Formă de guvernământ
Forma de guvernământ este un concept din științele politice care se referă la modul în care este organizată puterea executivă a puterii de stat.
Cuprins |
Monarhie constituțională [modificare]
În statele cu regim monarhic constituțional (ex: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Suedia, Belgia, Olanda, Spania), șeful statului este monarhul, care deține de regulă puteri limitate. Puterea executivă este deținută de Guvern prin Primul-Ministru. Ca structură, sistemul este foarte asemănător cu cel al Republicii Parlamentare, diferențele fiind legate de șeful statului și modalitatea de alegere al acestuia.
Monarhii din aceste sisteme au cunoscut o reducere treptată a atribuțiilor lor, mai ales după anul 1945, rolul acestora fiind mai mult simbolic. Cu toate acestea, există "puteri de rezervă" pe care aceștia le pot folosi (mai ales în Marea Britanie), însă acest lucru ar putea duce la o criză puternică în statul respectiv.
Această formă de guvernământ este considerată stabila, întrucât șeful statului, deși nu este ales direct de către cetațeni, este impartial din punct de vedere politic și nici nu se implică la nivel public în politica statului (de exemplu, Regina Marii Britanii nu face niciodată afirmații publice referitoare la politicile Guvernului, însă are o întâlnire săptămânală cu Primul-Ministru in care își exprimă punctul de vedere legat de acțiunile acestuia).
Monarhie absolută [modificare]
În această formă de guvernământ, monarhul deține puterea absolută in stat. Parlamentul are rol decorativ (daca există), iar puterea executivă este exercitată în totalitate de monarh.
În prezent, state în care există monarhie absolută sunt Vaticanul, unele monarhii musulmane, Swaziland,Arabia Saudita,cele din Asia exemplu Nepal,etc.
Republică parlamentară [modificare]
În statele cu formă de guvernământ parlamentară (ex: Germania), prim-ministrul (sau cancelarul) este șeful guvernului, autoritatea executivă în stat, șeful statului (monarh sau președinte) având, cu mici excepții, funcții simbolice.
Guvernul este numit de către Parlament, iar în unele cazuri Parlamentul alege și Președintele țării. În majoritatea cazurilor, Președintele are rolul de a media conflictele politice și de a reprezenta pe plan extern țara, neavând atribuții executive.
Republică semiprezidențială [modificare]
În cele cu formă de guvernământ semiprezidențială (ex: Franța, România), prim-ministrul este șeful guvernului, impartind totusi puterea executiva cu președintele statului. Acesta din urmă îndeplinește funcții importante mai ales în domeniul politicii externe și celei de apărare și de securitate (domaine reservee). De asemenea, Președintele propune Parlamentului prim-ministrul spre validare, și poate dispune suspendarea din funcție a unor miniștri dacă aceștia sunt anchetați pentru fapte penale. Miniștrii sunt numiți de Președinte, la propunerea Primului-Ministru.
În republicile semiprezidențiale, șeful statului este ales direct de către cetațeni, conferindu-i acestuia o credibilitate sporită.
Există controverse legate de recunoașterea oficială a "republicii semiprezidențiale" ca formă oficială de guvernământ, unii juriști afirmând că aceasta nu există în realitate.
Republică prezidențială [modificare]
În cele cu formă de guvernământ prezidențială (ex: SUA), nu există prim-ministru, atât funcția de șef al guvernului cât și cea de șef al statului fiind îndeplinită de președintele statului. În republicile prezidențiale, Președintele țării (ales direct de către cetățeni) exercită întreaga putere executivă, însă acțiunile sale sunt puternic controlate de Parlament, prevenind astfel abuzurile.
