor, cu profesori universitari cu tot, știe că termenul german "Reich" înseamnă în primul rând nu "imperiu", ci "regat, regn". Nemții organizați în "Sf. Imperiu Roman de Națiune Germană" au păstrat până în secolul XX noțiunea de "reich", însă nu l-au perceput în primul rând ca "imperiu". Ș-apoi cel de-al 3-lea reich nici n-a fost Sf. Imperiu Roman de Națiune Germană refăcut, întrucât nu a inclus sub jurisdicția sa Tirolul de Sud, Alsacia, Lorena, cantoanele elvețiene germane, Luxemburgul și Liechtensteinul. Așa că mai nimerit ar fi un titlu, de exemplu, ca "Cel de-al Treilea Reich", ca alternativă la "Germania nazistă". Deși "Germania nazistă" e totuși OK: inclusiv simbolistica acestui stat o denotă: svastica în cerc alb pe drapel roșu și pajura cu aripile întinse și cu clonțul orientat heraldic spre stânga (simbolul statului; spre deosebire de pajura cu clonțul orientat spre dreapta = simbolul Partidului Muncitoresc Național-Socialist). -- 188.193.76.40 (discuție) 27 martie 2012 22:18 (EEST) (= 188.192.250.104)

Este cineva aici, care a citit argumentele și linkurile a lui Sebi???

Se scrie negru pe alb și foarte clar, că: "Creativitatea editorilor Wikipediei este necesară de exemplu în găsirea unor formulări potrivite, în organizarea materialului, în forma de prezentare, etc., dar nu și în enunțarea unor concepte și idei noi, în formularea unor viziuni, analize sau sinteze originale asupra unor date publicate, ori în crearea de cuvinte și expresii noi.", "Ideea de bază este că acolo unde există destule surse credibile pentru o denumire în română, aceasta din urmă este preferată la Wikipedia. Desigur „destul și credibil” nu înseamnă una-două surse de specialitate, dar nici majoritatea surselor în limba română." și "Rețineți că scopul Wikipediei nu este acela de a elabora o terminologie pentru limba română, dar atunci când aceasta există și e de actualitate, ea trebuie să aibă prioritate asupra terminologiei străine." Asta sunt reguliile Wikipediei. Ce fac farncezii cu ei, asta este treaba lor. Dar pentru noi asta înseamnă că nu contează dacă "kreis" se poate traduce cu "district" sau "județ". Dacă nu găsiți surse de incredere, unde se scrie "Districtul Hochtaunus" sau "Județul Hochtaunus" sau orice, noi nu avem voie să creăm cuvinte noi. Hochtaunuskreis rămâne "Hochtaunuskreis"! Am căutat pe google și există ZERO resultate pentru "Județul Hochtaunus" și 28 de rezultate (doar siteuri pe Wikipedia sau legate de Wikipedia) pentru "Districtul Hochtaunus" (asta este denumirea actuală). Dacă cuvintele ăștia pur și simplu nu se folosesc în limba română de absolut nimeni, de ce trebuie să le creăm??? Nu înțeleg sensul în asta sau scopul de Dvs. Dacă un român se duce în vizit în districtul Altmarkkreis Salzwedelși vrea să afle câteva informațiuni după regiunea unde a ajuns pe WP:ro, credeți că traduce înainte numele districtului? Ea / el caută doar numele pe care l-a citit, adică "Altmarkkreis Salzwedel". Eu dacă m-aș duce în Mongolia și vreau să aflu ceva după districtul / județul unde sunt pe Wikipedia, caut pentru numele întreg, nu mă gândesc dacă o parte a cuvântului se poate traduce prin "district" sau "județ".

Vă rog să respectați reguliile Wikipediei și să nu mai faceți ipoteze cum se poate traduce în limba română! Pur și simplu n-are rost! Arătați-ne dovezi că există cuvinte române pentru districtele germane! Dacă nu există, cred că discuția despre denumirea districtelor germane s-a deja terminat! Districtele Angliei precum City of London sau City of Westminster nu au fost traduse în limba română nici ei. -- Slyther (discuție) 27 martie 2012 22:40 (EET)

• Nu este rezonabilă argumentarea, iar declarația "discuția s-a terminat", luată în serios, este abuzivă. Slyther, astfel vă excludeți singur de la discuția privind traducerea. Ce scriți este ca sens, cam asta: limba română nu poate traduce termeni germani. Ideea este aberantă. Și mai scriți despre "prioritatea terminologiilor străine", cu cea română ce facem, Slyther? Sebi nu scrie să nu traducem, el subliniază importanța ce o au sursele (și) pentru traduceri. Să avem clar, traducerile servesc nu numai pentru vizite și turism ci și pentru cultură generală, Slyther! Românii pot astfel înțelege ce este un Kreis administrativ german, iar nemții din Germania ce este un județ (district în cele câteva traduceri existente) la români, sau în România. Noi nu putem să folosim fără limită termeni străini, există riscul unei cosmopolitizări lingvistice nejustificabile (și abrupte). BAICAN XXX (discuție) 28 martie 2012 14:01 (EEST)BAICAN XXX (discuție) 28 martie 2012 20:22 (EEST)

El scrie: "denumirea tradusă (dacă există surse) are întâietate, altfel se folosește denumirea originală, eventual transliterată." Asta înseamnă că, dacă nu existtă denumiri traduse, atunci nu traducem noi, ci folosim enumirile originale. Și el se basează pe reguliile Wikipediei. Asta am vrut să subliniez! Pentru că la discuția asta se fac multe propuneri care se basează doar pe opinii personale. Înțeleg și respect opinia fiecărui, dar ce rost are să facem traduceri, care pur și simplu nici un român nu le folosește. Uitați-vă pe Google! N-am găsit nimic pentru "Districtul / Județul Hochtaunus". Pentru "Hochtaunuskreis" se găsesc peste 660 de pagini scrise în limba română. Dacă nu se găsesc denumiri traduse, atunci nu avem voie să creăm cuvinte noi. Wikipedia nu este un dicționar și scopul nostru trebuie să fie să scriem și să descriem lucrurile existente. Dacă denumiri pentru districtele nu există în limba română, atunci nu trebuie să le adaugăm în limba română. Nu cred că denumirile pentru districtele germane sunt un risc pentru limba română pentru că sunt termeni foarte rar folosite, așa de rar că (așa se pare) nimeni până acum nu s-a făcut gânduri pentru traducerea lor. Un român care nu știe limba germană și a ajuns în "Altmarkkreis Salzwedel" și vrea să se uite pe WP:ro ce este asta, nu trebuie mai înainte să știe cum trebuie să traducă cuvântul! Articolul trebuie să fie găsit la pagina "Altmarkkreis Salzwedel". Și cu tot mai rămâne și problema că există multe districte unde traducerea nu este așa de simplă precum pentru "Hochtaunuskreis". iau din nou "Oberbergischer Kreis" ca exemplu: "Districtul Oberbergischer" nu merge pentru că gramatica este atunci greșită de tot. De fapt există foarte multe exemple ca asta, și atunci ce facem? Probabil că ajungem noi la un consens pentru toate districtele ăștia, dar ce face românul care nu știe nemțește și ajunge într-un astfel de district și vrea să se uită pe WP:ro? Și dacă ajungem noi acum la un consens, ce dacă în câțiva ani alți se răsgâdesc. Atunci, la fiecare câțiva ani se va face redenumiri pentru districtele pe WP:ro? De asta, doar denumirea tradusă cu surse are sens.

Articolele se pot denumi cu numele lor adevărat, iar putem să scriem o traducere în limba română în paranteze la întroducerea articolului, precum Oberbergischer Kreis (în limba română: "Districtul Muntele de Sus"). Este okay așa?

PS: 1. N-am declarat niciunde "discuția s-a terminat"! Am scris: "Dacă nu există, cred că discuția despre denumirea districtelor germane s-a deja terminat!" și m-am bazat pe reguliile Wikipediei. Credința nu este o declarație... 2. Nu zic niciunde că limba română nu poate să traduce numele districtelor. Zic că n-are rost să le facem și că este împotriva reguliile Wikipediei. Trebuie să avem surse unde traducirile ăștia se folosesc realmente. Se poate traduce și "Târgu Neamț" în limba germană, dar totuși articolul despre orașul se numește "Târgu Neamț" pe WP:de.-- Slyther (discuție) 28 martie 2012 20:40 (EET)

Din această discuție a rezultat propunerea de mai jos de la Wikipedia:Cafenea#Standard_pentru_denumirea_districtelor_germane. Vă rog nu mai contribuiți aici, în această secțiune, ci numai acolo. SALVE! --NeaNita (discuție) 31 martie 2012 12:14 (EEST)

Modificare articol

De vreo trei zile se întâmplă ceva ciudat: Când apăs butonul "modifică pagina", la unele articole textul articolului apare pentru o fracțiune de secundă și dispare. Dacă scriu ceva, rămâne doar ce am adăugat, articolul apare ca șters. A trebuit să dau revert și să mă las păgubaș. De la ce s-o trage ciudățenia? --Miehs (discuție) 24 martie 2012 13:21 (EET)

Aveți wikEd activat la gadgeturi? Încercați să dezactivați toate gadgeturile (unul câte unul), precum și tot codul JS de la Utilizator:Miehs/vector.js și să vedeți dacă mai pățiți.--Strainu (دسستي‎)  24 martie 2012 14:51 (EET)

A trebuit să reiau titlul, pentru că, așa cum spuneam înainte nu mă lasă să mai completez. Nu am avut bifat nici un gaget nici până acum. Am verificat, tot nu merge.--Miehs (discuție) 24 martie 2012 18:41 (EET)

Încercați să dezactivați orice plug-in aveți activat în browserul dvs. Nu știu cum se face în Internet Explorer. În Firefox sau Chrome le găsiți la Tools->Add-ons și au câte un buton "Disable". E posibil să trebuiască să reporniți browserul după dezactivare (vi se va afișa un mesaj în acest sens). Dacă nu se mai reproduce, încercați să le activați unul câte unul pe cele de care aveți nevoie și eventual să le dezinstalați pe cela despre care nu știți ce fac sau de care nu mai aveți nevoie.--Strainu (دسستي‎)  24 martie 2012 22:40 (EET)

Utilizator:Lare 11

mutat la Wikipedia:Reclamații#Utilizator:Lare_11 --Terraflorin (discuție) 24 martie 2012 19:49 (EET)

Articole audio

Este voie sa punem fisiere audio pe wikipedia?

Eu am postat un fisier audio ~~>> http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Repedea.ogg

As vrea sa stiu daca e bine sau rau ?

(Fisierul este facut de un program TTS) --- Goldask2

Goldask2, Întâi te semnezi. Și da, poți pune fișiere audio sub licența potrivită. Este foarte bine. --Terraflorin (discuție) 24 martie 2012 19:55 (EET)

Goldask, trebuie să vă asigurați și că programul TTS vă permite să distribuiți fișierele respective. Pentru aceasta, trebuie probabil să citiți contractul de licențiere pe care l-ați acceptat când ați instalat programul. Dacă acea licență nu vă permite să înregistrați rezultatul sau să-l redistribuiți în orice scop, inclusiv comercial, nu este ok să încărcați asemenea fișiere pe Wikipedia.--Strainu (دسستي‎)  24 martie 2012 22:12 (EET)

Și pe mine mă preocupă ideea articolelor audio. Și în afară de mine mai este cel puțin încă o persoană care ne-a scris prin e-mail (acum circa un an) și ne-a întrebat cum să procedeze. I-am răspuns cu detalii, dar între timp văd că nu a avansat cu nimic, probabil a renunțat văzînd că nu avem ceva organizat.

Legat de testul lui Goldask2, am următoare observații care mi se par importante:

• Articolele audio trebuie să fie înregistrări ale unor voci umane, nu TTS. Motivul e simplu: nevăzătorii --- pentru că articolele audio li se adresează în mare măsură lor --- și ceilalți beneficiari ai acestor înregistrări au deja posibilitatea să transforme textul articolelor noastre în sunet cu programe dedicate. Un articol audio făcut cu TTS la nivelul actual va deveni învechit în numai cîțiva ani, pentru că tehnicile TTS evoluează rapid.
• Înțeleg că testul lui Goldask2 este doar de probă, dar în final numai articolele foarte bune merită înregistrate, în primul rînd articolele de calitate. Cioturile și articolele incomplete, cum e articolul Repedea, Maramureș, nu merită efortul.
• Înregistrarea trebuie să conțină, de exemplu la final, informații despre licență sau măcar informații despre locul unde pot fi găsite detaliile privind licența și autorii.

Deocamdată nu avem nimic organizat pe tema asta, deci propun să luăm paginile corespunzătoare de la en.wp măcar cu titlu de recomandare: en:Wikipedia:WikiProject Spoken Wikipedia, plus paginile la care se fac trimiteri acolo.

Iar ca viziune de viitor, cred că ușor-ușor ne apropiem de ziua cînd vom avea și articole video. — AdiJapan 25 martie 2012 06:52 (EEST)

A fost un articol de test, iar daca m-as ocupa cu aceasta treaba as facea-o doar pt. articolele de calitate. :) - Goldask2

Goldask2, Ce program TTS folosești? --Terraflorin (discuție) 25 martie 2012 12:27 (EEST)

Ivona Text-To-Speach - ai putea sa te uiti daca este sau nu voie sa distribuim fisierele pe wikipedia :) - Goldask2

din câte văd varianta gratuită este cu maxim 250 caractere. Deci trebuie înregistrat frază cu frază cu un alt program. Varianta licențiată începe de la $35. Nu am de unde să știu ce prevede licența odată ce plătești suma indicată. --Terraflorin (discuție) 25 martie 2012 12:42 (EEST)

Se poate descarca aplicatia trial pentru 29 de zile, acolo poti pune cat vrei tu - Goldask2

Posibil. bănuiesc că totuși trebuie un program free sau un program cu o licență validă pentru a crea fișiere pe wikipedia --Terraflorin (discuție) 25 martie 2012 12:54 (EEST)

Sunt foarte sceptic în privința necesității încărcării de articole citite cu voce robotizată pe wikipedia. Supără urechea mai ceva decât sunetul ăsta. Încercați să înregistrați prin cel mai simplu program de înregistrare a vocii (Sound Recorder în Windows) și să editați fișierul rezultat cu ajutorul Myna Online Audio Editor.

Recomand utilizarea formatului {{Articol înregistrat}}. Pagina Proiect:Articole înregistrate într-adevăr încă nu e creată. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 26 martie 2012, 02:21

Este Putin deja președinte? Când s-a instalat?

- Președinte Vladimir Putin

- Prim-Ministru Dmitri Medvedev

Nu cumva v-ați grăbit cu instalarea lui Putin? Celelalte Wikipedii sunt mai prudente. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia--84.250.128.4 (discuție) 25 martie 2012 00:02 (EET)

Da, nu am observat ca este si in articolul despre Rusia greseala. In articolul despre presedintele rusiei si despre Putin si Medvedev am corectat. Am rezolvat--Marius ^{The clock is ticking....} 25 martie 2012 21:06 (EEST)

Standard pentru denumirea districtelor germane

Ceva mai sus (Wikipedia:Cafenea#Rog un admin să schimbe la districtele Wetterau și Odenwald) se găsește deja o discuție legată de acesta. Aici e versiunea scurtă: Deocamdată nu există un standard pe WP:ro pentru denumirea districtelor germane. Propun denumirea districtelor după un standard ca să se termine cu confuzia asta pe WP:ro. Rămâne întrebarea ce fel de standard folosim. Iau trei districte ca exemplu: Numele german al districtelor este Wetteraukreis, Rhein-Kreis Neuss și Mittlerer Erzgebirgskreis. Există următoarele posibilități:

• 1) Folosim numele nemțesc: "Wetteraukreis", "Rhein-Kreis Neuss" și "Mittlerer Erzgebirgskreis".
• 2) Traducem doar cuvântul "Kreis" cu cuvântul "Districtul", adică "Districtul Wetterau", "Districtul Rhein Neuss" și "Districtul Mittleres Erzgebirge (?)".
• 3) Traducem cât se poate în limba română, adică "Districtul Wetterau", "Districtul renan Neuss" și "Districtul Munții Erzgebirge Centrali (?)".

Versiunea 1 se folosește pe Wikipedia în cele mai multe limbi precum engleză, spaniolă, portugheză și italienă. Versiunea 3 se folosește pe Wikipedia în limba franceză. Nu iau în cont posibilitatea folosită în prezent la foarte multe districte, adică "Wetterau (district)", "Rhein Neuss (district)" și "Mitllerer Erzgebirgs (district)". Motivele se găsesc mai sus. Dacă are cineva și alte soluții, îl rog se le propune aici.

Problema sunt districtele de tipul "Mittlerer Erzgebirgskreis" precum mai există și "Märkischer Kreis", "Oberbergischer Kreis" și altele. Districtele astea sunt declinate în limba germană. Dacă folosim versiunea 2) sau 3) trebuie să luăm asta în cont și să schimbăm declinația. Versiunea curentă pentru "Mittlerer Erzgebirgskreis" este "Mittlerer Erzgebirgs (district)". Asta nu este corect nici în limba română nici în limba germană. -- Slyther (discuție) 25 martie 2012 00:31 (EET)

Traducerile care nu provin din surse de încredere sunt considerate cercetare originală. Standardul titlurilor la Wikipedia este următorul: denumirea tradusă (dacă există surse) are întâietate, altfel se folosește denumirea originală, eventual transliterată.

În acest sens, edificator este și îndrumarul Wikipedia:Titluri în limba română.—Sebimesaj 25 martie 2012 17:32 (EEST)

Sebi, eu n-am înțeles exact, pentru care versiune anume optați dvs., pentru 1? 2? 3? sau poate chiar "4"?? F. mult aș vrea să aflu dacă și cum ați renumi dvs. de ex. articolele Mittlerer Erzgebirgskreis, Märkischer Kreis, Wetteraukreis și Rhein-Kreis Neuss? Eventual cereți și sfatul unui expert în germană. SALVE! --NeaNita (discuție) 25 martie 2012 18:24 (EEST)

Cine e interesat găsește o discuție mai amplă aici mai sus la Wikipedia:Cafenea#Rog_un_admin_să_schimbe_la_districtele_Wetterau_și_Odenwald . SALVE! --NeaNita (discuție) 25 martie 2012 18:45 (EEST)

Eu cred că m-am făcut înțeles citând politica și îndrumările acestui proiect. Dacă există traduceri în surse de încredere (tratate de geografie, atlase, antologii etc.) atunci optăm pentru varianta tradusă. Altminteri, orice încercare de a traduce un termen (indiferent de cum este el compus în limba de unde provine) este, pentru mine, cercetare originală și personală.—Sebimesaj 25 martie 2012 21:59 (EEST)

Vot/propunere nr. 4: nr. 1 cu amendament: originalul în limba germană cu adaosul "(district)" în paranteză. Celelalte puncte pică de la sine, întrucât intră pe rol obiecția ridicată de Sebi. Or, surse românești ___demne de încredere___ (în traducere din română în română: surse care zic ceva deștept, nu proaste de dau în gropi) practic nu vor exista pentru așa mărunțiș cum e "Rhein-Kreis Neuß". -- 188.193.76.40 (discuție) 27 martie 2012 22:26 (EEST)

1. Ideea aici nu este să facem un „sondaj” cf. Wikipedia:Sondaje, ci să ajungem la un „consens” cf. Wikipedia:Consens. Scuze dacă cumva până acum s-a înțeles altfel. Rog pe Slyther, inițiatorul acestei secțiuni, precum și pe toți interesații și contribuitorii, să se mai uite acolo încă o dată! Slyther, vă mai rog să moderați dvs. discuțiile de aici pentru a le canaliza spre un consens.
2. Dorim o metodă unitară de desemnare în roWP a unităților admin. germane numite "Kreis". E vorba numai de titlul adevărat al articolelor noastre, nu de redirecturi, și nici de text (unde se pot da orice explicații suplimentare).
3. Cuv. „județ” ca traducere/echivalent al cuv. Kreis nu se potrivește bine: eu îl asociez cu ceva neaoș românesc; apoi județele rom. sunt în general mult mai întinse ca suprafață decât unitățile Kreis din Germ.; în fine, în mod curent roWP folosește termenii "district rural" și "district urban", dar "județ urban" zău că ar fi tare deranjant, nici nu există în Rom. și ar trebui să găsim o altă soluție. De aceea să rămânem la "district".
4. Modul cel mai natural e să intitulăm art. noastre cu "Districtul Xyz". Deci optez pentru Propunerea 2, cu următoarea precizare: dacă la numele germane de district mai complexe e dificil de despărțit (de extras, de separat, de scos) cuvântul Kreis (pentru a-l înlocui cu "Districtul"), atunci să-l lăsăm așa cum este pe germană: "Districtul Rhein-Kreis Neuss", "Districtul Mittlerer Erzgebirgskreis" etc. (chiar dacă se produce un fel de pleonasm, deoarece așa apare și "Districtul", și Kreis). Atenție, această propunere nr. 2 corespunde perfect îndrumării de la Wikipedia:Titluri#Articole_despre_diviziuni_administrative!

Rog și pe ceilalți colegi să-și spună părerea, cât mai clar, aici. SALVE! --NeaNita (discuție) 30 martie 2012 22:50 (EEST)

Luând în considerare toate cele trei voturi și argumentele scrise mai sus, aș propune următorul: Argumentul a lui Sebi este foarte puternic pentru că se basează pe regulile Wikipediei, și pentru ca să nu se repete discuția asta peste câțiva ani, trebuie să respectăm regulile! Nu repet din nou argumentele de mai sus (Wikipedia:Cafenea#Rog_un_admin_să_schimbe_la_districtele_Wetterau_și_Odenwald), ci propun scurt să adoptăm propunerea a lui NeaNita fără excepții!

