Constantin Virgil Gheorghiu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu |
||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism - Clasicism |
||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română |
||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
| Toate articolele din serie | ||
| editează | ||
Constantin Virgil Gheorghiu, (n. 9 septembrie 1916, Războieni, în Moldova, România - d. 22 iunie 1992) a fost un diplomat român interbelic şi un jurnalist, romancier şi poet român din exil postbelic. Ca poet a publicat şi sub numele Virgil Gheorghiu.
Bunicul şi tatăl său au fost preoţi în localitatea Războieni.
Între anii 1928 şi 1936 a studiat la Liceul Militar "Regele Ferdinand I" din Chişinău.
După ce a terminat liceul, a renunţat la cariera militară şi a venit în Bucureşti unde a absolvit facultatea de litere şi filosofie a Universităţii din Bucureşti.
În 1943 a fost numit ataşat de presă al ambasadei româneşti din Croaţia. Atunci a început lungul drum al pribegiei sale, trecând prin Austria în Germania, unde s-a refugiat 1944, pentru ca în 1948 să se stabilească în Franţa, unde a publicat circa 40 de volume.
În exil fiind, a urmat studii de teologie la Heidelberg, astfel că în 1963 a fost hirotonit preot la biserica ortodoxă română “Sfinţii Arhangheli” din Paris, apoi episcop în 1971, prelat al Patriarhiei ecumenice a Constantinopolului.
[modifică] Opera
Iată câteva din cărţile publicate de Constantin Virgil Gheorghiu:
- Viaţa de toate zilele a poetului , poezie (1939);
- Caligrafie pe zăpadă, poezie (1940)
- "Ceasul de rugăciune", poezie (1942)
- Ard malurile Nistrului (1941) - reportaje de pe front din timpul războiului de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei, folosite mai târziu de Marin Preda, ca sursă documentară, în romanul Delirul [1] ; [2]
- Tatăl meu, preotul care s-a urcat la cer (1965, Paris şi 2003, Sibiu)
- Perahim - Rendez-vous a l'infini
- La Vingt - Cinquième Heure (Ora 25), roman (ecranizat în SUA, în care rolul principal este jucat de Antony Quinn)
- De la Vingt - Cinquième Heure a l'heure eternelle (De la al 25-ea ces, la momentul eternitati),
- La seconde chance (1952)
- Les Sacrifies du Danube (1957)
- La Maison de Petrodava (1961)
- Les Imortels d'Agapia (1964)
- Dieu Paris (1964)
- L’oeil américain (Ochiul American) (1972) roman de acţiune, suspans, politică-ficţiune şi gândire geo-politică. Editura Plon.
- Memorii (1990), tradus în limba română de Sanda Mihăescu-Cârsteanu. În Memorii, Constantin Virgil Gheorghiu prezintă un aspect inedit, de exemplu se referă la pogromul împotriva evreilor Bucureşteni în timpul revoltei legionare:
“În imensa sală a abatorului unde boii sunt agăţaţi cu cârlige pentru a fi spintecaţi, erau suspendate acum cadavre de oameni goi. Era un spectacol oribil care întrecea în cruzime orice imaginaţie ….. Pe unele cadavre era însemnat cuvântul “CUŞER”. Erau cadavre de evrei …… Sufletul mi-e murdărit. Mi-e ruşine de mine însumi. Ruşine, pentru că sunt român, ca acei criminali din Garda de Fier.” “Memorii” (Ed. Gramar 1999, pag. 523-524)
A publicat un poem dedicat mitului tatălui şi, după o vreme, a fost acuzat că ar fi plagiat un poem al lui Virgil Carianopol. Numai că el publicase poemul cu câteva luni înaintea lui Virgil Carianopol. Totuşi nu a fost posibil să-şi dovedeasca nevinovăţia, pentru că Virgil Carianopol era legionar şi presa legionară nu admitea că un membru al Legiunii ar putea să facă un act necinstit.
