Conștiința națională a românilor moldoveni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conștiința națională a românilor moldoveni
Coperta cartii
Informații generale
AutorGheorghe Ghimpu
GenSinteze, lucrări istorice
Ediția originală
Limbaromână
EditurăGARUDA - ART
Coperta deNicolae Sârbu
Țara primei aparițiiRepublica Moldova
Data primei apariții2002
Număr de pagini500
ISBN9975-933-06-8

„Conștiința națională a românilor moldoveni” este o lucrare de sinteză cu texte antologice scrisă de Gheorghe Ghimpu și publicată de editura „GARUDA - ART” in anul 2002, când s-au împlinit doi ani de la decesul acestuia. Cartea a fost reeditată cu suportul Fundației Culturale Române și al lui Mihai Ghimpu, fratele autorului.

Cu scopul de a demonstra populației din Basarabia (Republica Moldova) că încă din Evul Mediu, locuitorii Principatului Moldovei erau conștienți de originea lor romanica, autorul aduce sute de dovezi stiințifice, printre care se numară: scrisori ale domnitorilor, scrieri ale cărturarilor moldoveni cât și ale celor străini (ruși, italieni, poloni etc.) din care se înțelege sau deduce că populația de atunci se numea români, sau cum spuneau străinii - valahi.

Cuprinsul cărții[modificare | modificare sursă]

Conținutul acestei cărți se împarte în 2 părți și 6 capitole. Fiecare capitol are de la 3 până la 6 subteme. La începutul cărții se găsește și un sumar. Aranjamentul acestora este după cum urmează:

  • Sumar
    • Ion Hadârcă. Veriga de rezistență
    • Ion Buga. Prefață
    • Gheorghe Ghimpu. Nota autorului
    • Gheorghe Ghimpu. Introducere
  • Partea intâi
    • Capitolul I. Considerații generale privind numele etnic al românilor și al țării lor
      • 1. „Român - români” - străvechi nume al moldovenilor
      • 2. „Valah (voloh, vlah) - Valahi (volohi, vlahi)” - Fals si realitate
      • 3. România - numele țării tuturor românilor
      • 4. „Valahia, Valachia, Vlahia” - denumiri externe ale țărilor române
    • Capitolul II. Atestări străine privind romanitatea si românismul moldovenilor (sec. XI-XX)
      • 1. Romanitatea românilor moldoveni in relatările Papei de la Roma și ale misionarilor săi (XII-XVII)
      • 2. Mărturii poloneze, germane, italiene, franceze, sase, ungurești și de alte origini privind romanitatea si românismul moldovenilor (sec. al XV-lea - prima jumătate a sec. al XVIII-lea)
      • 3. Etnonimul „Român (valah)” în izvoarele rusești (sec. al X-lea - prima jumătate a sec. al XIX-lea)
      • 4. Romanitatea si românismul moldovenilor, inclusiv al celor basarabeni și transnistreni, în actele oficiale țariste și în istoriografia rusă (din a doua jumătate a sec. XIX-lea pâna in anul 1918)
      • 5. Romanitatea si românismul moldovenilor în viziunea istoricului român de origine sasa Adolf Armbruster
  • Partea a doua
    • Capitolul III. Moldova - leagăn al românismului (sec. XV-XIX)
      • 1. Primele mențiuni ale termenului „Român” in Moldova
      • 2. Argumentarea stiițifică a românismului de către românii moldoveni
      • 3. Conștiința românească a domnitorilor moldoveni - indiciu al conștiinței naționale a românilor moldoveni
      • 3.1. Titularea domnitorilor moldoveni și domnia succesiva a moldovenilor în Muntenia și a muntenilor în Moldova - dovadă de înaltă conștiință românească
      • 3.2. Imbold și inspirație spre unificarea țărilor române
      • 4. Biserica Moldovei - protectoare a românismului (sec. XVI-XIX)
    • Capitolul IV. Românii moldoveni - făuritori activi ai unirii Moldovei cu Muntenia (1859) și creatori ai statului român modern
      • 1. Creierul unirii de la 1859
      • 2. Acțiuni privind realizarea idealului național al românilor
      • 3. Ecouri privind unirea. Forța motrice a unirii
    • Capitolul V. Sarmizegetusa românismului (perioada dintre cele două Uniri: 1859-1918)
      • 1. Moldoveni - promotori și ocrotitori consecvenți ai românismului
      • 2. Basarabia - fortăreața românismului
      • 3. Presa basarabeană - prima vioara în trezirea conștiinței naționale românești la răsărit de Prut (primele două decenii ale sec. al XX-lea)
      • 4. Conștiința românească - inspiratorul mișcării de eliberare națională a basarabenilor (1917-1918)
      • 5. Sfatul Țării - expresie politică a românismului în Basarabia
      • 6. Unirea - opera izvorâtă din românismul conștientizat al basarabenilor
    • Capitolul VI. Românismul la răsărit de Prut (a doua jumătate a sec. al XX-lea)
      • 1. Românismul Basarabiei și senatul Statelor Unite ale Americii
      • 2. Caracterul românesc al Moldovei de la răsărit de Prut în viziunea cercetătorilor străini contemporani
      • 3. Convingerea moldovenilor rămâne una: au fost, sunt și nu pot fi decât români
      • 3.1. Acțiuni clandestine proromânești de protest în Basarabia. Acțiuni antisovietice
      • 3.2. Cărți interzise pentru românismul lor
      • 3.3. Românismul moldovenilor basarabeni și transnistreni - îndemn la rezistența antisovietică și acțiuni proromânești
      • 3.4. Manifestări de înaltă conștiință românească la moldoveni privind istoria, limba și cultura lor națională (sfârșitul sec. al XX-lea)
  • Concluzii