Transnistria în Al Doilea Război Mondial

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la regiunea dintre Nistru și Bug administrată de România în al 2-lea război mondial. Pentru alte sensuri, vedeți Transnistria (dezambiguizare).
Teritoriile administrate de România în 1942
Transnistria sub administrație românească, harta pe județe.
Mărci poştale româneşti de la sfârşitul anului 1941 dedicate Transnistriei

Transnistria în Al Doilea Război Mondial a fost teritoriul dintre râurile Nistru și Bug administrat de România în timpul celui de-Al doilea Război Mondial|al II-lea război mondial respectiv, intre 19 august 1941 - 29 ianuarie 1944.

Istoric[modificare | modificare sursă]

La declanșarea celui de Al Doilea Război Mondial România a fost, până în 1944, aliata Germaniei. Conform înțelegerii dintre Germania și România, după ce trupele germano-române au cucerit regiunea, administrarea civilă a teritoriului a revenit României dar fără a fi încorporat formal României. Guvernul român a deportat în zonă sute de mii de evrei și 25 000 de rromi din Regat. Aceștia au fost deportați în special în raioanele: Oceacov, Berezovca și Golta.

În ianuarie 1944 Armata Roșie a reocupat Transnistria.

Principalul oraș al Transnistriei era Odessa.

Populația era formată din ucraineni,români, ruși, germani, polonezi,evrei etc. În perioada administrației românești limbile oficiale au fost româna și rusa.

Pînă în 1940 pe o parte a Transnistriei autoritățile sovietice organizaseră Republica Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească, în cadrul Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene. La 2 august 1940, odată cu înființarea Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, o mică fîșie de-a lungul Nistrului a fost încorporată acesteia, iar restul a rămas Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene. Această situație de fapt s-a restabilit în 1944, după reluarea controlului sovietic asupra zonei.

Între 19 august 1941 - 29 ianuarie 1944, România a avut sub administrație temporară regiunea de la râul Nistru (în vest) până la râul Bug (în est) și de la râul Niomjîi (în nord) până la Marea Neagră (în sud), care a purtat de asemenea numele de Transnistria. Teritoriul a fost împărțit în 13 județe, care cuprindeau cele 64 de raioane sovietice. Din 1.623 de funcționari ai administrației, doar 398 proveneau din România. După proclamarea RSS Moldovenești, doar raioanele Camenca, Râbnița, Dubăsari, raionul Grigoriopol, Tiraspol și Slobozia nu au intrat în componența RSS Ucrainiene, ci au fost anexate la Moldova Sovietică.

Structura etnică a judeţelor din Transnistria la 1941

În decembrie 1941 autoritǎțile române au efectuat un recensământ general al populației ale cărui rezultate nu au fost însă publicate. Există însă o evaluare globală care prezintă următoarea structură etnică[1]:

Etnie Nr. loc. Procente (%) Rural Urban
Ucrainieni 1.775.273 76,3 79,9 57,4
Români 197.685 8,4 9,3 4,4
Ruși 150.842 6,5 2,4 27,9
Germani 126.464 5,4 5,9 2,7
Bulgari 27.638 1,2 1,1 1,4
Evrei 21.852 0.9 0.7 2.0
Polonezi 13.969 0,6 0,3 2,3
Lipoveni 968 - - 0,1
Tătari 900 - - 0,1
Alte neamuri 10.628 0,5 10,2 1,7
Total 2.326.224* 100 1.956.557 369.669

* Cifra nu corespunde nici sumei rural-urban (2.326.226) și nici sumei pe etnii (2.326.229)

Guvernământul Transnistriei[modificare | modificare sursă]

În Al Doilea Război Mondial documente militare sovietice au fost, uneori, scrise pe spatele unor formulare oficiale ale administrației române din Transnistria (1944).
Document al Armatei Roșii.
Document al Armatei Roșii.
  • Județul Moghilău (reședință, Moghilău)
    • Orașul Moghilău
    • Orașul Șmerinca
    • Raionul Balchi
    • Raionul Copaigorod
    • Raionul Crasnoe
    • Raionul Iarișev
    • Raionul Sargorod
    • Raionul Șmerinca
    • Raionul Stanislavcic
  • Județul Tulcin (reședință, Tulcin)
    • Orașul Moghilău
    • Raionul Șmerinca
    • Raionul Braslav
    • Raionul Spicov
    • Raionul Trostineț
    • Raionul Tulcin
  • Județul Jugastru (reședință, Iampol)
    • Orașul Iampol
    • Raionul Cernovăț
    • Raionul Crijopol
    • Raionul Iampol
    • Raionul Tomaspol
  • Județul Balta (reședință, Balta)
    • Orașul Balta
    • Orașul Berșad
    • Raionul Balta
    • Raionul Berșad
    • Raionul Cicelnic
    • Raionul Obadovca
    • Raionul Olgopol
    • Raionul Pesceana
    • Raionul Savrani
  • Județul Râbnița (reședință, Râbnița)
    • Orașul Bârzula
    • Orașul Râbnița
    • Raionul Bârzula
    • Raionul Camenca
    • Raionul Codâma
    • Raionul Piesceanca
    • Raionul Râbnița
  • Județul Golta (reședință, Golta)
    • Orașul Golta
    • Raionul Crivoe-Oziero
    • Raionul Domaniovca
    • Raionul Golta
    • Raionul Liubașovca
    • Raionul Vradievca
  • Județul Ananiev (reședință, Ananiev)
    • Orașul Ananiev
    • Raionul Ananiev
    • Raionul Cernova
    • Raionul Petroverovca
    • Raionul Sfânta Troițca
    • Raionul Siraievo
    • Raionul Valea Hoțului
  • Județul Dubăsari (reședință, Dubăsari)
    • Orașul Dubăsari
    • Orașul Grigoriopol
    • Raionul Ciorna
    • Raionul Dubăsari
    • Raionul Grigoriopol
    • Raionul Ocna
    • Raionul Zaharievca
  • Județul Tiraspol (reședință, Tiraspol)
    • Municipiul Tiraspol
    • Raionul Grosulova
    • Raionul Razdelnaia
    • Raionul Selz
    • Raionul Slobozia
    • Raionul Tebricovo
    • Raionul Tiraspol
  • Județul Odessa (reședință, Odessa)
    • Municipiul Odessa
    • Raionul Antono-Codincevo
    • Raionul Blagujevo
    • Raionul Ianovca
    • Raionul Odessa

Vedeți și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Anton Golopenția "Românii de la est de Bug", vol. I, Editura Enciclopedică, București, 2006.

Legături externe[modificare | modificare sursă]