N-o să taiem cuvântul "Kreis" din numele unui district și denumin toate districte cu "Districtul ...", adică "Districtul Sigmaringen", "Districtul Hochtaunuskreis", "Districtul Oberbergischer Kreis"... Cred că nu este nici o problemă să facem asta, pentru că și în limba germană se zice "der Landkreis Hochtaunuskreis", cum se poate vedea aici:: ("Glashütten (Taunus), Gemeinde im Landkreis Hochtaunuskreis, Hessen"). Este okay dacă redenumim toate districte germane după modul ăsta? Cred că soluția asta respectă toate regulile! Pagini de genul "Wetterau (district)", "Wetteruakreis (district)" sau "Districtul Wetterau" s-ar putea șterge, dacă nu mai există linkuri spre ele, iar pagini de genul "Wetteraukreis" sa "Sigmaringen (district) trebuie să redirecționează spre "Districtul Wetteraukreis" și "Districtul Sigmaringen". La pagini după care a fost denumit un district, precum "Wetterau" se poate adăuga eticheta "pentru|un district german|Districtul ...".

Dar rămâne încă o întrebare scurtă: am văzut că BaicanXXX a schimbat ieri la câteva districte precum la Districtul Sigmaringen denumirea în articol cu "Districtul rural ...". Ar fi o traducere mai exactă de "Landkreis". Se poate folosi și denumirea asta, dar atunci pagina "Districtul ..." trebuie să redirecționeze spre "Districtul rural ...".

Aștept răspunsurile Dumneavoastră! Dacă nu se mai adaugă argumente împotrivă la asta în următoarele trei zile, aș începe cu denumirea districtelor și cu schimbarea formatelor legate de districte. Ar fi frumos dacă se găsesc mai mulți pentru munca asta. Atunci puteam să ne împărțim landurile... -- Slyther (discuție) 31 martie 2012 13:52 (EET)

-Moment mal, Slyther! Nu asta am propus eu, rog recitiți. Eu am zis propunerea 2 cu o precizare! Să mai zic și altfel: Am propus ca dacă numele districtului germ. e mai simplu și cuv. Kreis din el se poate șterge ușor (extrage, separa, scoate), ca de ex. la Hochtaunuskreis și Wetteraukreis, atunci să-l ștergem! În acest caz rămâne doar „Districtul Hochtaunus” respectiv „Districtul Wetterau”. Doar în cazurile unde această operație ar fi mai complexă sau chiar imposibilă - atunci renunțăm la ea, și spunem de ex. „Districtul Mittlerer Erzgebirgskreis”.

-Cu privire la întrebările dvs.: districtele germane sunt de 2 feluri: ori rurale, ori urbane. Dar un district (fără precizarea rural sau urban) este genul proxim superior (categoria proximă superioară), nu confundați. Districtele rurale se numesc Kreis sau și Landkreis, în funcție de land, dar e același lucru. Districtele urbane sunt orașele independente, deci cele care nu țin de vreun district rural (în germ. kreisfreie Stadt).

-Iar pt. BAICAN XXX - și pe dvs. vă rog să așteptați concluzia acestei discuții, și abia apoi să faceți schimbările corespunzătoare, căci altfel produceți haos. SALVE! --NeaNita (discuție) 31 martie 2012 18:33 (EEST)

Okay, atunci v-am înțeles greșit. Credeam că vreți să lăsați cuvântul "-kreis" și la "Hochtaunuskreis" etc. Vă cer scuze pentru asta și vă asigur că n-am făcut nici-o schimbare legată de districturile Germaniei de când s-a deschis discuția asta și n-am de gând să fac asta! Aștept acordul, dar din păcate văd că utilizatorul BaicanXXX a decis să nu mai vorbească cu noi sau să așteaptă rezultatul discuției, ci să producă rezultate. A făcut astăzi iarăși multe schimbări și de data asta și redenumiri neacordate. Nu înțeleg logica pentru schimbările lui, pentru că folosește uneori expresia "Districtul rural ...", iar altădată "Districtul ...". L-am deja cerut o dată șă se oprească, dar din păcate văd că nu așteaptă.

Dar înapoi la discuția: Asta cu "district rural" putem să uităm; este întradevăr inutil! Deși v-am înțeles greșit, soluția propusă mi se pare totuși una bună. "Districtul Hochtaunus" sună cu tot altfel decât "Hochtaunuskreis" și asta este numele adevărat. S-ar putea denumi în germană și "Kreis Hochtaunus" cum este la "Kreis Bergstraße" (asta ar însemna "Districtul Hochtaunus"), dar asta nu este numele lui, ci "Hochtaunuskreis", un cuvânt întreg. Adițional, cum am deja scris mai sus cred că un român care nu știe germană, n-o să știe, dacă ajunge în "Hochtaunuskreis" că o parte a cuvântului înseamnă "district". De asta n-aș traduce numele districtelor, dacă niciunde n-au fost traduse în limba română. Am scris mai sus că de fapt pe Google nu se găsește nici un rezultat pentru "Districtul Hochtaunus" (în afară de Wikipedia sau pagini care au copiat textul de pe WP:ro). Asta înseamnă pentru mine că denumirea asta nu există și eu nu văd nevoia de a crea o asemenea denumire.

Propunerea mea inițială a fost să denumim districtele exact cum sunt denumite și pe WP:en, WP:it; WP:es etc., adică "Hochtaunuskreis", "Sigmaringen (district)" etc. Dacă iau în cont că Sebi și utilizatorul anonim au exprimat o părere similară cu părerea mea, pot să zic că momentan majoritatea voturilor este împotriva traducerilor. Că am fost de acord cu denumirile "Districtul Hochtaunuskreis", "Districtul Mittlerer Erzgebirgskreis" etc. este deja un pas în direcția de Dumneavoastră și BaicanXXX (care încă nu a votat aici). Propun încă o dată asta și deși v-am înțeles greșit sper să fiți de acord, pentru că mi se pare un echilibru rezonabil între opiniile opuse care, în plus și cel mai important, respectă și reguliile Wikipediei.

Dacă acordul asta nu se poate face, atunci rămân la poziția mea inițială și sunt de acord cu Sebi, adică nici o traducere fără surse de încredere! Dacă surse de încredere nu există, atunci folosim numele original ("Hochtaunuskreis", "Rhein-Kreis Neuss", "Sigmaringen (district)" etc.).

Pentru că discuția trebuie să se termine o dată (și data asta trebuie să fie înainte de când toate districte au fost deja editate) propun acum că discuția se încheie pe 5 aprilie, ora 00:31 h. Este exact 11 zile după începutul discuției și cred că au fost deja exprimate multe argumente și cine mai vrea să-și exprima argumentele mai are destul timp. Dacă până atunci nu s-a găsit nici un acord aici, propun că un administrator, care nu a participat la discuția asta trebuie să hoterească cum se va face după argumentele exprimate, pentru că eu am opinia mea și din cauza asta nu pot să decid. -- Slyther (discuție) 1 aprilie 2012 02:33 (EET)

Atenție, cine cunoaște cum trebuie sau cum putem să procedăm mai departe? Poate un admin? Situația este că încă nu am ajuns la un consens, dar încet-încet trebuie totuși să ne hotărâm ce reguli să folosim la numele articolelor despre toate districtele germane, în mod unitar. Alternativele propuse stau mai sus, și nu le repet.

Rog răspundeți aici mai jos. SALVE! --NeaNita (discuție) 10 aprilie 2012 23:58 (EEST)

Un admin a deja zis ceva mai sus (Minisarm): Fără traduceri dacă nu există surse! Există trei voturi împotrica traducerilor; doar Dvs. nu acceptați consensul. -- Slyther (discuție) 11 aprilie 2012 17:47 (EET)

Aici nu se votează, e necesar de reamintit. Iar aprecierea unui admin nu valorează mai mult decat a unui simplu utilizator. Traducerile nu sunt cercetare originală dupa cum precizează originalul englez. Adminul respectiv care sustine acest lucru să se mai informeze.--79.119.217.24 (discuție) 11 aprilie 2012 17:59 (EEST)

Copiat de pe pagina de discuție a lui NeaNita

Se pare că e necesar de reamintit unora că wikipedia nu e o democratie iar aici nu se votează ci se argumentează. Argumentatia impotriva traducerilor este defectuoasă. Insistenta unora (ex Minisarm) de a sustine că traducerile sunt cercetare originală este deplasată in conditiile in care se specifică in originalul englez că traducerile realizate cu acuratete de wikipedieni nu sunt cercetare originală.--79.119.217.24 (discuție) 11 aprilie 2012 17:53 (EEST)

Și se pare de reamintit că unii nu acceptă nici votul democratic și nici reguliile Wikipediei! Minisarm este un admin și a argumentat bazat pe reguli! NeaNita și BaicanXXX nu au adus nici un argument pentru traduceri bazat pe reguliile Wikipediei și nici o sursă de încredere. De ce nu sunt traduse districtile pe alte Wikipedii (în afară de WP:fr?). Aveți un argument pentru asta? Câte argumente mai vreți?? Cred că e destul! Totuși trebuie să mai discutăm, că unii nu accept un consens până când se face cum vor ei (pentru "salvarea" limbii române)... -- Slyther (discuție) 11 aprilie 2012 18:08 (EET)

Argumentația lui Minisarm se exclude deorece porneste de la premise eronate explicate mai sus. Unde este usor de realizat traducerea se poate face iar unde nu se lasa ca pe alte wikipedii.--79.119.217.24 (discuție) 11 aprilie 2012 18:15 (EEST)

Dar dacă aceste traduceri "acuratete" nu sunt folosite în limba română (și expresia "Districtul Hochtaunus" pentru "Hochtaunuskreis" NU se folosește în limba română cum am deja exprimat la discuția), atunci aceste traduceri artficiale sunt pur și simplu inutile și contraproductive pentru Wikipedia. De asta argumentarea a lui Minisarm nu este deplasată deloc, ci foarte valabilă! Wikipedia trebuie să folosească limba existentă și folosită, nu o limbă artificială creată de "salvatori a limbii române" autodeclarați! Dacă o expresie nu există într-o limbă, atunci se folosește denumirea originală, asta sunt reguliile pe fiecare Wikipedia.-- Slyther (discuție) 11 aprilie 2012 18:29 (EET)

@79.119.217.24. Cine stabilește dacă traducerile sunt sau nu realizate cu acuratețe? În cazul de față, nici măcar BAICAN sau NeaNita nu știu excat cum se traduce kreis (ba „district”, ba „județ”, ba „district rural”). Unde este acuratețea acestei (acestor) traduceri?—Sebimesaj 12 aprilie 2012 18:32 (EEST)

• Pt. Sebi/Minisarm (Cine stabilește...?):

1. În nici un caz unul ca Slyther, care nu a studiat limba română și face greșeli elementare morfologice și sintactice
2. Nu este corectă afirmația ce o faceți că nici eu, BAICAN, nici NeaNita n-am ști câtă acuratețe au traducerile lui Kreis și Landkreis vizavi de district și județ, dar a trebuit în mod necesar și practic să folosim uniform și consecvent doar unul din termeni. Alegerea n-am făcut-o eu, se poate constata, eu cad doar în consens cu ea pentru a putea definitiva la ro.Wiki paginile Kreiselor (Districtelor), Landkreiselor (Districtelor rurale) și kreisfreie-Städtelor (Districtelor urbane) germane.
3. District are avantajul, în percepție română că este compatibil (valid) perfect pentru cele trei cazuri de mai sus, ceea ce nu ar veni ușor pentru județ, care are accepție în România doar ca "District rural". Principial însă, cel puțin pt. mine cei doi termeni din p.d.v. administrativ pot fi actualmente echivalenți, la noi. BAICAN XXX (discuție) 17 aprilie 2012 00:51 (EEST)

(aici se sfârșește partea copiată)

Și încă ceva legat de WP:fr și cu asta termin. Francezii respect reguliile Wikipediei, pentru că în limba franceză există într-adevăr expresiile folosite pe WP:Fr, cum se poate vedea aici (doar un exemplu pentru Renania de Nord-Vestfalia): [5]. Franța a fost întotdeauna mai apropiată de Germania și de asta traducerile ăștia au fost create. Vă amintesc că Germania (sau părți) au fost ocupate de către Franța de mai multe ori (Napoleon, Al Doilea Război Mondial), așa că stilul românesc de traducere "freestyle" rămâne un caz izolat. -- Slyther (discuție) 11 aprilie 2012 20:18 (EET)

Eu mai văd și așa: indiferent de toate argumentele de mai sus, observ că fiecare contribuitor de până acum își dorește o soluție corectă și unitară, valabilă pt. toate districtele germane. Asta însă e imposibil, deoarece dacă e unitară atunci e parțial incorectă și invers. Tocmai de aceea s-au iscat atâtea discuții. În aceste condiții formulez 3 cerințe:

• să nu cerem pentru fiecare district german câte o sursă cum se spune în rom., asta ar avea succes doar rareori, și în plus probabil n-ar fi de loc unitar;
• să nu copiem cum fac alte wWikipedii (cel mult să ne inspirăm de acolo);
• la numele de art. din roWP să ne hotărâm pentru reguli simple, practicabile, conforme cu spiritul l. române, nu germane; să acceptăm încă din start că vor exista și excepții la ele.

La 30 martie eu am votat deja, v. mai sus, pentru "propunerea 2 cu o precizare" și cred că votul meu îndeplinește cele 3 cerințe. Totuși, accept a priori și propunerile dvs., dacă arătați că ele îndeplinesc cele 3 cerințe de aici. SALVE! --NeaNita (discuție) 11 aprilie 2012 20:39 (EEST)

Nu înțeleg de ce cerințele Dvs. au devenit baza pentru noi???? Și de ce nu avem voie să ne uităm cum fac alte Wikipedii???? Wikipedia este un proiect internațional! Și WP:ro face parte din acest proiect, așa că avem voie să ne uităm după alții și chiar trebuie să ne orientăm după ei sau este românul (sau Dvs., pentru că sper și nu cred că toți românii gândesc ca Dvs.) mai deștept ca alții?? Și cine va spus că alții doar copiază? Asta sunt acuzări fără baze! Cred că și alții au avut discuții și au gândit ce fac! Mi se pare o argumentare foarte defectuoasă! Arată exact ce am scris deja mai sus: Unii nu accept reguliile sau votul democratic (care și el este 3:1 împotriva traducerilor) până când se face cum vor ei. De asta creați acuma "cerințele" voastre pe care le vreți acuma să fie baza pentru toți! PROTESTEZ TARE!!!-- Slyther (discuție) 11 aprilie 2012 20:58 (EET)

Slyther, iarăși o luați puțin cam repede: Cerințele mele n-am vrut să le impun nimănui. Am vrut să zic doar că dacă cumva alți contribuitori fac propuneri corespunzătoare acestor cerințe, atunci eu declar încă de pe acum că le voi accepta, fără încă să le cunosc în detaliu, doar-doar se va obține un conses.
Am mai vrut să zic, legat de soluția la problemă, să nu copiem noi, mecanic, soluția cum fac (= soluția adoptată de) alte Wikipedii, ci cel mult să ne inspirăm de la acolo. Deci n-am zis de loc că "nu avem voie să ne uităm cum fac alte Wikipedii", ci exact contrariul.
În fine, o idee constructivă a mea a fost să cer ajutorul de la contribuitorii mai pricepuți despre cum să procedăm mai departe, v. mai sus contribuția mea cu aldine de la 10 aprilie 2012 23:58. Poate însă mai vine cineva cu vreo idee cum să facem ca să hotărâm ceva, cu sau chiar și fără consens total.
SALVE! --NeaNita (discuție) 12 aprilie 2012 01:34 (EEST)

Eu nu o iau repede deloc, ci văd că Dvs. încercați cu toată forța că propunerea voastră să fie adaptată, chiar dacă nimeni până acum nu și-a exprimat acordul cu Dvs.. De ce mai trebuie idee dacă discuția a fost deja discutată și trei au zis că traduceri fără surse de încredere nu sunt în acord cu reguliile Wikipediei? Cred că argumentele au fost deja destule și să ducem discuția mai departe n-are nici un sens. Dar vă dau încă un argument: și districtele austriece sunt denumite pe WP:ro cu numele original: Districtul Graz-Umgebung! Câte argumente mai vreți? Vă rog să acceptați că singura soluție în acord cu reguliile Wikipediei este denumirea districtelor cu numele original. Atunci putem să începem cu redenumirea toatelor districte germane. Numele original, precum "Wetteraukreis" și la districte precum "Sigmaringen" (care sunt și orașe) cuvântul "district" în paranteze după numele. Așa cum se procedeze la aproape toate Wikipedii (de ce francezii folosesc traduceri pentru districtele, asta am zis deja mai sus și condițiile ăștia nu se îndeplinesc pentru WP:ro!). -- Slyther (discuție) 12 aprilie 2012 2:55 (EET)

Am primit un mesaj pe pagina de discuții, legat de această controversă. Nu dispun de surse de încredere, dar țin să vă atrag atenția asupra următoarelor aspecte:

• Sebi spunea că traducerea făcută de noi e cercetare originală, iar aici a fost contrazis, chiar opinia lui a fost exclusă, cu referire la politicile și îndrumările de la en.wp, citate trunchiat și rupt de spiritul politicilor. Îmi permit să vă citez și eu din en:WP:NONENG: „Translations published by reliable sources are preferred over translations by Wikipedians, but translations by Wikipedians are preferred over machine translations.” — cu alte cuvinte, traducerile noastre se folosesc doar dacă nu sunt disponibile altele în surse de încredere; înainte de a face redenumiri în masă, poate ar fi mai bine să depuneți un efort să găsiți astfel de surse.
• În timp ce încercați să ajungeți la un consens, nu este deloc bine să continuați să operați redenumiri; contribuie la iritarea interlocutorilor și nu contribuie deloc la atingerea consensului. În special BAICAN XXX știe foarte bine că editările în lipsa sau împotriva consensului pot duce la blocări. Dacă nu vă înțelegeți pe utilizarea unor cuvinte, clar trebuie să recurgeți la surse.
• Persoanele care dezvoltă articole despre Germania pot folosi pentru coordonare subproiectul Proiect:Țările lumii/Germania, unde se pot purta discuții extensive și sistematiza concluziile la obiect. —Andrei^discuţie 12 aprilie 2012 09:57 (EEST)

Slyther, iarăși argumentați fals. Contraexemplul dvs. cu Districtul Graz-Umgebung! sprijină ideea mea: eu pledez să punem la toate articolele cuv. District în față, și să scoatem cuv. Kreis din nume, cu excepția în cazurile când nu e simplu. Rezultă că orișicum sunt 100 % de acord cu acest nume.

Andrei, vă mai spun și dvs. clar: da, din păcate am operat câteva schimbări, dar numai în text. Astea însă nu-s relevante aici, deoarece aici e vorba întâi de a stabili cum numim articolele (redirecturile și textele le adaptăm noi după aceea cu ușurință, dacă baza e fixată). Și, sigur, mă voi uita la proiectul de care mi-ați zis, mersi. SALVE! --NeaNita (discuție) 12 aprilie 2012 12:20 (EEST)

Aveți dreptate, eu nu vă înțeleg deloc! Pentru că Dvs. nu argumentați, ci faceți doar propuneri! Încă nu aveți argumentat de ce vă opuneți propunerii mele??? De ce este greșit dacă folosim numele original pe WP:ro??? Dacă procedez și alții așa, de ce nu putem și noi????? De ce este propunerea voastră să traducem cuvântul "-kreis" la cazurile "simple" mai bună? Eu vreau să citesc argumente, care susțin ideea voastră! De ce se face din "Mittlerer Erzgebirgskreis" după propunerea voastră "Districtul Mittlerer Erzgebirgskreis", iar din "Hochtaunuskreis" "Districtul Hochtaunus"? Și cu "Oberbergischer Kreis"? "Districtul Oberbergischer"?? "Districtul Oberbergisch"? "Districtul Oberer Berg"? Propunerea voastră nu rezultă în nici un standard, ci întro mixtură a limbiilor fatală! Vă rog să nu vă supărați, dar argumentele voastre prezentate până acum nu mă conving deloc! REPET: Toți cititorile Wikipediei trebuie să știe cum se numesc articolele legate de districtele Germaniei, nu doar cititori care știu gramatica germană. Nu cred că un român fără școală de limbă germană înțelege diferența gramaticală între "Oberbergischer Kreis", "Mittlerer Erzgebirgskreis" și "Hochtaunuskreis", și de asta nu avem voie să traducem la unii cuvântul "-kreis" cu "district", iar la alte nu. Dvs. știți că gramatica la "Mittlerer Erzgebirgskreis e mai complexă și că litera "-s" este un Genitiv-s aici, de asta s-ar produce o prostie dacă scoateți cuvântul "-kreis" și denumiți articolul cu "Districtul Mittlerer Erzgebirgs". La "Hochtaunuskreis" litera "-s" nu este un Genitiv-s, de asta s-ar putea traduce cu "Districtul Hochtaunus". Dar oameni care nu au făcut școala de limba germană nu înțeleg de ce faceți o diferență între "Hochtaunuskreis" și "Mittlerer Erzgebirgskreis"!!!!! Orice persoană, care vrea să caute numele unui district german pe Wikipedia trebuie să știe fără cunoaștere de gramatica germană, ce cuvânt trebuie să folosească la căutare. Propunerea voastră este inteligibil doar pentru oameni care au măcar o mică cunoaștere a limbii germane! De asta, toate districte germane trebuie tratate la fel și trebuie denumite după un standard inteligibil pentru toată lumea!! Propunerea voastră este neconsecventă și de asta mă opun traducerilor cuvântului "-kreis" cu "district" pentru cazuri "simple"! Doar dacă ar exista surse pentru o asemenea acțiune, m-aș lăsa convinge că aveți dreptate!

