Transnistria în Al Doilea Război Mondial
Transnistria în Al Doilea Război Mondial se referă la teritoriul dintre râurile Nistru și Bug care a fost administrat de România în perioada 19 august 1941 - 29 ianuarie 1944, în perioada celui de-al II-lea război mondial.
Cuprins |
Istoric [modificare]
După începerea in cadrul celui de Al Doilea Război Mondial a războiului germano-sovietic, în care România a fost până în 1944 aliată a Germaniei, trupele germano-române au cucerit regiunea. Printr-o înțelegere dintre Germania și România, administrarea civilă a teritoriului a revenit României.
În ciuda faptului că se afla sub administrație românească, Transnistria nu a fost încorporată formal României. Guvernul român a deportat în zonă evrei proveniți mai ales din Basarabia și Bucovina și 25.000 de rromi din Regat. Aceștia au fost deportați în special în următoarele raioane: Oceacov, Berezovca și Golta.
În 1944 odată cu înaintarea Armatei Roșii, regiunea a revenit sub control sovietic.
Principalul oraș al Transnistriei este Odessa.
Populația este formată din ucraineni, români, evrei, ruși. În perioada administrației românești limbile oficiale au fost româna și rusa.
Pînă în 1940 pe o parte a Transnistriei autoritățile sovietice organizaseră Republica Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească, în cadrul Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene. La 2 august 1940, odată cu înființarea Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, o mică fîșie de-a lungul Nistrului a fost încorporată acesteia, iar restul a rămas Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene. Această situație de fapt s-a restabilit în 1944, după reluarea controlului sovietic asupra zonei.
Între 19 august 1941 - 29 ianuarie 1944, România a avut sub administrație temporară regiunea de la râul Nistru (în vest) până la râul Bug (în est) și de la râul Niomjîi (în nord) până la Marea Neagră (în sud), care a purtat de asemenea numele de Transnistria. Teritoriul a fost împărțit în 13 județe, care cuprindeau cele 64 de raioane sovietice. Din 1.623 de funcționari ai administrației, doar 398 proveneau din România. După proclamarea RSS Moldovenești, doar raioanele Camenca, Râbnița, Dubăsari, raionul Grigoriopol, Tiraspol și Slobozia nu au intrat în componența RSS Ucrainiene, ci au fost anexate la Moldova Sovietică.
În decembrie 1941 autoritǎțile române au efectuat un recensământ general al populației ale cărui rezultate nu au fost însă publicate. Există însă o evaluare globală care prezintă următoarea structură etnică[1]:
| Etnie | Nr. loc. | Procente (%) | Rural | Urban |
|---|---|---|---|---|
| Ucrainieni | 1.775.273 | 76,3 | 79,9 | 57,4 |
| Români | 197.685 | 8,4 | 9,3 | 4,4 |
| Ruși | 150.842 | 6,5 | 2,4 | 27,9 |
| Germani | 126.464 | 5,4 | 5,9 | 2,7 |
| Bulgari | 27.638 | 1,2 | 1,1 | 1,4 |
| Evrei | 21.852 | 0.9 | 0.7 | 2.0 |
| Polonezi | 13.969 | 0,6 | 0,3 | 2,3 |
| Lipoveni | 968 | - | - | 0,1 |
| Tătari | 900 | - | - | 0,1 |
| Alte neamuri | 10.628 | 0,5 | 10,2 | 1,7 |
| Total | 2.326.224* | 100 | 1.956.557 | 369.669 |
* Cifra nu corespunde nici sumei rural-urban (2.326.226) și nici sumei pe etnii (2.326.229)
Guvernământul Transnistriei [modificare]
- Județul Moghilău (reședință, Moghilău)
- Orașul Moghilău
- Orașul Șmerinca
- Raionul Balchi
- Raionul Copaigorod
- Raionul Crasnoe
- Raionul Iarișev
- Raionul Sargorod
- Raionul Șmerinca
- Raionul Stanislavcic
- Județul Tulcin (reședință, Tulcin)
- Orașul Moghilău
- Raionul Șmerinca
- Raionul Braslav
- Raionul Spicov
- Raionul Trostineț
- Raionul Tulcin
- Județul Jugastru (reședință, Iampol)
- Orașul Iampol
- Raionul Cernovăț
- Raionul Crijopol
- Raionul Iampol
- Raionul Tomaspol
- Județul Balta (reședință, Balta)
- Orașul Balta
- Orașul Berșad
- Raionul Balta
- Raionul Berșad
- Raionul Cicelnic
- Raionul Obadovca
- Raionul Olgopol
- Raionul Pesceana
- Raionul Savrani
- Județul Râbnița (reședință, Râbnița)
- Orașul Bârzula
- Orașul Râbnița
- Raionul Bârzula
- Raionul Camenca
- Raionul Codâma
- Raionul Piesceanca
- Raionul Râbnița
- Județul Golta (reședință, Golta)
- Orașul Golta
- Raionul Crivoe-Oziero
- Raionul Domaniovca
- Raionul Golta
- Raionul Liubașovca
- Raionul Vradievca
- Județul Ananiev (reședință, Ananiev)
- Orașul Ananiev
- Raionul Ananiev
- Raionul Cernova
- Raionul Petroverovca
- Raionul Sfânta Troițca
- Raionul Siraievo
- Raionul Valea Hoțului
- Județul Dubăsari (reședință, Dubăsari)
- Orașul Dubăsari
- Orașul Grigoriopol
- Raionul Ciorna
- Raionul Dubăsari
- Raionul Grigoriopol
- Raionul Ocna
- Raionul Zaharievca
- Județul Tiraspol (reședință, Tiraspol)
- Municipiul Tiraspol
- Raionul Grosulova
- Raionul Razdelnaia
- Raionul Selz
- Raionul Slobozia
- Raionul Tebricovo
- Raionul Tiraspol
- Județul Ovidiopol (reședință, Ovidiopol)
- Orașul Ovidiopol
- Raionul Balaevca
- Raionul Franzfeld
- Raionul Ovidiopol
- Raionul Vigoda
- Județul Odessa (reședință, Odessa)
- Municipiul Odessa
- Raionul Antono-Codincevo
- Raionul Blagujevo
- Raionul Ianovca
- Raionul Odessa
- Județul Berezovca (reședință, Berezovca)
- Orașul Berezovca
- Raionul Berezovca
- Raionul Landau
- Raionul Mostovoi
- Raionul Veselinovo
- Județul Oceacov (reședință, Oceacov)
- Orașul Oceacov
- Raionul Crasna
- Raionul Oceacov
- Raionul Varvarovca
Vedeți și [modificare]
Note [modificare]
- ^ Anton Golopenția "Românii de la est de Bug", vol. I, Editura Enciclopedică, București, 2006.
Legături externe [modificare]
- Antonescu și Transnistria (1)
- Antonescu și Transnistria (2)
- Odessa-1941. "Onoarea pătată" a Armatei Române
|
||||||||||
