Paula Romanescu
Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Acest articol a fost marcat de Sîmbotin în decembrie 2023 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Paula Romanescu. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Traducătoare, poetă de limba română și franceză, autoare a peste 30 de cărți de poeme, antologii și traduceri. S-a născut 20 octombrie 1942, în localitatea Țuțulești, Argeș. Licențiată a Universității București, Facultatea de Limbi Romanice și Clasice, este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a primit numeroase premii și distincții naționale și internaționale, printre care Meritul Cultural în Grad de Cavaler acordat de L’Académie Européenne des Sciences, des Lettres et des Arts.
Volume originale: „Et si l’amour raison?” (2016), „Întâmplarea ca o viață de om” (2014), „Poeme” (2013), „Zăvor de iarbă/Verrou d’herb” (I-II, 2012), „101 Poeme” (2011), „Ecoul umbrelor/L’écho des ombres” (2011), „Dar noi, iubire, noi?/Mais nous, mon âme, nous?” (2007), „Însorit regat/Ensoléille empire” (2004), „Cugetări/ Pensées” (2001), „Haiga” (1998), „Dialog/Dialogue” (1998-2006), „Chant à la francophonie” (casetă audio, voce Liana Lungu, 12 cântece în limba franceză pe versuri de Eminescu, Blaga, M. K. P., P. Romanescu, 1998), „Sens” (1997), „N’insitez plus” (1997), „Hypocrite poète, mon semblable, mon frère” (1995) și „Avril de ma jeunesse en fleur” (1993). Totodată, Paula Romanescu are traduceri din/în limba franceză (în volum).