@Andrei: Mulțumesc pentru răspunsul! Citarea Dvs. se referă la traduceri pentru texturi întregi. Nu mă opun să adaugăm o traducere al numele districtului în text, dar aici este vorba de numele districtelor, adică titluri.

Sebi a citat Wikipedia:Titluri în limba română... Pe WP:en se găsește legat de titluri pentru denumiri geografice asta: "The title: When a widely accepted English name, in a modern context, exists for a place, we should use it. This often will be a local name, or one of them; but not always. If the place does not exist anymore, or the article deals only with a place in a period when it held a different name, the widely accepted historical English name should be used. If neither of these English names exist, the modern official name (!!!!!!!), in articles dealing with the present, or the modern local historical name, in articles dealing with a specific period, should be used. All applicable names can be used in the titles of redirects." (en:Wikipedia:Naming conventions (geographic names)#General guidelines). Nu este deloc vorba că traduceri sau traduceri parțiale se pot folosi pentru denumirea unui titlu... Și legat de districtele germane se găsește asta: "As the districts have no English names, we should use their German names." (en:Wikipedia:WikiProject German districts#How to title the page).

De asta, cred că rezultatul discuției asta va fi valabilă, nu doar pentru districtele germane, ci pentru toate titluri geografice! Se va accepta traduceri sau traduceri parțiale pentru titlurile geografice fără surse de încredere pe WP:ro sau nu? Aștept răspunsuri și mai ales argumente Și vă rog să nu începeți cu "Asta este Wikipedia în limba românească..." Cuvinte care nu există în limba română nu sunt cuvinte românești și dacă s-ar face traduceri după argumentul asta, atunci totul trebuia tradus! Din "Wetteraukreis" s-ar face "Districtul Valea Vremii" etc. -- Slyther (discuție) 12 aprilie 2012 19:43 (EEST)

Slyther, am citit atent ce ați scris. Nu vreau să amplific disensul și nici să conving pe nimeni de nimica, ci doar să răspund la întrebările dvs. concrete:

- "Dvs. nu argumentați, ci faceți doar propuneri" - fals, votul meu inițial e neschimbat, și anume pt. propunerea dvs. nr. 2 dar cu o precizare.

- "De ce este greșit dacă folosim numele original pe WP:ro???" - pt. că suntem la roWP, nu la deWP. În germ. Odenwaldkreis, ca exemplu, pare să fie un nume de district (sau județ sau raion etc.), dar asta-i fals, traducerea corectă e "districtul/județul/raionul Odenwald", deci numele propriu al obiectului este Odenwald, doar că în germ. se mai unește și cu kreis, dar cuv. kreis nu face parte din numele propriu al obiectului. Deci numele obiectului doar pare să fie Odenwaldkreis, dar nu e! Numele propriu al acestui district/județ/raion este Odenwald. Și atunci, deoarece art. la roWP trebuie să fie numite în rom., peste tot acolo unde se poate, rezultă numele de articol "Districtul/Județul/Raionul Odenwald". Sigur că mai trebuie să facem și un redirect numit Odenwaldkreis, și în text adăugăm și cum se spune în germ. și anume Odenwaldkreis, astfel ca art. să poată fi găsit după orice criterii de căutare.

- "De ce se face din "Mittlerer Erzgebirgskreis" după propunerea voastră "Districtul Mittlerer Erzgebirgskreis", iar din "Hochtaunuskreis" "Districtul Hochtaunus"? Și cu "Oberbergischer Kreis"?" - pt. că la primele două așa-i logic, simplu, corect gramatical, corect ca traducere, enciclopedic, chiar dacă pt. asta eu nu am prezentat surse de încredere, și chiar dacă pentru al treilea, "Oberbergischer Kreis", va rezulta o mică inconsecvență: ăsta va fi una din puținele excepții de la propunerea 2, care să devină la noi "Districtul/Județul/Raionul Oberbergischer Kreis". Așa-i, are în el o oarecare redundanță și o oarecare inconsecvență, dar eu le accept deoarece nu am o soluție mai bună pt. roWP. Dar în total vom avea, aporeciez, numai 3-4 excepții - din sute de districte/județe/raioane germane, și asta nu-i de loc tragic.

În fine, explicațiile dvs. gramaticale - mie nu-mi spun nimica nou, dar poate vor și alții să înțeleagă mai bine interdependențele, deci sunt desigur binevenite! SALVE!--NeaNita (discuție) 13 aprilie 2012 14:54 (EEST)

Stiți întradevăr limba germană bine sau nu??? Observ niște deficite gramaticale... Dacă ați făcut școala germană în Germania (nu știu cum este în România) trebuia să știți că este fals ce ați scris! Cum puteți să ziceți că numele pare să fie "Odenwaldkreis" și că numele propriu al districtului ar fi "Odenwald"? Cum așa, că un cuvânt pare să fie ceva, dar este altceva? Așaceva ar fi o metaforă ("o figură de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens"), dar "Odenwaldkreis" nu pare nimic, ci este un cuvânt cu un sens definit (districtul care poarte numele ăsta). Vreau să-mi arătați o sursă care zice că numele propriu al districtului ar fi "Odenwald"! "Odenwaldkreis" este un cuvânt compus de mai multe cuvinte! În lingvistica asta se numește compunere. "Compunerea este un procedeu intern de formare a cuvintelor, care constă în combinarea a două sau mai multe cuvinte-bază." Asta este o citare de pe WP:ro! Prin compunere se formez cuvinte. "Odenwaldkreis" este UN cuvânt! Am deja scris asta mai sus, dar văd că iarăși trebuie să mă repet... Un exemplu pentru o altă compunere: "Eisenbahnverkehr" este un cuvânt și înseamnă altceva decât "Eisenbahn" (sunteți de acord?). Dacă da: așa este și cu "Odenwald" și "Odenwaldkreis". "Odenwaldkreis" înseamnă altceva decât "Odenwald", așa că "numele propriu al acestui district/județ/raion NU este Odenwald" (am citat pe Dvs. cu adaousul cuvântului "NU", pentru că afirmația voastră este falsă!). "Odenwaldkreis" este numele unui district, care a fost denumit după zona montană in Hessa, denumită "Odenwald". Și dacă ziceți "Odenwald" pe nemțește asta nu înseamnă niciodată "Odenwaldkreis"! "Odenwald" = zona montană; "Odenwaldkreis" = district rural în Hessa. "Districtul Odenwald" ar fi pe nemțește "Kreis Odenwald" (care nu există)! "Kreis Begrstraße" există și asta înseamnă întradevăr "Districtul/Județul/Raionul Bergstraße". Nu se zice "Bergstraßekreis", pentru că asta nu este numele districtului. Dar "Odenwaldkreis" se zice, pentru că asta este numele districtului "Odenwaldkreis". Okay? Și pentru că "Odenwaldkreis" este numele oficial al districtului și nu există alt nume în limba română pentru "Odenwaldkreis", atunci denumim articolul acestui district pe WP:ro conform reguliilor Wikipediei (le găsiți mai sus) "Odenwaldkreis"! Okay? Și așa procedăm de asemenea pentru celelate districte germane. Okay? -- Slyther (discuție) 13 aprilie 2012 22:37 (EEST)

PS: Sursă pentru numele oficial al districtului "Odenwaldkreis": "Der Landkreis Erbach nahm den landschaftsbezogenen Namen „Odenwaldkreis“ an." ("Districtul rural Erbach a adoptat numele "Odenwaldkreis" după un peisaj.") de Landratsamt Odenwaldkreis - Kreisreport Detail -- Slyther (discuție) 13 aprilie 2012 23:08 (EEST)

PS-ul de mai sus nu ajută, pt. că tot nu claifică: sigur că traduceți bine, adică "districtul rurel Erbach a adoptat numele Odenwaldkreis", dar, adaug eu, Odenwaldkreis înseamnă tocmai districtul Odenwald, exact la fel cum și dvs. ați tradus ...kreis Erbach cu "districtul ... Erbach". Acuma, faptul că în germ. cuv Kreis poate sta și înaintea, și după numele propriu-zis al districtului, ba chiar și în mijloc între 2 alte cuvinte, e ceva specific l. germ., care nu are corespondență în română, și nu poate fi deci redat exact, și nici nu trebuie să-l redăm exact, că doar aici suntem la roWP, dar ce este clar este că Kreis=district. Kreis=district. Și Kreis=distict. Stimmt's, oder ist es so? (am dreptate, sau e chiar așa cum zic?) Și dacă nu vă convine votul meu pentru propunerea 2 cu o precizare, nu-i bai, dar nu-l schimb pt. că sunt convins că așa cum zic eu ar fi mai bine. Însă deoarece nu am atins un consens, dar totuși e nevoie de o hotărâre, eu am făcut deja ceva: am rugat pe contribuitori să ne ajute să ieșim din impas. Dar la urma urmei a fost inițiativa dvs. să faceți 3 propuneri și să încercați să atingeți un consens.

Apoi: Pe germ. nu se spune nici der Kreis Odenwaldkreis, de acord? Ci se spune numai der Odenwldkreis, de acord? Și deci cea mai naturală traducere (sau expresie rom. corespunzătoare, corespunzătoare structurii l. române și nu structurii unei alte limbi) este Districtul Odenwald, deoarece este clar că Kreis=district, tot așa cum în cuv. compus Eisenbahnverkeher partea de cuvânt Eisenbahn... tot cale ferată sau tren înseamnă, indiferent dacă e luat singur sau dacă e compus cu altceva (pt. cine nu cunoaște germ., ...verkehr = circulație, trafic, deci împreună: circulația trenurilor). Dar iarăși aduceți un exemplu greșit, deoarece acesta sprijină argumentația mea! (un exemplu mai bun pt. dvs. ar fi fost Retourkutsche, care înseamnă cu totul altceva decât Retour compus cu Kutsche, dar la Odenwaldkreis cazul e f. simplu).

Info: între timp s-au găsit 3 surse pentru traducerea Kreis=district, v. la Wikipedia:Pagini de șters/Kreis , secțiunea "Sursă pentru traducerea...".

Și în fine, cum adică, știu eu germana bine sau nu?! Asta-i culmea, la ce nivel vă coborâți. Așa și eu aș putea întreba dacă dvs. știți româna bine, așa ca să contribuiți la roWP - dar n-o să vă întreb în public (însă nici nu mă interesează). Ce o să fac însă, din cauza obrăzniciei, nu o să mai stau de vorbă cu dvs. Pentru Slyther pentru ultima dată SALVE! --NeaNita (discuție) 14 aprilie 2012 02:23 (EEST)

Cu Dvs. nici nu are rost discuția, că întotdeauna repeteți același erori, doar pentru că nu vreți să confirmați că nu aveți dreptate! V-am scris deja de două ori că "der Kreis Hochtaunuskreis" se zice și v-am arătat dovezi, dar Dvs. nu vreți să acceptați adevărul! Și nu mai vreau să mă repet și de alte erori scrise de Dvs. Și legată de limbi: Limba mea maternă este cea germană și am făcut treișpe ani școala de limba germană. Prin pagina voastră de utilizator se vede că limba voastră maternă este cea română și știți doar "sehr gut" (foarte bun) limba germană! Da, cred într-adevăr că știu mai bine nemțește ca Dvs.!!! Ce obrăznicie! Dvs. nu mă învățați niciodată limba germană și eu nu vă învăț niciodată limba română!

ANUNȚ

Pentru că NeaNita s-a retras din discuția asta și nu a adus dovezi de încredere susținând propunerea lui, procedăm astfel: Pentru taote districte germane se va folosi NUMELE OFICIAL FĂRĂ EXCEPȚII!!!!! Pentru ca să fie un articol denumit altcum trebuie dovezi (adică surse de încredere care arată că un alt nume în limba română există) pe pagina de discuție al articolului! Între timp, pentru că nu s-a arătat că există denumiri în limba română pentru districtelor germane le denumim după reguliile Wikipediei, care sunt foarte clar și arăt că altă denumire decât numele oficial este greșită! Toate alte denumiri se va transforma în pagini de redirecționat! Districte urbane se va denumi după orașul cu adaosul "district" în paranteze după nume. Dacă nu mai vin proteste, încep cu procedura de schimbarea numelor în minim 24 de ore după anunțul asta! Ca să nu facem acelaș discuție din nou: protestele trebuie să se bazeze pe reguliile Wikipediei sau pe surse de încredere. De asta vă rog să citiți înainte toată discuția. Mersi la toți participanți pentru discuția!

Discuția asta nu este valabilă doar pentru districtele germane, ci se poate lua oricând ca exemplu pentru toate titluri geografice!-- Slyther (discuție) 14 aprilie 2012 02:53 (EEST)

• Părere:

1. Vine unul care nu știe bine românește și dă un dictat la ro.Wiki (ANUNȚ) despre cum trebuie scrisă limba română. Slyther a cerut lui Andrei Stroe (adm.) să-l blocheze pe incomodul BAICAN XXX, apoi l-a declarat (2.) abuziv pe NeaNita că s-a retras din discuția de căutare consens, și dă tot el ANUNȚUL-DICTAT că nu avem voie să traducem pentru ro.Wiki, ci să repetăm titlurile de la de.Wiki pentru districtele rurale din Germania. Vă place, Sebi/Minisarm? Slyther a scos "Districtul" din fața numelor de district și l-a dat la spate, după numele în germană al acestora. A înlăurat o construcție sintactică (titlu) română perfect inteligibilă de la ro.Wiki, cu una germană, a germanizat practic zeci de titluri. Nu credeți că ar trebui blocat Slyther, până când învață românește și totodată să respecte pe ceilalți și dicționarele române care spun clar, Kreis (adm.) = district?
2. NeaNita nu a scris că se retrage din discuția de consens, el a scris că nu mai discută cu Slyther, datorită atitudinii necolegiale a acestuia, fapt evident.BAICAN XXX (discuție) 15 aprilie 2012 14:35 (EEST)BAICAN XXX (discuție) 16 aprilie 2012 01:24 (EEST)

• Comentariu: Anunțul asta și modificările făcute de mine sunt chiar rezultatul a comportamentul vostru! Ați făcut multe redenumiri neacordate în timp ce s-a discutat aici. Și nu v-ați oprit, deci NeaNita, Mihai Andrei și eu v-am rugat! Dar cu tot nimeni nu v-a blocat cum trebuia. Acum chiar Dvs. faceți pe nevinovatul... Sper că oricine mai face o mică modificare legată de districtele germane să fie imediat blocat!

PS: N-am declarat eu că NeaNita se retrage din discuția asta, ci el. Citez: "Ce o să fac însă, din cauza obrăzniciei, nu o să mai stau de vorbă cu dvs. Pentru Slyther pentru ultima dată SALVE!" Și arătați-mă regula că n-am voie să particip pe WP:ro, pentru că nu sunt vorbitor nativ de limba română! Pe WP:en participă toată lumea, nu doar englezii, americanii și alți vorbitori nativi de engleză. Dvs. trebuie blocat pentru atacul vostru! -- Slyther (discuție) 15 aprilie 2012 16:23 (EEST)

După anunț

Ba eu hotărăsc dacă mă retrag din discuție sau nu. În prezența mai multor opinii nu este fair când unul dintre participanți trage el "concluzia" cu forța și ne spune el, unilateral, cum vom proceda. Exemplul cu "der Kreis Hochtaunuskreis" nu ne ajută, deoarece e luat dintr-o casetă (tabelă) de la deWP, extrem de sumară. Vrea numai să spună că numele districtului este, în germană, Hochtaunuskreis, ceeace eu am acceptat încă de la început, dar numai +n sensul că așa se vorbește și așa se formează noi cuvinte în germ. prin alipiri (aglutinări), în timp ce numele propriu-zis al districtului este Hochtaunus. Deci asta corespunde în rom., după mine, cu Districtul Hochtausnus (nu cu Districtul Hochtaunuskreis), și ăsta e punctul unde nu avem consens. Dar tabela citată, de la deWP, nu are nici intenția și nici puterea să ne spună cum e mai bine pe rom.. În orice caz, cuvântul component ...kreis se traduce cu District, asta este absolut sigur deoarece avem deja 3 surse de încredere. Și atunci ce mai rămâne din numele german original Hochtaunuskreis? Na?

La 10 apr. am cerut sprijinul altor utilizatori, cum să ieșim din impas în acest caz fără consens. Din păcate aproape fără reacții până acum. Întrebarea de atunci mai este deci actuală, deci: cine cunoaște cum trebuie sau cum putem să procedăm mai departe, dar în mod fair, rog încă o dată să ne spună. SALVE! --NeaNita (discuție) 14 aprilie 2012 12:07 (EEST)

• NeaNita la punctul Districtul Hochtaunus aveți dreptate, numele districtului (raionului, județului etc.) este Hochtaunus, nu avem de ce spune la ro.Wiki Districtul Hochtaunuskreis.BAICAN XXX (discuție) 14 aprilie 2012 17:41 (EEST)

Nu corespunde realității. Numele întregi sunt Hochtaunuskreis și Wetteraukreis. Prin reforma administrativ-teritorială aplicată în 1972-1977: [6]. Dacă reprezentanții politici ai populațiilor din câteva districte au hotărât în consiliile județene și în parlamentele regionale să includă termenul Kreis în numele oficial al districtului, nu se cade ca noi să-l eliminăm numai pe considerent... tautologic.

(Profit de ocazie ca să insist: se cuvine renunțat la inovația lexicală ad-hoc "district rural", deoarece majoritatea districtelor așa-zis "rurale" cuprind o mulțime de ... orașe. E pur și simplu ridicol să aplici calificativul "rural" sau "rustical" când ai de a face cu așezări urbane, dintre care multe au caracteristicile municipiilor.) -- 188.192.250.225 (discuție) 14 aprilie 2012 19:23 (EEST)

Nu hotărăsc singur, ci mă bazez pe reguliile Wikipediei și argumentareau unui utilizator și (mai important) unui administrator! Am cerut și pe alți administratori să facă o decizie. Dacă nu intervin și dacă nu mai participați la discuția, atunci reguliile Wikipediei și vorbea lui Minisarm sunt baza mea pentru anunțul asta! Și faptul ce ați subliniat și Dvs.: că nu exist prea multe reacții până acum și timpul este valoros sa u ce credeți, că aștept până când Baican XXX a făcut munca voastră sau că încerc să vă conving să mai participați? Dacă v-ați retras din discuția, atunci nimeni nu mai discută aici! Cumva trebuie să ieșim din impasul asta și pentru că păreriile voastre persunale ("e mai natural (pt. l. rom.) să numim un articol "Râul X"...") nu se basează pe nici o regulă, așa că anunțul asta este singura soluție cum să ieșim din impasul asta și să oprim pe Baican XXX pentru redenumirile lui nejustificate! L-am cerut pe Andrei Stroe să blochează pe Baican XXX pentru comportamentul lui cum l-a propus mai sus că se poate face, dar din păcate încă nu l-a făcut. Și așa el mai umblă fără să respecte discuția asta, chiar dacă știe foarte bine că existe.... Asta nu este fair; anunțul asta și faptul că mai am discutat cu Dvs. atâta este chiar foarte fair, comparat cu asta. Pentru repetiția în argumentarea voastră vă rog să vă uitați mai sus, ce am deja scris și pot să vă arăt mai multe exemple pentru "Kreis ...-kreis" în limba germană... Și în fine vă amintesc că ați făcut și Dvs. argumente ca să folosim numele original pentru districtele germane care a fost și pentru Dvs. atunci "Wetteraukreis" etc. (Uitați-vă aici: Discuție Utilizator:Minisarm/Arhivă 2011#Wetteraukreis (district), așa că mă bazez și pe argumentarea voastră de atunci! Mi se pare ciudat că un trei sfert de an mai târziu argumentaț aici chiar împotriva Dvs. și am impresia că doar vă bateți joc de Minisarm și mine... Ați scris atunci: "Totuși cel mai bine știu nemții de la deWP cum se numește acest district, și anume tocmai Wetteraukreis și nu altfel." Ați făcut între timp altă școală de limba germană sau de ce ziceți acum exact contrariul???? -- Slyther (discuție) 14 aprilie 2012 13:23 (EEST)

Nu am răbdare și nu are rost să urmăresc polemica dintre domnii Slyther și NeaNita. Concluzia e una simplă de tot. NeaNita: poziția dvs. e greșită!

Dacă autoritatea cu putere de decizie pentru a-și (rede)numi județul ori districtul ori ținutul <așa_și_pe_dincolo>, apoi după acea autoritate trebuie să ne luăm! (Bineînțeles când nu e vorba de nume pentru care limba română cunoaște variante proprii cu tradiție: Alsacia, Lotaringia, Suebia, Bavaria, Franconia, Carinthia, Stiria, Saxonia, Hanovra, Lipsca). Unele autorități locale au decis (nu ne pasă de ce) să includă cuvântul "Kreis" (care pe românește înseamnă "cerc; circă, circumscripție; district, județ, regiune") în numele oficial; adică numele să arate după acest pattern "<toponimul propriu-zis>(contopit cu)<cuvântul Kreis scris cu k minuscul>". A scoate componenta "kreis" din nume nu e nicidecum OK! (În afară de argumentul wikipedic invocat în atari situații: "care sunt sursele notabile care confirmă numele fără ``kreis´´??".)

La urma urmei, în baza aceleiași logici (ori by the same token, cum se zice în "esperanto"): dacă ar fi jus să eliminăm "kreis" din numele oficial pe considerentul că și așa l-am avea tradus prin cuvântul "Districtul" pus în fața toponimului, apoi de ce n-am fi consecvenți, încât să-i facem "finisarea": să traducem și "Hochtaunus" în "Taunusul de Sus" sau "Taunusul Superior"! ;) :::Glumesc, desigur! Așa ceva cred că nici domnul NeaNita nu ar propune, întrucât ar fi prea cras, am sări peste cal într-un mod pe care -cred- nicio instituție geografică ori a ministerului de externe ori a ministerului de interne din România și Republica Moldova nu l-a pus și nu-l va pune în practică.) -- 188.192.250.225 (discuție) 14 aprilie 2012 17:03 (EEST)

Pt. 188.192...: spuneați mai sus că "Numele întregi sunt Hochtaunuskreis și Wetteraukreis. Prin reforma administrativ-teritorială aplicată în 1972-1977: [7].", dar la linkul și secțiunea indicată din deWP nu stă nimica despre cum trebuie sau cum putem să facem noi aici la roWP.

Apoi, la http://de.wikipedia.org/wiki/Gebietsreform_in_Hessen#Kreisgebietsreform , am mai găsit de ex. propoziția "Die Landkreise Main-Taunus[6] und Offenbach[7] wurden in ihren Außengrenzen stark verändert, der Verwaltungssitz des Main-Taunus-Kreises von Frankfurt-Höchst...". Deci într-o singură propoziție apar ca nume de district ambele forme, atât Main-Taunus, cât și Main-Taunus-Kreis(es...)...! Și în plus, în tabela care urmează acolo, în coloana Neukreis (tradus Districtul nou, adică de după reformă), stau toate numele de noi districte, dar fără componenta Kreis! Deci ne e și nouă permis să folosim forma fără Kreis, și ea este valabilă și se folosește ca nume de district.

La 19:23 hrs ați protestat împotriva "districtului rural", dar exact asta este traducerea și semnificația de la Landkreis (aici Land = teritoriu rural, sătesc, "de la țară", și nu stat etc., iar Kreis = district, pentru asta s-au adus surse de încredere). Dar aici la roWP nu-i absolut nimeni de vină că unitățile admin. de tip Landkreis conțin de obicei și multe orașe.

SALVE! --NeaNita (discuție) 15 aprilie 2012 00:45 (EEST)

Reguliile Wikipediei zic că numele oficial trebuie folosit dacă nu există un nume în limba română! Chiar Dvs. ne ați adus o sursă de încredere pentru toate districte din Hessa că numele oficiale sunt "Vogelsbergkreis" etc. Pentru că în coloana "Neugliederungsgesetz" să găsește legea formării districtelor și acolo apare în mod oficial numele districtelor. Un exemplu § 12: "...Lautertal und Wartenberg werden zu einem Landkreis mit dem Namen "Vogelsbergkreis" zusammengeschlossen." (...Lautertal și Wartenberg sunt incorporate într-un district rural cu numele "Vogelsbergkreis") Așa că nu mai există dubii. Vă mulțumesc! -- Slyther (discuție) 15 aprilie 2012 01:46 (EEST)

Sigur că "districtul Hochtaunus", "districtul Wetterau" și altele pot fi denumite așa. Cred că e de acord cu asta și domnul Slyther. Dar nu despre aceasta e vorba, ci despre utilizarea sau nu a denumirii oficiale pentru care au optat cei în cauză (locuitorii districtelor respective și forurile legislative de competență). Cine știe binișor germana își dă seama că adaosul cuvântului "Kreis" la toponimul propriu-zis e ceva de prisos, respectiv e un ... capriciu. Însă e opțiunea și dreptul acelei populații! De ce să "corectăm" noi denumirea? Rostul adaosului "Kreis" la câteva toponime germane nu prezintă niciun interes pentru cititorul românofon obișnuit; iar cel care știe nemțește înțelege instantaneu cum stă treaba (cam ca odinioară în cazul Brașovului: toponimul temporar era compus din calificativul "oraș" și numele propriu "Stalin"; ca să evite utilizarea cuvântului "oraș", puteau să-i zică "Stalinești", "Stalineni", "Stalinova" etc.).

Referitor la "districtul rural": cuvântul "rural" e cel care deranjează. Deoarece în imaginația celor care-l favorizați dați cuvântului "rural" sensul de "teritoriu/ținut altul decât localitatea oraș/urbe". Or "rural" înseamnă "de la țară", înseamnă "cătune, sate, comune - dar nu orașe". Pe când entitățile acelea administrativ-teritoriale sunt niște județe sadea - adică teritorii de întindere măricică (ai nevoie de oarece timp ca să le străbați cu automobilul ori cu trenul)! Dacă districtele respective (majoritatea covârșitoare a lor) ar fi exclusiv districte ... sătești, nici nu m-aș fi înscris la cuvânt. Dar tocmai în Germania, o țară cu una dintre cele mai mari densități de locuitori pe km pătrat din Europa și cu număr uriaș de localități de tip urbe sadea, aproape toate districtele zise la ro.wp "rurale" sunt pline de orașe mici, mijlocii și mari! Districte "rurale" adică realmente rusticale-sătești se află mai degrabă prin România, Turcia, Ucraina, vastitatea Rusiei, dar nu tocmai în Germania, care, întâmplător, e, prin istoria ei specifică și prin limba ei, "maica" noțiunii "bourgeois"/"burghezie" prin aceea ca asta s-a născut în Evul Mediu tocmai în districtele astea "rurale" pline de cetăți devenite orașe unde a înmugurit statul modern cetățenesc, cu breslele sale și cu formele de administrare-guvernare bazate pe reprezentarea "ceățeanului" (pe germană "Bürger") în forumuri legiuitoare și executive - și nu doar prin reprezentarea unei clase sociale coborâtă cu hârzobul din cer, cum era clasa aristocrației în orânduirile anterioare. (Acestea sunt niște conotații care în general sunt străine românilor, din cauza unei evoluții istorice destul de diferite. Însă pe care ar trebui să le afle, înțeleagă și aprecieze oricine se stabilește și locuiește mai mulți ani prin țări ca Austria, Germania, Elveția, Italia, BeNeLux etc., mai ales dacă învață temeinic limbile respective. Toate acestea încearcă domnul Slyther cu disperare :) să vi le sugereze, dar îl împiedică nițel faptul că nu a mai exersat suficient uzul limbii române.)

Deci lăsați așa cum s-a procedat până acum, că nu a fost rău. Să ne concentrăm pe toponimele, hidronimele și oronimele din fostul spațiu sovietic: pe tărâmul acesta e jale cum se prezintă situația. Nici măcar harnicii noștri colegi basarabeni nu aplică riguros standardele de transliterare - standarde care au fost publicate ediție după ediție în îndreptarele ortografice și ortoepice ale limbii române din perioada postbelică (tot așa cum un sistem similar și-l publică tomul echivalent pentru germană, Duden Rechtschreibung). (Paște fericit! Iar enoriașilor de confesiune relevantă: Hristos a înviat!) -- 188.192.250.225 (discuție) 15 aprilie 2012 14:40 (EEST)

Și eu sunt de aceeași părere cu 188... (chiar dacă, vorba lui, n-ași putea s-o exprim așa de bine). E o groază de lucru dacă denumim toate articolele, unele au câte 150 de legături spre ele și cum s-a spus că district nu este nepărat greșit, cred că putem trăii mai departe cu denumiri de forma Dachau (district). De fapt cineva, cu ani în urmă, a spus că ar fi mai potrivit județ dar până la urmă s-a ajuns la concluzia că și district nu este greșit. Numai bine.--Mishuletz (discuție) 15 aprilie 2012 15:16 (EEST)

@ 188.192.250.225: Vă mulțumesc mult pentru comentarul vostru! Sunt 100 % de acord cu ce ziceți!

@ Mishuletz: Vă mulțumesc și Dvs. și am o întrebare: Cât mai trebuie discutat aici? Cele mai mulți au deja exprimat că nu au acelaș părere ca NeaNita și Baican XXX. În plus și reguliile Wikipediei sunt de acord cu noi! Cu NeaNita nu mai discut, că n-are rost. El se repetă întotdeauna și nu acceptă faptele! Așa nu se poate găsi niciodată un consens, dar cumva trebuie să ieșim din impasul asta... -- Slyther (discuție) 15 aprilie 2012 16:58 (EEST)

Atenție, contribuitorul Slyther răspândește neadevăruri despre mine, pe care trebuie să le rectific. Are un stil de discuție imposibil și probabil că nici nu înțelege bine unele lucruri scrise pe rom.:

• La 11 apr. am formulat aici mai sus 3 cerințe, o idee pentru a progresa în chestiune. El răspunde cu "Nu înțeleg de ce cerințele Dvs. au devenit baza pentru noi????" - dar asta e fals, eu eu n-am zis nicăieri că ele "au devenit baza", ci doar că dacă cineva face o propunere nouă care le respectă, atunci eu voi fi de acord cu ea.
• La 12 apr. a scris "Dvs. nu argumentați, ci faceți doar propuneri" - asta a fost fals, deoarece votul meu inițial a fost tot timpul neschimbat, și anume pt. propunerea nr. 2 dar cu o precizare.
• La 13 apr. a scris "Stiți întradevăr limba germană bine sau nu??? Observ niște deficite gramaticale...". Și noi observăm unele la el, dar nu-i punem astfel de întrebări agresive și de prost gust în public.
• S-a întâmplat deja de câteva ori să dea contraexemple sau argumente false, care de fapt sprijină părerile mele. Atenție, judecând și după tonul exagerat de ferm e posibil ca mulți să-l fi crezut imediat.
• La 14 apr. am scris "Așa și eu aș putea întreba dacă dvs. știți româna bine, așa ca să contribuiți la roWP - dar n-o să vă întreb în public (...). Ce o să fac însă, din cauza obrăzniciei, nu o să mai stau de vorbă cu dvs." Această hotărâre, care l-a privit clar numai pe el personal, el o trage în mod abuziv pe turta lui, afirmând în mod fals: "Pentru că NeaNita s-a retras din discuția asta...". Asta a fost o interpretare falsă.
• V. și comentariul lui BAICAN XXX de la 15 apr., care face un rezumat f. bun al comportării penibile, dictatorice, ca un leu în cușcă a lui Slyther.
• Tot azi Slyther a scris: "Cu NeaNita nu mai discut, că n-are rost." - prin asta întoarce lucrurile pe dos de cum sunt, că doar eu am zis că nu mai discut cu el!
• În fine, tot azi, nu știu ce i-am făcut, dar se repede în mine cu acuzații generale de genul "El se repetă întotdeauna și nu acceptă faptele!". Prin asta încearcă să mă discrediteze (a posteriori!) și e și lipsit de orice dram de stil; rezumând, discuția cu el nu face nicio plăcere.

SALVE tuturor cititorilor, cu excepția unuia, de la --NeaNita (discuție) 15 aprilie 2012 23:41 (EEST)

Notă. Azi am rugat Sfatul Bătrânilor să ne ajute la luarea unei hotărâri, vezi la Discuție_Wikipedia:Sfatul_Bătrânilor#Avem nevoie de o hotărâre de standardizare, cu sau fără consens. Cum ajungem la ea? Please help!. SALVE! --NeaNita (discuție) 17 aprilie 2012 11:40 (EEST)

Lecție

Eu tot incerc sa gasesc o lectie numita "Fenomene Termice in Tehnica" despre care ne-a povestit doamna profesoara de fizica, ma puteti ajuta? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.118.161.255 (discuție • contribuții).

Aici nu vei gasi lectii ci articole despre anumite subiecte. Cred ca te intereseaza Principiile termodinamicii.--Marius ^{The clock is ticking....} 25 martie 2012 21:00 (EEST)

Actualizare

Discuția a fost mutată la Discuție:Chris Brown

De ce se permite o exprimare atât de neglijentă??

Subiectul articolului Windows 8 este f. actual, și de aceea presupun și că e foarte citit. Din păcate însă e scris foarte neglijent, plin de greșeli de tot soiul, poate de la un pgm. de tradus de proastă calitate etc., într-un cuvânt: inacceptabil. Corectarea lui însă ar cere un timp la fel de lung ca și scrierea lui, și cine repară cu plăcere greșelile altora și face curat în urma lor???

De aceea: de ce se permite la roWP o exprimare atât de neglijentă? Ea încalcă în mod evident Wikipedia:Manual de stil. Simpla etichetare cu {{ajutor}} nu are practic niciun efect. Dupâ părerea mea roWP ar trebui să introducă o preverificare înainte de publicare, așa cum fac deja multe alte Wikipedii de prestigiu, de mulți ani. De aceea e clar că asta este posibil - măcar din punct de vedere tehnic, al programelor etc.

Articole sau schimbări scrise mizerabil să nu fie acceptate de loc. Așa cum e Wikipedia acuma ne facem de râs în mod permanent, zi de zi. Iar cititorii sunt obligați să traducă în gând din „l. wikipedică” (o limbă necunoscută!) în română, să dau un exemplu chiar din acest articol: Dvs. înțelegeți ce vrea să zică titlul de tabelă "Cerințele minime de hardware pentru anunțartea de ferestre Developer"? Mie mi-a trebuit ceva timp. SALVE! --NeaNita (discuție) 26 martie 2012 11:38 (EEST)

Există cel puțin o posibilitate tehnică de a verifica la calitate fiecare modificare a unui articol (vezi en:Wikipedia:Flagged revisions). Înclin totuși să cred că societatea rowp nu este încă pregătită să aplice acest mecanism în mod organizat, pentru că suntem prea puțini și prea ocupați. //  Gikü  vorbe  fapte  luni, 26 martie 2012, 12:29

E una din acele situații în care trebuie făcut un compromis, similar cu compromisul despre care vorbeam la secțiunea #Filtru. Și iată de ce. Din punct de vedere tehnic putem într-adevăr să impunem o verificare a calității contribuțiilor, în așa fel încît ceea ce scriu oamenii nu apare direct în articol, ci așteaptă să fie verificat de altcineva. Dar așteptarea asta cred că e foarte distructivă pentru motivația contribuitorilor. Una din cele mai mari satisfacții ale contribuirii la Wikipedia --- atît de mici cît sînt satisfacțiile --- este aceea că ce scriem devine imediat public. Fără asta dorința de a contribui se reduce drastic, cred eu.

Deci avem de ales: fie lăsăm oamenii să publice direct, caz în care acceptăm riscul ca o parte din contribuții să fie de proastă calitate (rău pentru cititori), fie introducem o verificare în circuit, caz în care acceptăm riscul ca o bună parte din contribuitori să nu mai contribuie (iarăși rău pentru cititori).

Pînă acum politica Wikipediei a fost ca, cel puțin inițial, să acceptăm minusuri de la calitate pentru a asigura o cantitate cît mai mare, cît mai rapid. Asta nu înseamnă că preferăm cantitatea în defavoarea calității, pentru că simpla existență a unei cantități mari de material enciclopedic aduce noi contribuitori, deci în cele din urmă aduce un spor de calitate.

Dacă ne concentrăm de la început pe un nivel înalt de calitate nu vom crește decît foarte încet, mult mai încet decît celelalte Wikipedii, și nu vom ajunge decît foarte tîrziu să avem și calitate și cantitate. Ce vrem?

Și pe urmă se pune întrebarea: bine, impunem o verificare, dar cine o face? Sîntem siguri că după verificare calitatea o să fie semnificativ mai mare, încît să compenseze pierderile?

Eu cred că în condițiile actuale ale Wikipediei cea mai bună soluție e cea curentă: lăsăm liber la contribuții, iar acolo unde descoperim probleme recurgem la etichete, ștergeri, avertizări, rugăminți etc. Prin politica asta a ajuns en.wp cea mai mare enciclopedie a tuturor timpurilor, fără ca nivelul ei de calitate să fie net în urma enciclopediilor de prestigiu. — AdiJapan 26 martie 2012 13:01 (EEST)

Eu cred că un mecanism de validare din partea persoanelor care stăpânesc domeniul este un semn că ne preocupă calitatea articolelor. Tocmai pentru că suntem așa de puțini și avem așa de puțin timp nu este garantat că inexactitățile apărute au apucat să fie corectate, ele putând „supraviețui” ani întregi și să fie luate de bune de cititori. În situația actuală nu există nicio posibilitate prin care să se spună unui utilizator că poate avea încredere în conținutul unui articol, nici în versiunea curentă, nici în vreo versiune anterioară.

Sigur că modificările făcute de un utilizator este bine să apară imediat. Ideea ar fi să apară un mesaj de genul „ultima versiune verificată este aceasta (data, ora)”. Bineînțeles, să existe o evidență cu cine a verificat și cu ce este de acord: cu stilul, cu conținutul etc. Nu cred că asta ar jigni pe cineva, dimpotrivă, cel ale cărui modificări sunt confirmate ar fi mândru de corectitudinea cunoștințelor sale. Nu cred că existența unui mesaj de confirmare până la versiunea cutare ar frâna în vreun fel dezvoltarea Wikipediei. --Turbojet 26 martie 2012 16:29 (EEST)

Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele... esențiale... Din această dilemă nu puteți ieși... Am zis! Nenea Iancu ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Asybaris01 (discuție • contribuții).

Turbojet, sînt de acord cu marcarea unei versiuni ca fiind ultima verificată. Problema este de natură practică, la procesul de verificare:

• cine o face,
• cum își dovedește competența în condițiile anonimatului,
• cum ne ferim de situația inevitabilă în care un om, chiar competent, acaparează articolele unui domeniu și nu validează contribuțiile altor specialiști care au alte păreri.

Un mecanism de validare (informal) există și acum: cei care se pricep la un subiect ne spun că articolul conține greșelile cutare sau intervin direct în articol și le corectează. — AdiJapan 26 martie 2012 20:08 (EEST)

În sfârșit, apreciez că sunteți dispus să discutăm la concret.

• cine o face: noi, cei de aici.
• cum își dovedește competența în condițiile anonimatului: am tot zis, dar se pare că nu m-am făcut înțeles: „calificare la locul de muncă”, adică o evidență a modificărilor fiecăruia. Dacă respectivul are multe modificări care se dovedesc bune în domeniul respectiv, crește nivelul de încredere în el în domeniul respectiv. Are modificări anulate pe drept – îi scade nivelul în domeniu. După ce atinge statistic un nivel de încredere într-un domeniu, comunitatea îi poate recunoaște dreptul la părere, exact cum comunitatea recunoaște administratorilor competența în politici.
• cum ne ferim (...): văd că iarăși avem dificultăți de comunicare – de fapt, întotdeauna discuția a fost refuzată de dv. înainte de a se putea prezenta detaliile. Dacă unul din domeniu nu este de acord cu opinia altora, pur și simplu nu intervine deloc, lasă articolul așa cum este, lucru care-l fac și eu în legătură cu domeniul automobilelor și al motoarelor pentru ele. Deși mă pricep foarte bine la ele, nu sunt dispus să le corectez, deoarece toată lumea are impresia că se pricepe la ele, ca la fotbal, și n-am chef de controverse, așa că nu le semnalez greșelile și le las în starea execrabilă în care sunt, ca urmare mecanismul pe care vă bazați dv. nu funcționează, însă permite legănarea în iluzii a celor a căror singură calificare este liceul auto. (Cel puțin în Timișoara Liceul Auto este recunoscut, prin clasificările publicate, drept cel mai slab din oraș. Extrapolați și la alte domenii.) Propunerea mea vizează exclusiv formulări de genul „sunt de acord cu versiunea curentă” (la momentul respectiv), nicidecum „nu sunt de acord”, „validez” sau „nu validez”. Articolele în care nu s-a spus că cineva priceput este de acord cu versiunea cutare nu pierd nimic, în timp ce cele în care s-a spus că respectivul este de acord cu versiunea cutare câștigă. Nuanțe: pot corecta chiar eu puțin un articol, dar pot să nu fiu de acord cu conținutul chiar după corectare, deoarece, de exemplu, n-am avut timp să mă ocup de acel articol, n-am avut chef etc. Dacă consider că un articol este corect, pot spune că sunt de acord, iar cine citește știe că eu sunt de acord cu ce am citit în momentul respectiv, dar nu se știe dacă sunt de acord cu modificările ulterioare. Când mai trec pe acolo, dacă sunt de acord cu evoluția articolului, confirm. Dacă nu sunt de acord, tac din gură. De unde și până unde presupunerea că împiedic „concurența”?

Dacă cititorii ar fi familiarizați cu citirea paginii de discuții asociate articolului aș putea pune acolo un „Bravo! Apreciez conținutul articolului din data de...”, de ce să fie acolo doar critici și controverse? Însă lumea nu știe să citească acolo, așa că eu zic că ar fi bine să se vadă chiar pe pagina articolului dacă articolul este apreciat. --Turbojet 26 martie 2012 22:15 (EEST)

Cum există etichete verificare, expert, asa pot exista si etichete verificat:data:ora etc.--86.125.191.124 (discuție) 26 martie 2012 23:00 (EEST)

Sau pot fi create etichete care să trimită in pagina de discuții.--86.125.191.124 (discuție) 26 martie 2012 23:00 (EEST)

Turbojet, înțeleg în linii mari propunerea (de fapt o descrieți numai în linii mari, teoretic), dar părerea mea este că ceea ce propuneți este nepractic. Dacă totuși se poate implementa în așa fel încît să nu strice mai mult decît drege, atunci evident sînt de acord cu ea. Pînă atunci o să stau pe margine și nici n-o s-o încurajez, nici n-o s-o descurajez, cel puțin pînă îmi dau seama în ce constă și ce efecte are. Cred că atitudinea mea e suficient de rezonabilă.

Și să vă spun concret de ce cred eu că propunerea sună bine pe hîrtie dar e nerealistă, ineficientă, periculoasă sau numai inutilă:

• Dacă verificarea o facem tot noi, înseamnă că nu se rezolvă nimic. În condițiile actuale cei care se pricep la fluturi intervin în articolele despre fluturi și verifică, modifică, critică, adaugă etc. Nu le trebuie nimic altceva și nu-i împiedică nimic s-o facă acum. Deci consider că mecanismul propus e inutil. Etichetele de avertizare le comunică cititorilor ce defecte are articolul, mai precis decît o poate face indicarea unei versiuni anterioare.
• „Dreptul la părere” sună suspect. În chestiuni de conținut numai și numai sursele au drept la părere. Părerea noastră de wikipediști are exact valoarea surselor pe care le aducem ca dovadă a ceea ce spunem. Deci consider că mecanismul propus e periculos, pentru că riscă să dea unor utilizatori mai multă putere asupra conținutului decît simpla putere de a cita surse, pe care cunoscătorii domeniului oricum o au din belșug. Analogia cu cunoașterea politicilor nu ține, pentru că Wikipedia (adică noi) este sursa politicilor și mai bine decît noi nu se pricepe nimeni la ele.
• În plus, în condițiile actuale, cînd la multe domenii avem cîte un singur contribuitor, există riscul suplimentar ca „dreptul la părere” să fie acordat unor incompetenți. Cînd în sfîrșit vine un al doilea contribuitor, de data asta unul competent, acesta va fi dezamăgit să descopere că un ageamiu are mai multă putere de decizie decît el. Oamenii competenți au oroare de incompetenții ajunși la putere. Deci mecanismul propus este periculos, pentru că respinge specialiști adevărați în favoarea primilor veniți.
• La întrebarea „cum ne ferim” avem într-adevăr o problemă de comunicare: ori n-am înțeles eu sistemul propus, ori n-ați înțeles dumneavoastră întrebarea mea. Să dau un exemplu: într-un domeniu controversat --- să zicem avortul sau critica literară sau un originea românilor etc. --- există posibilitatea ca un contribuitor să primească puterea de a decide care versiune este ultima verificată. Vine un alt contribuitor, la fel de priceput, dar care are păreri diferite, și schimbă ponderea punctelor de vedere din articol. Cel cu puterea de decizie nu vrea să-i marcheze versiunea ca fiind verificată. Cititorii sînt îndrumați spre o versiune mai veche, iar noile contribuții (care ar putea să fie foarte bune) sînt astfel defavorizate. Asta înțeleg prin acapararea unui domeniu: contribuțiile unui om competent sînt sistematic defavorizare de cineva care s-a „calificat la locul de muncă” și are un „nivel de încredere” înalt în domeniul respectiv. Problema asta a cloștilor așezate pe articole există și în prezent, dar acum măcar noul venit are exact aceeași putere ca cloșca, deci nu apare o defavorizare netă.

Pe scurt, obiecția mea la mecanismul pe care îl propuneți este că favorizează exagerat vechimea utilizatorilor, cînd de fapt importantă este competența. Un utilizator care introduce diacritice sau care traduce angro la articolele dintr-un domeniu, fără să se priceapă de fapt la el, cîștigă pe nedrept un nivel de încredere înalt și este favorizat față de un utilizator abia venit care însă chiar se pricepe. Așadar mecanismul pe care îl propuneți nu aduce un cîștig de calitate, ci chiar riscă să-i reducă nivelul.

În loc de acest mecanism al verificărilor, cred că sistemul actual cu etichete este mult mai eficient, mai flexibil și mai informativ pentru cititori și contribuitori deopotrivă. Etichetele spun clar ce probleme are articolul, eventual la ce secțiune anume, și o parte trimit spre pagina de discuții pentru detalii suplimentare. Cititorii află cu ce precauții trebuie să citească, iar contribuitorii află ce mai trebuie făcut la articol. Etichetele sînt puse de oameni în carne și oase, nu de soft, deci nu se pune problema spinoasă a măsurării automate a calității contribuțiilor.

Dar, cum ziceam, poate n-am înțeles eu bine în ce constă mecanismul propus. Obiecțiile mele se referă la ce am înțeles eu din el. — AdiJapan 27 martie 2012 09:15 (EEST)

Ca să văd mai bine aș mai dori să aflu:

1. Ce procentaj de articole poartă etichete? (mă refer la etichetele care se plâng de calitatea art.)
2. Unele etichete amenință cu revert, ștergere etc. dacă nu se intervine în decurs de "n" zile. Amenințările astea însă nu se țin de cuvânt! Există vreo posibilitate, evtl. automată, să se aducă la îndeplinire? Verifică asta cineva în mod sistematic?
3. În general, cine pune etichetele? Oricine? Și cine verifică urmările, și cum procedează? Ar trebui oare verificate întâi etichetele cele mai vechi și pornită o acțiune de "curățenie de primăvară"? Adică, pentru astea vechi, ori să găsim cumva pe cineva care să curețe de probleme articolele etichetate, ori să îndeplinim amenințarea?

SALVE! --NeaNita (discuție) 27 martie 2012 11:49 (EEST)

1. Nu știu procentajul exact, dar estimez că există cîteva mii de articole etichetate, să zicem 5000, deci ar ieși vreo 3%. Dacă aveți răbdare puteți număra în ce articole apar formatele de la Categorie:Etichete de avertizare. Sînt cîteva folosite foarte frecvent, de exemplu Format:Notabilitate, Format:Referințe, Format:Necesită citare.

2. Așa este, unele etichete amenință cu luarea de măsuri într-un anumit termen. Textul acelor etichete trebuie reformulat, pentru că nu ne putem ține de cuvînt.

3. Oricine poate pune etichete și oricine le poate scoate. Dacă o etichetă e pusă fără motiv sau scoasă înainte de rezolvarea problemelor, anulăm.

Din cînd în cînd se fac acțiuni de curățenie, dar inevitabil rămîn și probleme nerezolvate. În orice caz, ca idee generală, aproape la toate întrebările de tipul „cine face X” răspunsul e „noi”. Pe altcineva nu avem decît pe noi înșine. — AdiJapan 27 martie 2012 14:16 (EEST)

La Proiect:Întreținere#Statistici vă puteți face o idee despre situația articolelor cu probleme. Sunt cel puțin 8000, dar e greu de spus câte exact, pentru că un articol de obicei are mai multe etichete. Dacă nu mă înșel, Andrei propune sau propunea pentru ștergere articolele foarte vechi cu notabilitate incertă. La cele noi situația e mai bună, pentru că mai mulți utilizatori "patrulează" articolele noi și le repară, etichetează sau propun pentru ștergere, așa că nu trece niciunul neobservat, deși problemele nu se rezolvă imediat. Eu mă ocup în ultima vreme cu introducerea de legături interlinguale și categorii, și corectez și exprimarea dacă articolul e scurt. În concluzie, curățenia se face mai încet decât ar trebui, dar odată ce un articol e etichetat, cineva tot ajunge la el odată. --Urzică (discuție) 27 martie 2012 17:34 (EEST)

Mecanismul propus de Turbojet implică distingerea contributiilor referitor la formă față de cele de continut pentru acreditare contribuitorilor. Si in plus pentru articolele controversate ar trebui să existe etichete de tipul Format:Controversă.--82.137.8.100 (discuție) 27 martie 2012 19:46 (EEST)

Eticheta care spune că articolul are greșeli de ortografie este o uriașă rușine pentru Wikipedia. Când materialul introdus are greșeli de ortografie importante (ca gravitate și număr), el trebuie șters pe loc, iar dacă greșelile sunt puține și de mică importanță ele trebuie corectate pe loc de voluntarul care citește informația primul și care se ocupă de citirea de articole Wikipedia --188.25.116.205 (discuție) 27 martie 2012 21:32 (EEST)

Pe en.wiki există en:Wikipedia:Credentials are irrelevant. Tgeorgescu (discuție) 28 martie 2012 00:59 (EEST)

AdiJapan, este foarte clar că vorbim despre lucruri complet diferite.

Dv. vorbiți de controverse între specialiști, unde vă temeți ca unul dintre ei să nu aibă mai multă putere decât altul. Pe Wikipedia eu nu am avut niciodată o controversă cu un specialist în domeniul meu. Singurele „controverse” le-am avut cu cei care nu se pricepeau, dar interveneau. Cum n-am timp să „controversionez” inutil (am tot spus că controversele între un specialist și un nespecialist într-un anumit domeniu sunt profund contraproductive pe Wikipedia) și nici să corectez inexactitățile puse de alții ulterior trecerii mele printr-un articol, ideea ar fi când trec printr-un articol să spun „e bine”, cu înțelesul că în continuare pot apărea inexactități, puse de nespecialiști. Dacă apare un specialist în domeniu care mă contrazice cu surse din domeniu, eu personal îi recunosc imediat dreptul să valideze domeniul respectiv. Și sigur că putem discuta între specialiști în paginile de discuții, dar până acum situația nu s-a întâmplat. Dacă credeți că a fost cazul, vă rog să-mi indicați controversa respectivă. Nefiind vorba de controverse între specialiști în domeniu, toată argumentația dv. referitor la acest aspect este fără obiect.

Niciodată n-am zis că recunoașterea competenței cuiva („dreptul la părere”) ar fi automată, în funcție de vechime, sau de numărul de contribuții, ci că comunitatea este cea care-i recunoaște, orientându-se spre cine ar putea da o părere avizată într-un anumit domeniu și pe baza unui indicator statistic (doar comunitatea nu decide nici din burtă, nici pe ochi albaștri). 100000 de corecturi ortografice adevărate (nu doar când i se pare lui că altă variantă ar suna mai cum este el obișnuit) califică un utilizator în domeniul ortografiei, dar câteva afirmații aiurea, contrazise de surse serioase din domeniu, face ca respectivul să nu mai poată emite pretenții să „valideze” domeniul respectiv. („Valideze” este expresia dv., deși am spus că nu este vorba de validare, ci de părere - ori părerea cuiva care spune inexactități are valoarea zero.)

Nu pot să nu remarc că argumentația dv. contrazice asumarea bunei credințe, prevăzută în politicile fondatoare. Dv. presupuneți că specialiștii nu vor fi de bună credință. Politicile Wikipediei cer ca dv. să admiteți că totul se face cu bună credință până când se dovedește că acțiunile dăunează. Până când eu nu m-am opus la validarea (iarăși „aprobarea” care ziceam că nu de așa ceva este vorba) contribuțiilor unor concurenți ai mei care se pricep, n-aveți nicio dovadă că propunerile mele sunt dăunătoare, doar presupuneți. Și cu aceste presupuneri ale dv. treceți peste politici. --Turbojet 28 martie 2012 22:33 (EEST)

Turbojet, promovarea articolului în rândul articolelor "bune" nu ar îndeplini ce doriți dvs aici? Desigur, cu posibilitatea de a informa clar cititorul ce versiune a articolului a fost recunoscută drept bună. --Urzică (discuție) 28 martie 2012 22:42 (EEST)

Nu, deoarece, unu la mână, criteriile au în vedere doar forma, nu și conținutul. Iar doi la mână, conținutul unui articol, chiar scurt, poate fi corect, dar articolul nu este AB. Să vă dau un exemplu: vine cineva care a terminat liceul auto și, folosind exclusiv manualul pentru motoare de camion, afirmă că un motor (motor cu ardere internă) are una sau două chiulase, corespunzător numărului de linii pe care sunt cilindrii. Respectivul n-a auzit de motoare în stea, nici n-a văzut vreun motor de locomotivă sau naval, care au chiulase separate pentru fiecare cilindru. Ca să corectez ar trebui să scriu acolo capitolul explicativ, cum este de fapt cu numărul chiulaselor, și, deoarece n-am timp sau chef de controverse, nu intervin și nu zic nimic că ar fi corect sau nu, iar cititorul este în exact situația de acum, nici mai bine, nici mai rău. Pe de altă parte, vine cineva care scrie un articol despre pompele de injecție pentru aceste motoare și enumeră corect toate tipurile, dar nu scrie nimic despre ele. Eu n-am timp să completez articolul, dar îl pot marca că, atât cât este în acel moment, este corect, informație utilă pentru cititor. --Turbojet 28 martie 2012 23:12 (EEST)

188.25.116.205, ce spuneți dumneavoastră pare corect la nivel teoretic, dar în practică nu funcționează. Greșelile de ortografie sînt greșeli de aspect, or valoarea articolelor noastre stă în primul rînd în conținut, nu în ambalaj. Eu prefer să găsesc informațiile pe care le caut, chiar ambalate într-o formă plină de greșeli, decît să nu le găsesc deloc. Dumneavoastră? În plus există oameni chiar competenți în domeniul lor care însă au mari probleme cu ortografia (și pot da exemple dintre foștii mei profesori de la facultate). E mult mai ușor să găsim un licean care să corecteze greșelile de ortografie decît un om competent într-un domeniu enciclopedic. Apoi nu uitați că motivația de a contribui la Wikipedia este foarte mică, mai ales în rîndul specialiștilor, încît orice șut în fund (de exemplu ștergerea unui articol pe motive de ortografie) riscă să alunge oameni capabili și să ne lase fără contribuții valoroase. Ca urmare mi se pare că etichetarea articolului, atunci cînd nu avem timp să face noi înșine corectura, este soluția optimă: ne cerem scuze față de cititori că articolul are probleme și în același timp rugăm contribuitorii să se ocupe de el. E mai bine și decît să ștergem articolul de tot, și decît să nu-l marcăm în nici un fel. — AdiJapan 29 martie 2012 08:08 (EEST)

Turbojet, eu nu vorbesc despre controverse între specialiști, pentru că la Wikipedia nu avem specialiști (acreditați). Vorbesc de controverse între contribuitori „calificați la locul de muncă”, cum spuneți dumneavoastră. Și nu vorbesc atît de domeniile tehnice, unde controversele sînt oricum rare, ci de acele domenii unde controversele există și între experți recunoscuți. Wikipedia nu se reduce la articole despre motoare termice, deci organizarea proiectului trebuie să țină cont de realitățile tuturor subiectelor enciclopedice, inclusiv ale celor ce țin de istorie, religie, politică, artă etc.

Spuneți că recunoașterea competenței ar face-o comunitatea. E uluitor. Vă reamintesc că la Wikipedia sursele sînt izvorul nostru de competență, nu comunitatea.

Eu presupun buna credință la fiecare contribuitor cu care mă întîlnesc, pînă văd dovezi pentru contrariu. Și asta nu pentru că îmi cer politicile Wikipediei, ci pentru că așa sînt eu. Dar cînd evaluez efectele mecanismului pe care îl propuneți nu pot să mă bazez pe ipoteza că toți contribuitorii vor fi de bună credință. Nimeni nu se poate baza pe o asemenea ipoteză, pentru că știm foarte bine că e falsă. Mecanismul, dacă îl vom implementa vreodată, trebuie să funcționeze în condițiile reale în care vom avea inevitabil și oameni tentați să acapareze domenii, dacă li se dă ocazia.

Nu ați observat, dar am renunțat încă de ieri la termenul validare, pentru că mi-ați spus că nu despre asta e vorba. Mă certați degeaba. Dumneavoastră folosiți termenul mai des decît mine. Totuși, încă nu ați spus cum ar funcționa sistemul. Dacă în domeniul X avem trei oameni competenți, ce mesaj li se va afișa cititorilor? Că ultima versiune verificată de Turbojet1 e asta, ultima verificată de turbojet2 e asta și ultima verificată de Turbojet3 e asta? Sau cum? Unde se va afișa anunțul ăsta care riscă să ocupe jumătate de ecran la unele subiecte populare, de exemplu muzică, sport, filme, soft, jocuri?

Nu e mai simplu să folosim etichete care să anunțe problemele articolului? Spuneați că lumea nu știe să ajungă la pagina de discuții. Mă gîndesc atunci că am putea avea o etichetă de genul:

Acest articol are nevoie de atenția unui specialist. Dacă subiectul vă este familiar, exprimați-vă opiniile despre calitatea articolului în pagina de discuții sau modificați direct conținutul lui.

Noi degeaba le spunem cititorilor că Turbojet e de acord cu calitatea versiunii cutare a articolului, pentru că cititorii nu știu cine e Turbojet și ce autoritate are el în domeniu. În schimb e mult mai util dacă Turbojet, cu competența lui autoasumată (în sensul că nu e autentificată într-un mod formal, ci doar constatată tacit de comunitate), introduce în articol o etichetă care îi anunță pe cititori că: punctul de vedere nu este neutru, lipsesc informații esențiale despre aspectul cutare, secțiunea cutare s-ar putea să conțină cercetare originală etc. Mie, ca cititor, asta mi s-ar părea o informație mult mai relevantă, pentru că mă pune în gardă asupra unei probleme concrete. Nu mă încălzește cu nimic dacă anunțul îmi spune că anonimul care și-a ales pseudonimul X e de acord cu conținutul.

Dar, din nou, eu lucrez cu ceea ce am înțeles din propunerea dumneavoastră. Poate n-am înțeles bine. — AdiJapan 29 martie 2012 08:50 (EEST)

AdiJapan, este uluitoare poziția dv. prin care negați recunoașterea de către comunitate a competenței unor utilizatori în diferite domenii, afirmând că competența este dată de surse, nu de persoane. Dacă această concepție, susținută de dv., ar funcționa, ar fi suficient să se ia o persoană necalificată, să i se pună la dispoziție surse, de exemplu biblioteca Academiei, și să i se ceară să elaboreze o lucrare. Calitatea rezultatului este previzibilă. Însă poate unii conducători (cred că toată lumea are exemple la îndemână) chiar cred că figura ține și că loialitatea față de politici este mai valoroasă decât competența științifică. Dv. ziceți că pe Wikipedia e altfel decât în viața reală, unde, afirm eu, specialiștii s-au calificat „la locul de muncă”, fiind recunoscuți de comunitate. Sau sunteți într-o iluzie profund eronată, sau pur și simplu vă convine situația, care pe wikipediile cu mulți utilizatori poate ține, dar pe cele cu puțini, cum este ro:wp nu ține. Aici este nevoie de abordări flexibile, nu de falimentara cramponare de generalități a dv.

Dacă dv., care declarați că aveți atâta grijă de utilizatori, considerați normal ca un specialist să fie tracasat și jignit de un utilizator care declară expres că el utilizează Wikipedia pentru a se distra și că n-aveți motive să luați măsuri împotriva acestuia (deci veți permite în continuare astfel de atitudini), atunci este foarte clar că sunteți descalificat ca diriguitor al ro:wp, deoarece astfel veți încuraja plecarea a tuturor utilizatorilor competenți. Chestia cu adevărata Wikipedie nu este un banc ci semnalează o mare racilă a Wikipediei, care trebuie eliminată. Găsiți dv. cum, sau măcar nu vă opuneți la o rezolvare.

Cu absurditățile cu etichetele nu mai vorbesc. Pot să pun etichete de „incomplet” la absolut toate articolele, inclusiv la toate AC. Doar nu vă închipuiți că un articol, fie și de 100K, poate reflecta conținutul măcar a unui singur tratat de câteva sute de pagini? Revin cu afirmația că „informațiile din articol erau la momentul cutare corecte” este extrem de util, în timp ce eticheta „acest articol este incomplet” este fără valoare. Și de unde le scoateți că informația de verificare ar ocupa o jumătate de pagină? Pe alte wikipedii ocupă o jumătate de rând. Și da, „Turbojet” a citit articolul cutare în 7 octombrie 2008 și a zis că în acel moment informațiile din articol erau corecte. „Turbojet2” (altă persoană care se pricepe) a citit acel articol în 10 martie 2010 și a zis că informațiile din articol erau în acel moment corecte. „Turbojet3” (altă persoană care se pricepe) a citit acel articol în 27 ianuarie 2012 și a zis că informațiile din articol erau în acel moment corecte. Ce este absurd în asta? Că nu știe lumea cine este T, T2 sau T3? Dacă pe cineva interesează cine este AdiJapan, ca funcție pe Wikipedia, pe Wikipedia se găsește această informație. La fel se pot găsi și informațiile despre T, T2 și T3. Dacă dv. personal n-aveți încredere în oameni, este o problemă personală a dv., care vă afectează capacitatea de a dirija ro:wp. --Turbojet 29 martie 2012 20:47 (EEST)

(Către Adijapan)

1. 188.25.116.205, ce spuneți dumneavoastră pare corect la nivel teoretic, dar în practică nu funcționează.- asta nu s-a testat, eu cred că va funcționa

2. Greșelile de ortografie sînt greșeli de aspect, or valoarea articolelor noastre stă în primul rînd în conținut, nu în ambalaj.- total greșit. În peste 95% din cazuri greșelile de ortografie denotă o precaritate intelectuală. Aici e vorba și de dozaj pe care-l putem stabili ulterior, care este nr de greșeli care poate fi admis, laolaltă cu gravitatea lor. (de exemplu 4 greșeli mici la un text de jumătate de pagină)

3. Eu prefer să găsesc informațiile pe care le caut, chiar ambalate într-o formă plină de greșeli, decît să nu le găsesc deloc. Dumneavoastră?- eu nu, ținând cont că Wikipedia se vrea și se pretinde o enciclopedie, care are în plus grave probleme de imagine; dacă era un site oarecare atunci mai e discutabil, dar în cazul de față nu se pune problema

4. În plus există oameni chiar competenți în domeniul lor care însă au mari probleme cu ortografia (și pot da exemple dintre foștii mei profesori de la facultate).- intră în cei maxim 1- 5% de care vorbeam mai sus și unii ar fi dispuși să-și corecteze materialele.

5. E mult mai ușor să găsim un licean care să corecteze greșelile de ortografie decît un om competent într-un domeniu enciclopedic. Apoi nu uitați că motivația de a contribui la Wikipedia este foarte mică, mai ales în rîndul specialiștilor, încît orice șut în fund (de exemplu ștergerea unui articol pe motive de ortografie) riscă să alunge oameni capabili și să ne lase fără contribuții valoroase.- doar câteva procente (1-5% maxim) din oamenii capabili fac astfel de greșeli. Iar o parte din ei ar fi dispuși să-și corecteze materialele, mai ales acolo unde greșelile sunt din neglijență, nu din ignoranță.

6.Ca urmare mi se pare că etichetarea articolului, atunci cînd nu avem timp să face noi înșine corectura, este soluția optimă: ne cerem scuze față de cititori că articolul are probleme și în același timp rugăm contribuitorii să se ocupe de el. E mai bine și decît să ștergem articolul de tot, și decît să nu-l marcăm în nici un fel- este părerea dvs, eu zic că Wikipedia se face de râs și se face și de rușine cu această regulă.

7.Ceea ce este evident este că, în cazul în care greșelile de ortografie sunt puține, cel care pune eticheta ar putea extrem de ușor (în maxim 2-3 minute) să corecteze acele maxim 6-7 greșeli mici din material și să nu mai pună o etichetă care va sta cu anii. Sunteți de acord cu acest lucru?

8. Dacă vreți să purtăm o discuție rațională, v-aș ruga să răspundeți punctual la probleme căci altfel riscăm să avem una din discuțiile acelea sterile și ne pierdem timpul amândoi.--188.25.117.196 (discuție) 29 martie 2012 13:17 (EEST)

Domnule, o discuție rațională nu înseamnă una numerotată sau îmbulinată, ci una în care participanții cunosc subiectul, știu care e scopul și dezbat logic. Dumneavoastră se pare că nu cunoașteți Wikipedia, ce-i mînă pe contribuitori să contribuie și ce îi face să renunțe. Asta e marea problemă și marea durere a Wikipediei românești: faptul că nu are contribuitori destul de mulți și destul de buni. Orice soluție alegem, asta trebuie să ne fie grija numărul 1: să nu alungăm puținii oameni pe care îi avem și să atragem oameni noi. Dacă reușim asta, totul va fi bine. Dacă nu reușim, se alege praful. Acum înțelegeți cum se pune problema?

Puneți-vă în locul unui contribuitor care, deși e priceput la subiectul respectiv, scrie în grabă și îi scapă greșeli. Dacă îi ștergem articolul pe motiv că are greșeli de ortografie, mai vedem alte contribuții de la el? Sau ne înjură printre dinți, că ne dă muncă gratis și noi o refuzăm, și pleacă învîrtindu-se? Mm?

Organizarea Wikipediei este în primul rînd un complicat exercițiu de echilibristică psihologică. Dacă eram o firmă plătitoare, lumea venea și scria pentru bani. Dar voluntariatul are cu totul și cu totul alte pîrghii. Dumneavoastră evident nu le înțelegeți.

Apropo, ați contribuit la Wikipedia? La ce articole? Cu ortografia pe care o aveți --- am numărat vreo 15 greșeli doar în ultimul dumneavoastră comentariu --- nu ați trece de baremul pe care singur l-ați propus, deci articolul vi s-ar șterge dacă s-ar impune regula pe care o susțineți. Iar dacă vi s-ar șterge munca, ați mai contribui?

Hai să nu mai facem atîtea mofturi la chestii de formă și să nu mai punem carul înaintea cailor. E mai bună o Wikipedie bogată în informații, scrisă cu greșeli de formă la tot pasul, decît o Wikipedie cu trei lulele ortografiate perfect (iar asta v-o spun eu, care am o oarece pasiune pentru ortografie). Oamenii nu vin aici să ne admire corectitudinea scrisului, ci să se informeze. — AdiJapan 29 martie 2012 14:03 (EEST)

Chiar te rog să-mi indici și mie prin îngroșare cele 15 greșeli căci sunt convins că spui prostii. Sper că nu te referi la puncte și la virgule. Cu privire la discuție e clar că nu am cu cine, eu am vorbit politicos, vroiam să vă ajut, o să vorbesc cu altcineva de-acum. încolo.--188.25.117.196 (discuție) 29 martie 2012 19:07 (EEST)

N-am bănuit că piatra asta va face atâtea valuri. Mă bucur însă, deoarece din asta deduc că e vorba de o grijă și preocupare adevărată, a multor contribuitori (fiecare în modul lui).

Pt. AdiJapan:

• Citez: "grija numărul 1: să nu alungăm puținii oameni pe care îi avem și să atragem oameni noi.". Sigur că da, dar să ne mai gândim și așa: când contribuitorii valoroși descoperă aici atâtea articole care lasă de dorit (ori la fond, ori la formă, ori la ambele), pot fi și ei tare dezamăgiți de WP și alungați, tocmai prin aceasta! Poate că își spun atunci, "ce să mă amestec eu în ciorba asta?" Pe aceștia îi putem păstra nu prin tolerarea greșelilor de tot soiul, ci doar prin ridicarea generală a calității!
• Poate că tactica de a face orice ca să rețineți/reținem pe contribuitorii slabi și f. slabi a fost importantă la începuturile roWP; azi însă roWP cuprinde f. multe articole (desigur nu și în compartație cu enWP sau deWP), așa că regulile s-ar putea face mai pretențioase, nu credeți?
• În fine, zău că nu-i relevant dacă aici la Cafenea, sau și la Discuțiile articolelor, se scrie mai neglijent, ba chiar e foarte normal. Asta pe mine nu mă deanjează aici și de aceea nu număr greșelile.

SALVE! --NeaNita (discuție) 29 martie 2012 19:53 (EEST)

Pai... cu d-ul AdiJapan n-o s-o scoateti niciodata la capat. Vorba lui Turbo: e de la CIA omul asta. El la orice propunere sau discutie cu embrion de schimbare zice: eu sunt de acord pe baza de argumente. Si toaca la argumente cu nemiluita pana se plictiseste toata lumea si ramane cum a fost, ca la Nenea Iancu de mai sus. Cum wikipedia nu e o deocratie, inseamna in mod direct ca EL DICTEAZA PE BAZA DE PROPRIILE ARGUMENTATII. Exact ca basescu, el discuta, el hotarasate si prostii executa ca n-au incotro. Cam asa sta treaba cu consultarile de aici. Ce frumusete de articol iesea daca toti de aici care nu mai fac nimic decat "se consulta", ar face ceva. Adica bat apa in piua. Asybaris ^aport 29 martie 2012 21:08 (EEST)

Turbojet, Asybaris, 188 și care veți mai fi:

Renunț, faceți cum vreți. Vorbiți între dumneavoastră, faceți o propunere concretă, cu cap și coadă, neteziți-o pe unde mai are cute, prezentați-o comunității, ciondăniți-vă cît poftiți și la urmă dacă decideți s-o implementați, foarte bine, implementați-o. Promit să nu intervin nici în cizelarea propunerii, nici în dezbaterea ei în comunitate, nici în implementare și nici în criticile ulterioare. Nu vă cer nimic în schimb, nici măcar ca, în eventualitatea în care propunerea va duce la un eșec, să admiteți că am avut totuși dreptate.

Ca să fac asta trebuie să-mi suspend regula personală, „Fă ceea ce trebuie făcut ca să iasă lucrurile bine”, cu încrederea că dacă propunerea dumneavoastră riscă să aibă efecte negative atunci fără îndoială se vor găsi alți utilizatori care să se opună și să vă oprească la timp. De altfel, dacă am participat la discuția asta a fost și pentru că participînd i-am scutit pe alții să-și piardă timpul cu ea. Dar m-am săturat să tot fiu eu arătat cu degetul drept acela care se pune de-a curmezișul ideilor bune. Hai să vedem cît de bune sînt de fapt ideile astea. Mă tem că în realitate multe idei sînt propuse numai așa, într-o doară, mai mult din spirit de contrazicere și din antipatie decît din intenția sinceră de a face ceva concret.

Sînt dezamăgit să constat că, deși sînteți oameni inteligenți, deși aveți același scop ca mine, deși nu avem nici un interes personal în toată povestea, cu toate astea nu reușim să ne înțelegem omenește și e nevoie să renunțe cineva la dialog pentru ca atmosfera să se detensioneze. Îmi doresc totuși ca renunțările astea să nu devină un obicei, ci oamenilor să le vină mintea la cap înainte de a fi prea tîrziu. Wikipedia nu-și poate permite multe renunțări. Deja a pierdut prea mult.

Cei care mi-ați pus întrebări aici și vreți răspunsuri la ele, mai întrebați-mă o dată în pagina mea de discuții, pentru că eu la discuția asta nu mai particip. — AdiJapan 30 martie 2012 10:22 (EEST)

D-ule AdiJapan, acu nu va luati jucariile si plecati. Eu nu am nicio treaba cu Turbo sau "câți or mai fi" ca bine ati spus. Nu mai e nimeni d-ule AdiJapan. Spun asta din proprie experienta. In ultima vreme am stat ca struțul cu capul in nisip. Am solicitat comunitatea "atât cât mai e ea", ca sa pastrez figura de stil, si de fiecare data pe comunitate a durut-o-n .... de solicitari pe teme enciclopedice si de copyright pe care le-am facut. Turbo cu ale lui, tot bate toaca de vreo jumatate de an si nimic. O fi vreun prost de vandal care va deranjeaza, bate campii Turbo, nu?. Erati cumva ocupat cu vreun articol sa-l faceti de calitate si nu ati avut timp sa va ganditi cu cei ce solicita ceva bun pentru wiki pentru gasirea de noi solutii? Asta e problema, nu ca eu sau Turbo are ceva cu dvoastra. Nu are nimeni nimic cu domnia voastra, d-le. In rest numai bine la toata lumea, atât cât mai e ea. Asybaris ^aport 30 martie 2012 13:52 (EEST)

NeaNita, foarte corecte observațiile. Voluntarii valoroși sunt îndepărtați de regulile de aici care permit să scrii orice. Dacă regulile vor deveni mai stricte, treptat cei valoroși vor veni în număr mai mare și în același timp vor fi păstrați cei care sunt deja voluntari și care vor să plece. Corectă și observația că Wikipedia română are deja suficient de multe articole ca să poată să devină mai selectivă. Deja Wikipedia germană și-a căpătat o anumită faimă pentru modul mai strict de acțiune. Eu am făcut o propunere concretă mai jos.--188.25.114.218 (discuție) 30 martie 2012 12:40 (EEST)

Eu îs de acord să vină Turbojet cu un plan de la cap la coadă de implementare a versiunilor verificate pe care să-l implementăm de probă timp de 3 luni. La sfârșit tragem linie și vedem dacă e bine sau nu.

Prin "de la cap la coadă" înțeleg că trebuie acoperite cel puțin următoarele:

• Ce setări trebuie făcute în MediaWiki?
• Cine are dreptul inițial de a confirma o versiune?
• Cum îți câștigi/pierzi dreptul de a confirma o versiune?
• Cine urmărește acordarea/pierderea drepturilor?
• Ce se întâmplă dacă anumite articole nu mai pot fi confirmate de nimeni (oamenii au plecat sau și-au pierdut drepturile)?--Strainu (دسستي‎)  30 martie 2012 13:40 (EEST)

Bine, o să mă gândesc la aspectele cerute. Nu peste noapte (ar fi complet neserios) și, bineînțeles, o să avem discuții. Până una-alta, ca administratorii să-și demonstreze deschiderea, îi rog să implementeze en:Wikipedia:Article Feedback Tool. --Turbojet 30 martie 2012 21:25 (EEST)

Și eu sprijin inițiativa, merită încercat! Cu această ocazie, ce ar trebui făcut de ex. cu catastrofe de genul Localitate? Până una-alta eu l-aș ascunde imediat + l-aș corecta și întregi în următoarele 10 - 14 zile.

Pt. Strainu, întrebare: cum funcționează __NOINDEX__? Ce anume trebuie scris în art. și în ce loc - ca să-l ascund? Iar dacă art. nu mai poate fi găsit de nimeni prin "căutare", atunci cum pot totuși să-l găsească contribuitorii interesați?

SALVE! --NeaNita (discuție) 31 martie 2012 12:01 (EEST)

Continuarea discuției - vă rog nu aici, ci mai jos la secțiunea Wikipedia:Cafenea#Propunere_concretă. SALVE! --NeaNita (discuție) 31 martie 2012 14:50 (EEST)

Raspunsul petitiei pentru UAT sau altfel spus "așa țară, așa oameni, așa răspuns"

Vedeți aici modul in care inteleg oficialitatile unei tari membra a UE sa trateze necesitatile populatiei pe care o "conduc". Noi avand pretentii de a scrie gratuit o enciclopedie de calitate cu o exprimare elevata(vezi mai sus).Asybaris ^aport 26 martie 2012 19:18 (EEST)

Well, după ce le-au făcut celor de la ANCPI vineri (telefoane la 5 minute de la persoane diferite), nu mă miră un asemenea răspuns :D--Strainu (دسستي‎)  26 martie 2012 20:44 (EEST)

Acuma dacă tarifele sunt stabilite prin ordin de ministru, ce putea face un biet director, să le ofere gratuit? Tgeorgescu (discuție) 27 martie 2012 01:16 (EEST)

Absolut (deși ordinul e scris tot de subordonații directorului respectiv). Dar nu e vorba numai de asta. Dacă ar permite cumpărătorilor să facă ce vor cu ele, sigur s-ar găsi fonduri să fie cumpărate și apoi măcar publicate, dacă nu și licențiate liber. Dar ei controlează și felul cum sunt folosite datele respective, ca nu cumva să aibă acces oricine fără să decarteze.--Strainu (دسستي‎)  27 martie 2012 09:06 (EEST)

Nu se deschide pdf-ul :( (Database unavailable) Compactforever ^mesaj 29 martie 2012 02:00 (EEST)

Mai încearcă, mie îmi merge acum. Oricum, nu sune mare lucru, în afară de prețul pe foaie și caracteristicile planurilor respective.--Strainu (دسستي‎)  29 martie 2012 12:20 (EEST)

Am reușit sa deschid respectivul fisier. Este totusi regretabil ca in tara noastra inca se face comert cu lucruri care in alte state ale Uniunii Europene sunt puse gratuit la dispozitia publicului, ca sa nu mai spun ca fiind o institutie de stat, isi trage resursele din banii contribuabilor. Compactforever ^mesaj 29 martie 2012 14:59 (EEST)

Logo-uri și imagini proprietare

Ce ne facem cu faptul că nu putem folosi aceleași imagini din articolele WIKIPEDIA.EN??
Unde este accesibilitatea, libertatea de informare? Putem reupload-a logo-urile și chestiile NON-FREE aici? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Octavius 909 (discuție • contribuții).

WIKIPEDIA.EN nu este Wikimedia Commons. Așa că poți doar reîncărca aici la ro.wiki același fișier ne-liber de la en.wiki cu aceeași licență. PS.: care libertate de informare? sunt doar legi (vorbe) goale, n-ai obsevat că fiecare canal TV de exemplu ține cu cineva (de unde vine bănuțu)... Plus că nu are nicio legătură libertatea de informare cu o imagine care are drepturi de autor --Terraflorin (discuție) 28 martie 2012 07:02 (EEST)

Format:Carte salvată

vezi Discuție Format:Carte salvată --Terraflorin (discuție) 31 martie 2012 07:57 (EEST)

Diacritice în numele unei poze

Am o problemă la articolele despre sectoarele Bucureștiului. De exemplu Sectorul 6. La editarea infobox-ului apare proprietatea hartă = București sectorul 6.svg. Problema este că fișierul este denumit București sectorul 6.svg (ș cu sedilă) iar scriptul automat convertește ș(cu sedilă) la ș astfel încât link-ul la poză nu se face corect. Cum aș putea să procedez? Mă gândesc că cel mai bine ar fi să edităm numele pozei.

Vlad1918 (discuție) 29 martie 2012 09:50 (EEST)

 Rezolvat Da, ideal ar fi fost să modificăm numele pozei, dar la Commons există ceva probleme cu redenumirile de genul ăsta (sunt refuzate uneori ca fiind triviale). Eu creez de obicei (la Commons, nu merge la ro.wp) o redirecționare de la varianta cu virgulă la varianta cu sedilă.

Ca detaliu tehnic, la MediaWiki:Diacritice.js avem niște expresii regulate pentru unde nu înlocuim diacriticele. Aveam acolo parametrii de format "imagine" și "commons" și am adăugat acum și "hartă", deci nu mai este nevoie de vreo înlocuire la Commons.--Strainu (دسستي‎)  29 martie 2012 12:18 (EEST)

Am încercat să modific pentru Sectorul 5 dar am întâmpinat aceeași problemă. Se pare că nu merge MediaWiki:Diacritice.js. Am încercat și cu alt browser deci nu e o problemă de cache.

La mine a mers. Ați făcut hard refresh (Ctrl+Shift+F5 sau Ctrl+Shift+R parcă)? Dacă aveți ceva unelte de debugging gen firebug puteți verifica dacă a fost încărcată versiunea curentă.--Strainu (دسستي‎)  29 martie 2012 14:51 (EEST)

Structură greșită, o voi corecta

Landul german Bavaria e subîmpărțit în 7 regiuni admin. de tip Regierungsbezirk, care la rândul lor sunt subîmpărțite în mai multe districte mai mici (Landkreis) și orașe independente (freie Stadt).

În plus, în Bavaria există și 7 regiunile admin. de tip Bezirk, care ca întindere (dar nu și atribuții) coincid cu cele 7 regiuni Regierungsbezirk de mai sus.

Din păcate însă, cuv. Bezirk a fost tradus tot cu district, la fel ca și componentele de la regiunile Regierungsbezirk de mai sus (care sunt mult mai mici și mai numeroase), creându-se o confuzie între cele 2 nivele administrative.

Pentru înlăturarea confuziilor intenționez să renumesc aceste 7 regiuni de tip Bezirk, de ex. Oberbayern (district), scriind circumscripție în loc de district, astfel: Oberbayern (circumscripție).

Dacă sunt și alte păreri rog să discutăm aici în următoarele 2 săpt. - până la 15 apr. SALVE! --NeaNita (discuție) 29 martie 2012 11:35 (EEST)

Mai bine Oberbayern (regiune)! "Circumscripție" ar putea induce în eroare. Termenul este legat de anumite acțiuni politice, administrative; ba poate avea caracter ... temporar. Însă Oberbayern, Niederbayern, Oberpfalz, Schwaben și cele trei regiuni francone reprezintă (cu mici excepții) regiuni istorice, delimitări etno-dialectale. Ele nu sunt simple circumscripții plănuite abstract într-un birou guvernamental.

Și, pe ansamblul discuției, atenție la simplul fapt lexical: "Bezirk" pe nemtește poate să însemne orice, aidoma cuvnatului "district" pe romaneste (citez din "DEX"-ul german): "Verwaltungseinheit in Ländern, Städten u. Gemeinden (/de ex/ Stadtbezirk); (DDR) 1952 anstelle der Länder geschaffene territoriale Verwaltungseinheit; (umgangssprachlich) Umkreis, Gegend, Landstrich; (figurativ) Bereich". Deci, in contextul administrativ-teritorial, poate fi district in cadrul unui land, in cadrul unui oras, in cadrul unei alte organizari comunale. Iar RDG si-a denumit "Bezirke" regiunile care in RFG se cheama "Länder". Iar in limbajul neoficial poate însemna și "zonă, ținut, domeniu".

Referitor la partea inițială a discuției: de ce să nu se rămână la ceea ce în ro.wp a devenit standard și e aplicat regulat (inclusiv la mai multe nume de localități și districte germane)? Și anume: [[<toponimul>]], apoi, la omonimie, [[<toponimul> (district)]], [[<toponimul> (regiune)]], [[<toponimul> (ducat/principat/etc.)]]. De ex. München și München (district). De ce e nevoie ca titlul să înceapă cu denumirea pe românește a unității administrativ-teritoriale, urmată de numele propriu în limba străină?

Last but not least: de ce în unele articole apare adaosul "rural"? "District rural". Doar se înțelege că "districtul" e parte dintr-un "land" și dintr-o "regiune". Sau o fi rămășiță de la începuturi, când încă nu era clară distincția dintre "districtul municipal" și cel din "teritoriu"?? -- 188.192.250.210 (discuție) 12 aprilie 2012 12:29 (EEST)

Adausul "(regiune)" ar fi teoretic bun, dar mie îmi este prea general pentru a-l folosi la acest detaliu special. Se confundă evtl. cu "Regiune geografică", "Regiune istorică", dar și "Regiune administrativă" și de asemenea și cu "Regiune guvernamentală" (acest termen din urmă, dacă mai apare, este greșit aici la WP, fiind înlocuit treptat cu "Regiune administrativă de tip Regierungsbezirk"). Actualmente multe Bezirke au fost traduse aici cu District, ceeace e greșit și duce automat la confuzii, pt. că Districte avem deja, dar astea sunt alte unități, la alt nivel (unul mai mai jos) pe scara ierarhică! Pentru titlul articolelor avem nevoie deci de un cuvânt diferit, iar adausul "(circumscripție)", cu toate conotațiile lui, nu e greșit. Pe de altă parte, ceva uzual pentru asta nu știu să existe deja în rom. Până ne hotărâm, în text se poate scrie și "regiune administrativă de tip Bezirk", dar încă o dată, ce facem cu numele articolelor?

Districtele rurale - nume folosit pentru a le distinge de kreisfreie Stadt = un oraș care nu ține de vreun district rural, având el însuși statut de district, și anume de district urban. Vezi schița și explicațiile de la Germania#Ierarhia_administrativă_(reprezentare_simplificată). SALVE! --NeaNita (discuție) 12 aprilie 2012 17:10 (EEST)

"Regiune" e cel mai potrivit! Nu contează că are mai multe sensuri. Sensuri mai multe au atât "district", cât și "circumscripție". "Circumscripție" nu e bun: înseamnă în primul rând "circumscripție electorală" și în al doilea rând "circa" medicală, cea fiscală și cea militară. Or, regiunile acelea din Bavaria sunt ditamai regiunile etno-lingvistico-istorice. Faptul că astăzi au titulatura "Bezirk" e doar o întâmplare birocratică modernă. (Tradus cu "district" nu e deloc greșeală; însă e problematic din alt motiv: duce la confuzii din moment ce la ro.wp. unitatea administrativ-teritorială care corespunde în general județului românesc are denumirea "district" când n-o are pe aceea de "comitat" ori "departament". Nu se mai poate drege busuiocul din 2 cauze: (1) ar fi mult prea mult de modificat; (2) la consensul privind unele dintre modificările generale nu se poate ajunge - din alte două cauze: (A) sunt prea puțini lingviști la ro.wp; (B) orice propunere logică, științifică, ba chiar sustenabilă cu documente oficiale din partea autorităților țării respective vor fi respinse prin aplicarea ad absurdum a regulii "referințele!/sursele notabile!". Așa că... a se lăsa baltă. Și a se lua la purecat și corectat vastul toponimic, oronimic, hidronimic din fosta Uniune Sovietică: e grav cum se prezintă situația. Majoritatea numelor proprii sunt redate după ortografia engleză - cu excepția unei părți mai mici de nume proprii pe care le-au redat wikipediști basarabeni, dar care își au obiceiurile lor proprii, în absolută asincronie cu ceea ce era uzual în România, iar astăzi nu mai e - din cauza ignoranței și a lenei celor din România, care nu catadicsesc să se uite în lucrări de referință tipărite înainte de 1990!).

În plus, birocrația a optat pentru "Bezirk", fiindcă denumirea "Land" e folosită la alt nivel, nu mai poate fi preluată și pentru subdiviziunile unui... land. Iar denumiri ca "Grafschaft, Herzogtum, Fürstentum, Königreich" nu se potrivesc, deoarece nu coincid teritorial cu "comitatele / principatele" istorice cu care se intersectează, iar regiunile care au fost regate (de ex. Bavaria, Württemberg, Hanovra, Saxonia) au fost abolite definitiv în 1918-1919.

Bref: "circumscripția" pe românește nu corespunde aici "Bezirk"-ului de tipul regiunilor din Bavaria și alte câteva regiuni din alte state (landuri) ale RFG.

Referitor la "ce facem cu numele articolelor?", adică cu titlurile: încă o dată, de ce e nu vă convine ceea ce la ro.wp a devenit între timp tradițional și e ubicuu: [[<toponimul> + (adaosul lămuritor: "localitate; district; regiune; principat; etc.")]]?!? Nu în cele din urmă, prin asta ocolim alternativele care au stârnit seriile de discuții care nu prea duc la consens.

Mersi pentru explicația "district rural". Acum înțeleg de ce s-a recurs la traducerea aceasta. Însă trebuie eliminat: e greșit. "Kreisfreie Stadt" e un oraș "liber" în sensul că nu depinde de un Kreis/județ și e totodată el însuși un district, nedepinzând de districtul (Kreis). Atât! Nu are altă conotație. Deci nu justifică recurgerea pe românește la soluția traducerii "districte rurale" pentru Landkreis (districtele de tip județean, cu teritoriu - care cuprind de mai multe orașe, în afară de mulțimea de cătune, sate, comune_cu_mai_multe_sate)!

By the same token: atunci și statele/landurile teritoriale ar fi de denumit tot "rurale", întrucât există și state-landuri de tipul... orașelor-stat: Berlin, Hamburg, Bremen (cu Bremerhaven).

În altă ordine de idei, ambiguitățile generate de sensurile cuvântului "district" rezidă tocmai în faptul că (A) de obicei o localitate urbană (oraș/municipiu) se împarte (pe românește și în diverse alte limbi) în "districte" (în germană, problema exprimării e la fel: și orașul german e subdivizabil în... "Bezirk,-e", dar e mai clar prin adaosul "Stadt-": "Stadtbezirk,-e". Deci același cuvânt ca în contextul regional - Landesbezirk, Regierungsbezirk etc.); și (B) "district" (dar și "Bezirk"!) poate fi orice - de la o zonă minusculă de două ulițe până la părți dintr-un continent (și "teatru de luptă"). Eu unul n-aș fi ales "district" pentru ceva de tipul județului, county-ului și departamentului. Iar pentru unitățile administrativ-teritoriale de tip Bezirk din Germania, situate "ierarhic" între Land (stat) și Landkreis (district, adică... județ) echivalentul un echivalent românesc perfect e "regiune". Nici nu trebuie stat pe gânduri, nici nu trebuie căutate "surse notabile" (care "surse notabile" de prea multe ori dau în gropi, în pofida faptului că România a dispus până nu demult de o populație germanofonă de circa 3/4 de milioane de locuitori, dintre care unii figurează printre cei mai mari scriitori de limba germană din sec. XX). -- 188.192.250.225 (discuție) 13 aprilie 2012 21:35 (EEST)

Mersi pt. detalii. Pt. Kreis=district s-au găsit 3 surse, v. la Wikipedia:Pagini de șters/Kreis, așa că măcar asta putem considera că nu se mai schimbă și deci mai simplifică lucrurile. La propunerea dvs. Bezirk=regiune, pentru mine cuv. regiune e atât de general, mai general nici nu se poate. De aceea, în cazul nostru, extrem de vag. Pt. Bezirk în sensul din Bavaria avem nevoie de ceva mai particular, specific, restrâns. Dacă respingeți circumscripția mea, propuneți vă rog altceva, încă neîntrebuințat aici pt. Germania, ca să nu creem confuzii noi. Că doar confuzia veche trebuie eliminată. Poate raion? De fapt am putea și renunța total la art. despre cele 7 Bezirke, și am putea cere ștergerea lor - ca să scăpăm de problemă. Ce spuneți la toate astea?

Mai întrebați "de ce e nu vă convine ceea ce la ro.wp a devenit între timp tradițional și e ubicuu: [[<toponimul> + ..." - asta are legătură cu mărimea/suprafața unităților administrative: la țări, landuri, Regierungsbezirke, articolul WP se numește exact la fel, fără adausuri, deoarece sunt cunoscute larg. Dar la unitățile admin. mai mici se specifică despre ce e vorba. Eu zic că e mai natural (pt. l. rom.) să numim un articol "Râul X" (decât "X (râu)"), "Muntele Y" (nu "Y (munte)") și "Cartierul Z" (nu "Z (cartier)"). SALVE! --NeaNita (discuție) 14 aprilie 2012 02:58 (EEST)

• → Referitor la "regiune": în speță, cel mai relevant aspect e că acest termen înseamnă în primul rând "teritoriu, ținut, zonă". Întâi pe plan geografic și administrativ-teritorial. Așa e pe românește; lucru confirmat de ordinea definițiilor, pe sensuri, expusă în DEX (cf. [8]). Așa e și în alte limbi care au preluat latinismul "regio, regionis" și derivata sa "regional-". Principala societate de căi ferate a Germaniei, "DB", și-a re"botezat" rețeaua de linii și trenuri regionale/provinciale "DB Regio" ([9]), ca să "internaționalizeze" nițel noțiunea "Nahverkehr(szug)". Celelalte sensuri ale cuvântului "regiune" sunt secundare.

• → Referitor la "Bezirk": nu numai Bavaria are împărțeală pe regiuni numite Bezirk. Există și în alte câteva state ale Federației Germane ([10]). Nu vă lăsați tentat în contextul acesta să fiți atras de cuvântul de bază din "Bezirk" și "circumscripție/circă" - și anume cuvântul latin "circus" respectiv diminutivul său "circulus" - și de echivalentul german calchiat din latină, "Kreis". Ceea ce contează în primul rând este semantica în context: contextul nostru (despre care discutăm) este regiunea în cadrul unei anumite organizări teritoriale - și anume în cadrul unei țări-stat, care la rândul său formează împreună cu altele similare (fie ca țări propriu-zise, fie ca orașe-stat) federația care își zice Bundesrepublik Deutschland. Nu ne pasă de utilizarea lui "Bezirk", a lui "regiune" în diverse alte contexte. Luăm doar la cunoștință că "circumscripție" (pe românește) înseamnă în primul rând una de exemplu electorală, polițienească, militară și foarte rar, extrem de rar, pur și simplu "regiune". "Regiune" și "circumscripție" sunt sinonime interșanjabile în situații extrem de rare, cu specificitate extrem de bine delimitată! Lucru confirmat atât de DEX (și alte surse de primă mână), cât și de uzul general al limbii române în toate provinciile - cel puțin de circa 130-150 de ani încoace.

Deci mă pronunț împotriva termenului "circumscripție" pentru reziunile germane numite oficial "Bezirk" (cu precizarea: e vorba de subdiviziunea imediat următoare entității numite "Land") și atrag atenția asupra faptului că "circumscripția" în acest context nu se potrivește (fiind o traducere "mecanică") și nu are nici precedență.

• → Referitor la "raion": a nu se folosi. Deoarece, din păcate, are conotație prea specifică - de entitate administrativ-teritorială în cadrul republicilor populare și socialiste care au emulat/calchiat denumirile pentru entități echivalente folosite în limba rusă în URSS și în unele dintre sistemele statale urmașe ale URSS (între care, dacă nu mă înșel, și Republica Moldova). Nu-i recomandabil, deși "raion" are același etimon: "regio, regionis".

• → Referitor la dihotomia [[<calificativul pe românește, cu articolul hotărât> + <numele original>]] versus [[<numele original> + <calificativul pe românește, cu articol nehotărât]], în cazurile în care e nevoie de dezambiguizare din cauza omofoniei, în fond/în principiu eu unul nu am nimic împotriva variante nr. 1, adică a celei pe care o favorizați. Cred însă că varianta cealaltă e mai adecvată, deoarece majoritatea titlurilor gata făcute sunt după acest tipar și deoarece o majoritate s-ar pronunța prin consens pentru aceasta. Se vede din discuțiile de până acum. Mai e un argument: așa pare să fie "calapodul" la toate wikipediile. Cu excepția cazurilor în care niște cuvinte-adaos fac parte din numele oficial, adică din toponimul oficial: spontan mă gândesc la "Mexico City", "Ciudad de México", "Orașul Stalin", "Bad Aachen" (aceasta e denumire oficială egală în "rang" cu simplu "Aachen"). -- 188.192.250.225 (discuție) 14 aprilie 2012 16:40 (EEST)

Dezambiguizare

Am constat la unele pagini (cum ar fi Centurion) că apare o trimitere: Acest articol se referă la un grad militar roman. Pentru alte sensuri, vezi Centurion (dezambiguizare). Numai că cineva a desființat paginile cu astfel de titlu, fără să țină seama că a creat în felul acesta o serie de legături roșii. Știu că în cazul de față aș putea pune Centurion (tanc) în loc de Centurion (dezambiguizare). Eu însă întreb cum se poate rezolva problema în ansamblu. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 29 martie 2012 23:05 (EEST)

Eu am creat Centurion (dezambiguizare). La problemă, considerată în general, nu mă pricep. Tgeorgescu (discuție) 30 martie 2012 00:33 (EEST)

Dar și care ar fi problema dacă pagina de dezambiguizare ar fi inexistentă o perioadă? Ea va fi realizată de cineva cu timpul și atâta timp cât este doar o legătură roșie știm cel puțin că titlul articolului are mai multe sensuri. --Terraflorin (discuție) 30 martie 2012 13:00 (EEST)

Nimeni nu a desființat nicio pagină. Pur și simplu ele nu există. Concret, pagina Centurion (dezambiguizare) nu a mai existat până când Tgeorgescu a creat-o la 29 martie 2012, ora 23:28‎.

Deci, Miehs, nu există o problemă generală, ci pur și simplu, ca mii de alte legături roșii, și acestea (de dezambiguizare) trimit către pagini care niciodată nu au existat.—Sebimesaj 30 martie 2012 18:55 (EEST)

Statistică

Nu se poate ține și la Wikipedia românească o statistică a articolelor in funcție de calitate și importanță? Cum este de exemplu pe enwiki la WikiProject:Romania http://toolserver.org/~enwp10/bin/list2.fcgi?run=yes&projecta=Romania --MJ for U (discuție) 30 martie 2012 10:52 (EEST)

Propunere concretă

Eliminarea totală a etichetei care semnalizează greșelile ortografice. Articolele care deja au această etichetă (sunt 116 articole) http://ro.wikipedia.org/wiki/Format:Ortografie să fie ori șterse de tot, ori păstrate undeva pentru corectare, dar nu la vedere, astfel încât să nu fie găsite de motoarele de căutare (cred și sper că e posibil tehnic), oricum să nu fie puse în aceeași oală cu articolele normale). Să fie păstrate ca ciorne cumva, dar nu la vedere. Pe măsură ce sunt corectate, ele pot fi introduse din nou, deci nu s-ar pierde nimic din informație. Cu privire la articolele noi, dacă greșelile ortografice importante sunt puține, ele trebuie corectate pe loc de voluntarul care citește informația primul (și care pune în mod curent etichetele), dacă ele sunt multe, materialul se va șterge pe loc cu justificarea că Wikipedia nu poate accepta astfel de materiale pentru a nu-și prejudicia imaginea. Rămâne de stabilit ce înseamnă greșeală ortografică importantă și care să fie numărul lor raportat la o anumită cantitate de informație. Solicit părerea voluntarilor comunității.--188.25.114.218 (discuție) 30 martie 2012 12:26 (EEST)

Un articol cu greșeli e mai bun decât niciun articol, iar mutarea în alt namespace va strica legăturile către articolele în cauză. Se poate adăuga __NOINDEX__ în format și nu vor mai fi indexate de motoare, nu e nevoie să mutăm articolele de colo-colo sperând că nu vom uita de ele.--Strainu (دسستي‎)  30 martie 2012 13:23 (EEST)

188, nu există un voluntar care se ocupă cu pusul etichetelor. Toți le punem sau în orice caz oricine le poate pune.

Iată dezavantajele propunerii dumneavoastră:

• Cititorii nu vor găsi articolele ascunse, deci vor fi lipsiți de informațiile pe care le căutau și pe care, culmea, noi le avem dar ne e rușine să le arătăm.
• Articolele ascunse vor avea șanse mai mici să fie găsite de contribuitori, deci vor rămîne proaste o vreme mai lungă.
• Adesea cititorii sînt aceia care, găsind greșeli în Wikipedia, le corectează și astfel devin contribuitori, unii pe termen lung.
• Există riscul ca alți contribuitori să nu știe că articolul ascuns există deja și atunci să înceapă un nou articol pe același subiect, de la zero. Riscul e mare, aproape o certitudine, mai ales cînd un subiect devine brusc notabil sau cînd declanșează apariția de știri în presă: un conflict militar, o descoperire, un accident, un eveniment politic, decesul cuiva, jocuri olimpice, premii Nobel etc.
• Trecerea prin faza de articol ascuns va descuraja unii contribuitori, pentru că îi va lipsi de bucuria publicării pe viu.

Așadar, cu cît vom ascundem un articol mai bine, cu atît articolul va fi mai inutil, cu atît va rămîne prost mai mult, cu atît se va face mai multă risipă de muncă și cu atît vom descuraja mai mulți contribuitori.

Iar asta pentru ce? Avantajele propunerii se reduc la faptul că articolele oferite cititorilor vor avea o ortografie mai bine pusă la punct. — AdiJapan 30 martie 2012 14:09 (EEST)

Spuneți:,,nu există un voluntar care se ocupă cu pusul etichetelor. Toți le punem sau în orice caz oricine le poate pune - să nu ne prefacem că nu înțelegem, întotdeauna există un voluntar care citește materialul primul, care în unele cazuri pune etichete, propune pentru ștergere articolul, cere bibliografie, etc

Articolele ascunse vor avea șanse mai mici să fie găsite de contribuitori, deci vor rămîne proaste o vreme mai lungă- nu e adevărat, cei care se ocupă de inițiativele de curățenie le vor corecta, ca și acum. Vor rămâne o perioadă la fel de lungă. De inițiativele de curățenie se ocupă unii voluntari din nucleul dur al Wikipediei, adică o parte din cei 30-40, în funcție de preferințe, timp, etc iar aceștia vor ști unde să le găsească.

Adesea cititorii sînt aceia care, găsind greșeli în Wikipedia, le corectează și astfel devin contribuitori, unii pe termen lung- s-a înțeles greșit, eu am făcut propunerea pentru greșelile de ortografie, nu cred că există voluntari care să aibă o așa de mare pasiune pe termen lung pentru corectarea articolelor cu multe greșeli de ortografie.

Există riscul ca alți contribuitori să nu știe că articolul ascuns există deja și atunci să înceapă un nou articol pe același subiect, de la zero- foarte bine, o să fie un plus de informații, în timp se vor putea uni articolele și astfel va ieși un articol mai cuprinzător.

Trecerea prin faza de articol ascuns va descuraja unii contribuitori, pentru că îi va lipsi de bucuria publicării pe viu- îi va descuraja pe cei care fac multe greșeli de ortografie. Informațiile nu se vor pierde, doar că nu vor fi vizibile. Imediat ce articolul se va corecta, va fi trecut la cele normale.

Avantajele sunt enorme: e vorba de reputație care în acest domeniu este esențială. Și nu e vorba de păstrarea unei reputații, ci de a nu mai fi făcuți de râs și de rușine de presă care a ținut Wikipedia în pumni de multă vreme și de lumea academică care strâmbă din nas foarte tare și pe bună dreptate când aude de Wikipedia. Așadar este vorba de o chestiune minimală care ține de reputație, nu de alte chestii mai pretențioase

Hai să-i lăsăm și pe ceilalalți voluntari să-și spună părerea, să nu acaparăm noi discuția, crezând că suntem mai importanți ca ceilalți, fiecare să cântărească situația și să-și spună părerea. --188.25.114.218 (discuție) 30 martie 2012 15:00 (EEST)

Cine credeți dvs. că va face toate aceste operații minunate de care vorbiți (să mute articolul de colo colo)? Eu nu vad pe nimeni aici care să se ocupe în mod organizat de curățenie. Una e să dai clicuri aleatorii și să corectezi greșelile pe care le găsești și cu totul alta să iei regulat o categorie de câteva sute de articole și să le corectezi pe toate.

Cât despre reputație, vă înșelați. Oricât ar vrea Turbojet și Adijapan să susțină asta, Wikipedia nu a fost, nu este și nu va fi destinată în primul rând oamenilor de știință. A fost este și va fi destinată în primul rând oamenilor obișnuiți. Iar când înțelegi asta, devine evident că e vorba mult mai mult de vizibilitate, nu de reputație.--Strainu (دسستي‎)  30 martie 2012 15:10 (EEST)

Corect, Wikipedia e pentru toată lumea și în mai mică măsură pentru lumea academică (deși și ei o mai consultă) dar eu mă refeream la altceva. Părerea lumii academice despre un anumit subiect cultural are o influență și asupra oamenilor obișnuiți care citesc din Wikipedia. De exemplu dacă Pleșu, Liiceanu, Patapievici, Cărtărescu, Cristian Tudor Popescu și Rebengiuc ar spune că Wikipedia e o sursă bună de informare și ar spune asta în ziare, la televiziuni, asta ar conta, oamenii obișnuiți sunt influențați de oamenii din lumea academică care sunt cunoscuți, ei sunt vectori de imagine influenți. Dar în condițiile actuale, în care sunt permise tone de greșeli de ortografie, acest lucru e absolut imposibil.--188.25.114.218 (discuție) 30 martie 2012 15:39 (EEST)

De ce să eliminăm eticheta? Nu totdeauna ai timp să corectezi articole, sau nu sunt o prioritate pentru tine. Mie de exemplu nu-mi place să-mi "pierd timpul" cu corectarea articolelor despre fotbaliști, dar dacă ajung din întâmplare la unul și văd că are greșeli de grafie, îl etichetez pentru că știu că alții se ocupă de asta.

E ușor să spui „corectează sau șterge pe loc”. Dar luați la rând articolele etichetate și veți vedea că variază foarte mult în calitate, și la multe e greu să-ți dai seama ce poți șterge și ce poți corecta, pentru că intră în discuție probleme de traducere, terminologie, exprimare ambiguă, organizare a articolului etc. Se poate propune și "șterge tot ce e neclar", și într-un fel are logică având în vedere că scriem articole neenciclopedice, dar mă tem că o să bată vântul pe-aici (și la capitolul articole, și la contribuitori) dacă aplicăm regula asta.

În sfârșit, nu văd ce-i așa rușinos pentru o enciclopedie făcută din mers, de voluntari, să aibă articole cu greșeli de grafie. Sigur, e ușor pentru „tot prostul” (nu mă refer la participanții la discuție, ci la anumite articole din presă sau alte comentarii) să arate cu degetul la asta, dar de fapt cea mai mare problemă a enciclopediei sunt informațiile fără surse. De acolo ar trebui începută orice curățenie, pentru că, la drept vorbind, nici nu are rost să scrii frumos afirmații potențial neadevărate. Dar, din nou, dacă eliminăm tot ce-i fără surse mă tem că rămânem cu 5% din conținutul actual. (Dacă ar fi după mine, chiar aș șterge tot ce e neclar și fără surse, dar adevărul e că nu așa s-a dezvoltat Wikipedia, așa că nu încerc să-mi impun punctul ăsta de vedere.)--Urzică (discuție) 30 martie 2012 15:17 (EEST)

Nuș' cum, da' propunerea utilizatorului/utilizatoarei 188.25.114.218 îmi sugerează pe domnu' învățător care corectează cu roșu greșelile din extemporal. Personal, eu nu cred că peticirea articolului cu formate și etichete ia mai puțin timp decat corectarea unor scapari din fuga condeiului. Sunt de parere că - îm majoritatea cazurilor - „ce” contează mai mult decat „cum”. Cărțile apar cu greșeli de ortografie, ziarele, articolele din cele mai prestigioase reviste stiințifice, enciclopediile, pana și Biblia! Poluarea articolelor cu etichete de „nu, nu, nu” ar limita colaborarea românofonilor din diaspora, a celor care studiază limba română (ca unul dintre administratirii roWp.) și chiar a unor profesori emeriți (pensionari) care au mai toate calitățile, minus îndemanarea la calculator. Propun utilizatorilor jenați de greșelile ortografice să le corecteze pe loc, este mai constructiv, mai eficient și mai colegial decat aplicarea etichetelor semnalizatoare. --Alex F. (discuție) 30 martie 2012 16:16 (EEST)

Păi asta zic și eu, să-l corecteze primul care se ocupă cu asta. Dar dacă sunt 3-4 greșeli la o pagină și articolul are o pagină, nu e aproape același lucru să le corectați? 30-50 secunde durează să corectați cele 3-4 greșeli, 5-10 secunde să puneți eticheta. Nu e mai bună prima variantă? Iar dacă sunt mai multe îl treceți ca fiind ciornă, vreo 10-15 secunde.

Eu m-am referit strict la articolele cu greșeli de ortografie, cele care sunt traduceri slabe sau foarte slabe, cu exprimare ambiguă, neclară, care stâlcesc limba română reprezintă altă categorie, unde corectura ia mai mult timp, eu nu m-am referit la acelea.

Greșelile de ortografie sunt primele care se observă. Și articolele fără surse sunt o problemă, aveți dreptate.--188.25.114.218 (discuție) 30 martie 2012 15:50 (EEST)

188, mi-e teamă că nu vedeți mai departe de cercul în care vă învârtiți dvs. Dacă Dan Diaconescu ar spune la OTV că Wikipedia e varză, da, asta ar avea o influență. Dar dacă ar spune oricare din cei enumerați de dvs. asta, n-ar influența mai mult de populația unei comune medii. Un profesor universitar oarecare nu cred c-ar reuși să-și transmită mesajul la mai mult de o grupă.--Strainu (دسستي‎)  30 martie 2012 16:28 (EEST)

1. 188, de curiozitate, câte articole ați încercat să corectați? Durează cam un minut doar să citești cu atenție un articol de o pagină, corectarea e peste. Nu durează un minut să îți dai seama că un articol are multe greșeli de ortografie și să-l etichetezi, doar câteva secunde (pentru că e de ajuns să-l citești pe sărite). Are logică să îi învățați pe alții cum să facă ceva ce dvs nu știți să faceți eficient?
2. Nu e o idee bună să trecem la ciorne articolele, AdiJapan a explicat foarte bine de ce. Aș mai adăuga că uneori eticheta se referă doar la un subcapitol al articolului, pe când restul e ok. Merită să blocăm indexarea unui articol important (de exemplu Steve Jobs) doar pentru că o parte a lui are greșeli de scriere?
3. Fiecare are propriul său stil de a contribui și propriile interese. Sunt unii care doar trec prin articolele noi și le etichetează pe toate, fără a corecta nimic. Sunt alții care vin apoi și iau la puricat categoriile de articole cu probleme și le repară. Sistemul funcționează, încet dar sigur. Cu siguranță nu ar funcționa mai bine dacă le-ați cere tuturor să-și schimbe stilul de lucru și să corecteze pe loc problemele întâlnite.
4. Degeaba doriți dvs să vă referiți „strict la articolele cu probleme de ortografie”, pentru că nu prea există așa ceva. În general, articolele cu probleme nu au un sigur tip de problemă, de-aia sunt dificil de corectat și unele rămân etichetate cu anii. (Aproape) nimeni nu pune o etichetă doar pentru că în articol scrie „sau” în loc de „s-au” în două locuri. Din nou vă invit să vă uitați la articolele din categoria respectivă și să vedeți cu ce ne confruntăm, altfel vorbim degeaba. --Urzică (discuție) 30 martie 2012 17:05 (EEST)

1. Nu se socotește timpul în care e citit un articol, căci articolul oricum se citește de cineva. Se socotește doar timpul în care se fac 3-4-5 corecturi ortografice (la o pagină) și se compară cu timpul în care se pune o etichetă. În primul caz durează 30-50 secunde (3-5 corecturi), în al doilea caz durează să zicem 5-10 secunde. Dacă ar fi două pagini, ar dura cca 80-100 secunde în primul caz, etc.

2. Dacă eticheta se referă la un subcapitol, e la fel, dacă sunt până în 3-4 greșeli/pagină se lasă, dacă sunt mai multe, se scoate doar subcapitolul. Voluntarul poate decide și corectarea pe loc chiar dacă ar fi să zicem 7 greșeli pe pagină, dacă îi place subiectul sau consideră că e important.

3. Nu trebuie să-și schimbe nimeni stilul de lucru. Cei care pun doar etichete vor pune în continuare etichete (dar fără eticheta cu greșeli de ortografie), cei care le iau la puricat, le vor lua și de acum încolo și fie le vor transfera la ciorne, fie le vor lăsa, în funcție de numărul de greșeli stabilit. Apoi unii chiar vor corecta articolele respective trecute la ciorne, mai ales dacă le va plăcea subiectul, sau vor considera că e important.

4. Aveți dreptate că cele cu articole de ortografie au și alte probleme, corect, înseamnă că cu atât mai puțin merită să fie vizibile (nu au bibliografie, sunt traduceri slabe, au pasaje confuze, probleme de copyright posibil, etc).

5. Eu am făcut o propunere ținând cont de faptul că NeaNita, Asybaris, parcă Bogdan Roman și mulți alții au semnalat în repetate rânduri articole mizerabile din punct de vedere ortografic. Eu spun doar să se facă o încercare să se vadă dacă nu cumva e mai bine, dacă se constată că nu e bine, se revine la situația inițială. --188.25.115.188 (discuție) 30 martie 2012 18:33 (EEST)

De acord cu toate părerile exprimate la acest subiect, dar mai ales cu faptul că se spune lucrurilor pe nume (altfel, utilizatorii noi și/sau lipsiți de succes ar fi complet debusolați). Ceea ce îi "mână" pe voluntari să scrie este nu neapărat pasiunea pentru subiectele enciclopedice, ci mai ales dorința lor personală de a avea o audiență mai mare decât ar avea pe blogurile lor; cum ar trebui procedat cu articolele cu probleme, ar trebui să se țină cont și de gradul de dificultate al subiectului (în rest s-a spus cam tot ce era de spus) --92.80.138.233 (discuție) 30 martie 2012 17:57 (EEST)

Ciudată concluzie, 188: Ceea ce îi "mână" pe voluntari să scrie este nu neapărat pasiunea pentru subiectele enciclopedice, ci mai ales dorința lor personală de a avea o audiență mai mare decât ar avea pe blogurile lor. Eu scriu de peste 6 ani la Wikipedia și nici o clipă nu m-am gândit la audiență. Nici n-aș avea cum. Într-un blog îți pui poza sub care îți scrii numele complet, ca să se știe cine își dă cu părerea. Aici ești anonim, chiar dacă ai un nume de utilizator. Ești doar ceva mai personalizat, ca să știe lumea că ești azi același anomin de ieri. M-am întrebat de multe ori de ce scriu, de fapt. E un mod de a-mi umple timpul informându-mă. Pentru a scrie un articol, de cele mai multe ori plecând de la o legătură roșie sau de la un ciot mizerabil, trebuie să "sap", să adun informații și apoi să le pun cap la cap pentru a scoate ceva coerent și corect. De exemplu, articolul Guzheng l-am scris pentru că venisen din concediu cu imaginea instrumentului despre care nu știam nimic. M-am documentat și a ieșit articolul. În nici un caz pentru că voiam să am "audiență". Tocmai din acest motiv, nu mi-am propus niciodată vreun articol ca "articol de calitate", deși la unele am muncit ani întregi, cu reveniri, completări, la nevoie corecturi. În pagina mea de utilizator mi-am pus, de mai mulți ani, următoarea prezentare: Nu fac concurs de scriere cu nimeni, pentru a primi premii. Îmi umplu timpul. În plus, mai aflu noutăți citind ce au scris alții. Dacă găsesc greșeli sau gogomănii, corectez. Încerc să nu intru în polemici. Sunt sarcastic cu agramații care schingiuiesc limba română. Acest lucru nu trebuie considerat "atac la persoană" ci "atac la incultură". Cât despre "orori" de ortografie, le corectez, nu le pun etichete. --Miehs (discuție) 30 martie 2012 19:53 (EEST)

Fiți atent, fără să vreți m-ați confundat cu alt utilizator anonim(92.80.138.233), eu(188.25.115.188) nu am spus asta, uitați-vă mai bine mai sus. Eu nu cred asta, ba cred taman invers, adică faptul că principala motivație a voluntarilor Wikipedia este aceea de a împărtăși cunoștințe, ceea ce e nobil și frumos. De fapt, asta reiese și din studii. Unii mai au și alte motivații, bineînțeles. Foarte bine faceți că nu puneți etichete, ci corectați, asta vreau și eu cu această propunere: acolo unde există puține greșeli ortografice importante, să se corecteze, iar materialele cu multe greșeli să fie vizibile abia după ce sunt corectate.--188.25.115.188 (discuție) 30 martie 2012 21:36 (EEST) Nu neaparat, mai exista si bloggeri care scriu despre turism, depsre OpenOffice, etc. pentru ca pur si simplu asta este optiunea lor; atunci cand m-am referit la audienta in niciun caz nu m-am referit la dumneavoastra aici de fatza; in sfarsit, important este ca s-a inteles ce am vrut sa spun --92.80.138.233 (discuție) 31 martie 2012 08:47 (EEST)

188.... eu nu vorbeam de greseli de ortografie, ma confunzi. De fapt, lumea zice ca eu vorbesc in dodii, asa ca te scuz impicit. Tu cu greselile de ortografie, dupa mine nu ai dreptate. Mai bine ai contribui si tu puțintel pe aici sa te familiarizezi cu problemele si dupa aceea sa critici si sa propui ca echipa dura de la ro.wiki sa faca ce ai vrea tu. Asybaris ^aport 30 martie 2012 21:48 (EEST)

• Lipsa unei etichete ortografice nu înseamnă mai multe articole tematice la ro.Wiki, s-a spus mai sus că nu scriem neapărat pentru academicieni și e bine așa (informații enciclopedice ptr. oamenii de rând care caută informații), trebuie de aceea să luăm în serios opțiunea de a ajunge la 1.000.000 de articole, este clar că asta se poate doar acceptând voluntariatul actual cu plusurile și minusurile inerente, propuneri concrete ca cea de față mult dez-servesc decât ajută, Miehs a expus un mod pozitiv de a privi contribuțiile serioase și de durată, deci "ce-i mână pe ei" , voluntarii competenți către ro.Wiki nu este dorința de audiență, meritoriu totuși este pentru fiecare să ajute aici! Baican.BAICAN XXX (discuție) 30 martie 2012 23:32 (EEST)

Da, Asybaris, m-am uitat mai sus, te-am confundat, te rog să mă scuzi, era vorba de NeaNita și Bogdan Roman (acum vreo două luni). Eu propun un vot, e o propunere, nimic mai mult. Dacă se acceptă, e mai bine după mine, dacă nu se acceptă, asta e, eu îmi văd de drum, și fiecare își vede de ale sale și rămâne ca până acum.

Așadar întrebarea este:

Sunteți de acord ca noile articole să nu mai fie etichetate ca având greșeli de ortografie, ci primul care citește serios articolul cap-coadă să decidă: fie păstrarea articolului dacă există doar câteva greșeli ortografice importante, fie trecerea lui la ciorne astfel încât el să nu mai fie vizibil de motoarele de căutare? Ulterior el poate fi corectat de alți voluntari și trecut la articolele normale, vizibile. Iar cele etichetate deja ca având probleme de ortografie (116 articole) să fie trecute la ciorne, astfel încât să nu fie vizibile pentru motoarele de căutare. Rămâne să stabilim numărul de greșeli și care sunt greșelile importante dacă propunerea e acceptată. Furnicuțele ar lucra în continuare la articole și ar avea bucuria de a le trece la articolele normale pe cele corectate. Rog respectuos voluntarii să-și spună părerea cu da sau nu. --188.25.115.188 (discuție) 31 martie 2012 00:02 (EEST)

DA. Am explicat pe larg de ce mai sus. Pe scurt, pentru ca Wikipedia să nu se facă de râs și de rușine în fața cititorilor. Sunt 116 articole în total etichetate ca având probleme de ortografie din totalul de 176 303 articole în total, deci 1/1519. Pe cele foarte importante (de exemplu John Lennon, păianjen, etc le voi corecta personal pentru a rămâne articole normale și a nu fi trecute la ciorne) --188.25.115.188 (discuție) 31 martie 2012 00:04 (EEST)

DA. Astfel am procedat de fiecare data cand am intalnit subiecte importante pentru mine, dar cu greseli de ortografie.--92.80.138.233 (discuție) 31 martie 2012 08:47 (EEST)

NU. Etichetarea ajută la invitarea cu șanse mai mari a unor noi contribuitori care ar avea răbdarea să-l corecteze; odată mutat în userspace, el nu va mai fi atins probabil de nimeni și va fi pur și simplu îngropat, fiind echivalent cu ștergerea; doar erorile de ortografie (oricât de multe) sunt de regulă probleme minore pe lângă alte probleme mai serioase, și nu justifică eliminarea sa în acest mod. —Andrei^discuţie 31 martie 2012 10:59 (EEST)

NU. Motivarea e cea de mai sus. Țineți seama că ea vine de la utilizatori care stau cu ochii pe schimbările recente, zi de zi, mai multe ore pe zi. Se văd des utilizatori, autentificați sau anonimi, care corectează. Sunt furnicuțele sârguincioase ale proiectului, pe care alții nu le văd fiindcă sunt modeste. -- Victor Blacus (discuție) 31 martie 2012 12:33 (EEST)

DA. Merită încercat! Cu această ocazie, ce ar trebui făcut de ex. cu catastrofe de genul Localitate? Până una-alta eu l-aș ascunde imediat + l-aș corecta și întregi în următoarele 10 - 14 zile. Pt. Strainu, întrebare: cum funcționează __NOINDEX__? Ce anume trebuie scris în art. și în ce loc - ca să-l ascund? Iar dacă art. nu mai poate fi găsit de nimeni prin "căutare", atunci cum pot totuși să-l găsească contribuitorii interesați - sau cum zice Victor Blacus, "furnicuțele"? Important: cum am putea măsura succesul ascunderii - adică în ce măsură "furnicuțele" își continuă munca cu articolele acum ascunse? SALVE!

Corectați, fără să ascundeți. Greșelile trebuie corectate, nu ascunse. Mai pe șleau: gunoiul se mătură, nu se ascunde sub preș. Wikipedia se poate dezvolta numai dacă proiectul și comunitatea rămân deschise. -- Victor Blacus (discuție) 31 martie 2012 15:53 (EEST)

ABSOLUT NU. Pe aceeași idee aș putea propune să ascundem toate articolele cu probleme, că doar niciunul nu ne face cinste. Se uită că Wikipedia are niște termeni și condiții care atrag atenția asupra conținutului și în niciun caz nu-și propune să fie perfectă. Rolul etichetelor este acela de a invita utilizatorii să îndrepte greșelile semnalate, iar cele de ortografie mi se par cel mai ușor de îndreptat (a se citi că astfel se atrage mai ușor un utilizator, decât dacă i-ai spune că trebuie să caute referințe).—Sebimesaj 31 martie 2012 15:43 (EEST)

NU; și ajunge cu "concretețea" de acest fel! Noi trebuie concret să creăm articole corecte și inteligibile notabile și să corectăm din "mers" și greșelile ortografice, la asta eticheta este de folos. BAICAN XXX (discuție) 31 martie 2012 17:04 (EEST)

Întrebarea are probleme de coerență deoareced cuprinde două întrebări diferite: I.- eliminarea etichetei și II.- ocultarea articolului, maturarea sub preș întru salvarea ortografiei, deci voi da două răspunsuri

1. DA, pentru eliminarea totală a etichetei care semnalizează greșelile ortografice. Este o etichetă jignitoare și inutilă.
2. NU, privind ocultarea articolului, trecerea lui la ciorne. --Alex F. (discuție) 1 aprilie 2012 01:14 (EEST)

Jignitoare pentru cine? Scopul etichetei nu este acela de a-l blama pe autor (deși, în cazul de față ar merita cu prisosință), ci de a-i avertiza pe cititori că au în fața lor un text defectuos care trebuie tratat cu mare atenție din toate punctele de vedere. La fel și în cazul lipsei referințelor, precum și a altor etichete. Nu jignesc pe nimeni, doar informează.

În orice caz, foarte ciudată abordare din partea tuturor celor care au „votat”* cu „DA” (*deși nu e vot sau sondaj, această discuție are parte de un astfel de tratament din partea lui NeaNita).—Sebimesaj 2 aprilie 2012 22:32 (EEST)

NU, pentru că ar fi împotriva principiilor generale ale Wikipediei. Ar însemna să „ascundem gunoiul sub preș”, cum s-a exprimat plastic, mai sus, Victor Blacus. --Bătrânul (discuție) 2 aprilie 2012 22:42 (EEST)

Nu, cum adică, (Blacus) "să ascundem...", și de ce ar fi o etichetă jignitoare, oricine poate greși!BAICAN XXX (discuție) 2 aprilie 2012 23:45 (EEST)

Păi cei care au spus NU sunt pentru o măturare în ritm de melc (vreo 5 ani pe puțin), mai mult o joacă cu praful, cei care au spus DA sunt pentru închiderea camerei pentru a nu ne face de râs în fața musafirilor și măturarea va avea loc în continuare. Mai există și soluția de a mătura totul în câteva secunde și de a arunca praful direct la gunoi, iar gunoiul dus direct la gheenă, adică ștergerea lor definitivă, personal cred că ar fi o soluție mult mai bună decât cea actuală.--188.25.116.160 (discuție) 3 aprilie 2012 18:21 (EEST)

Termeni Wikipedia

Îmi este un pic teamă să mai deschid discuții aici, așa că voi fi scurt. La Wikipedia:Termeni există următorul boilerplate: Nici unul dintre autori, contribuitori, sponsori, administratori, dezvoltatori sau oricine altcineva legat de Wikipedia nu poate fi tras la răspundere pentru apariția unor informații imprecise sau calomniatoare, sau pentru utilizarea de către dvs. a informației din conținut sau a celei din paginile legate din Wikipedia. Este greșit: autorii care introduc informații calomniatoare pot fi trași la răspundere, altminteri înseamnă că Wikipedia e deasupra legii (până și jurnaliștii acreditați de la jurnelele majore internaționale pot fi trași la răspundere pentru calomnie, de ce ar fi autorii de la Wikipedia scutiți?) În plus, observație minoră: ar trebui articol hotărât la autori, contribuitori etc. Nu voi reveni în această discuție. --Gutza _D^D+ 31 martie 2012 00:40 (EEST)

Informațiile calomniatoare sunt cu dus și întors. Dar contribuitorii la wikipedia NU pot fi trași la răspundere pentru introducerea unor informații imprecise sau calomniatoare DACĂ au adăugat referințele corecte. NU sunt ei autorii informației, altfel ar fi cercetare originală --Terraflorin (discuție) 31 martie 2012 08:09 (EEST)

Există în lume (de ex. în țări din UE) sisteme juridice care te condamnă penal chiar dacă n-ai făcut altceva decât să transmiți fidel informația calomnioasă. Mai ales dacă faci asta cu bună știință, deliberat. -- 188.192.248.155 (discuție) 31 martie 2012 12:32 (EEST)

Cum poți determina dacă Utilizatorul X de pe wikipedia a transmis deliberat o informație dacă Utilizatorul X a introdus într-un articol păreri pro și contra cu referințe?? Și mai ales cum poți condamna penal Utilizatorul X de pe wikipedia care este anonim, fără CNP, etc. A, da, uitasem, trăim într-un stat BigBrother --Terraflorin (discuție) 31 martie 2012 12:54 (EEST)

Cine stabilește ce informații sunt calomniatoare? Ce e de făcut când referințele puse devin între timp nefuncționale? --GEO (discuție) 31 martie 2012 13:33 (EEST)

Calomnia nu se mai pedepsește în România, vezi [11]. Tgeorgescu (discuție) 8 aprilie 2012 01:43 (EEST)

GEO avem arhiva paginii: wikiwik.com --Terraflorin (discuție) 31 martie 2012 15:30 (EEST)

Gutza, țin să-ți mulțumesc personal că ai revenit din retragere pentru a ne atrage atenția asupra unei probleme importante, care poate avea efecte nocive asupra dezvoltării Wikipediei în limba română pe termen scurt, mediu și lung. Din fericire, membrii comitetului care supraveghează Fundația Wikimedia au sesizat și ei că termenii Wikipediei nu mai sunt potriviți pentru situația actuală, așa încât au inițiat o consultare publică în urma căreia a fost redactat un text ce va fi adoptat de comitet în perioada următoare, înlocuind termenii actuali.

Versiunea în limba română nu există încă, dar probabil că ar trebui să planificăm și o asemenea traducere. Îți mulțumesc încă o dată pentru interesul pe care îl manifești chiar și acum pentru bunăstarea acestei enciclopedii.--Strainu (دسستي‎)  31 martie 2012 22:00 (EEST)

Nicio problemă. Poate că eu m-am schimbat în ochii ei, dar Wikipedia nu s-a schimbat în ai mei, așa că nu am niciun motiv să văd lucrurile altfel decât înainte de a mă retrage. Asta nu înseamnă totuși că am revenit, nu cred că s-a schimbat nimic pe partea cealaltă. --Gutza _D^D+ 1 aprilie 2012 02:43 (EEST)

Wikipedia:Listă de articole care ar trebui să fie de calitate

O serie de întrebări pentru dumneavoastră domnilor: Avem o astfel de Wikipedia:Listă de articole care ar trebui să fie de calitate? Dacă nu avem ar fi ea utilă? dacă ar fi utilă cum procedăm pentru întocmirea ei? fiecare introduce ce propuneri vrea sau/și se votează pro și contra pentru fiecare propunere în parte? Totul pentru a avea cât mai multe articole de calitate și să nu mai fim pe locul 1 la cioturi. Aștept răspunsurile dvs. --Terraflorin (discuție) 31 martie 2012 13:00 (EEST)