Neil deGrasse Tyson

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Neil deGrasse Tyson
Neil deGrasse Tyson
Neil deGrasse Tyson
Născut 5 octombrie 1958 (1958-10-05) (56 de ani)
The Bronx, New York City, Statele Unite
Rezidență Manhattan, New York City, Statele Unite
Domeniu Astrofizică, Cosmologie fizică, Comunicare științifică
Instituție Planetariu Hayden, PBS,
The Planetary Society
Alma Mater Colegiul Harvard, Universitatea Texas
Universitatea Columbia
Premii NASA Distinguished Public Service Medal

Neil deGrasse Tyson (n. 5 octombrie, 1958) este un astrofizician și specialist în comunicare științifică american, directorul Planetariului Hayden din cadrul Centrului Rose pentru Pământ și Spațiu (limba engleză:Rose Center for Earth and Space) din New York și cercetător asociat în cadrul Departamentului de astrofizică al Muzeului American de Istorie Naturală (limba engleză: American Museum of Natural History). Din anul 2006, este prezentator al programului educațional NOVA scienceNOW, găzduit de televiziunea PBS.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Neil deGrasse Tyson s-a născut în New York la data de 5 octombrie 1958. Tatăl său a fost sociolog și consilier în resurse umane al primarului John Lindsay, iar mama sa era gerontolog.[1][2] A absolvit Bronx High School of Science (1972 - 1976), unde era căpitanul echipei de lupte și editor șef a Jurnalului de Știină Fizică. A fost interesat de astronomie de la o vârstă fragedă, devenind oarecum celebru în comunitatea astronomică, ținând lecturi bazate pe acest subiect încă de la vârsta de 15 ani, lucru care l-a determinat pe Carl Sagan, profesor la Universitatea Cornell, să încerce să-l aducă pe Tyson în cadrul universității [3] Referitor la acest subiect, Tyson declara într-un interviu din 2 noiembrie 2007[4]: Când am aplicat la Cornell, cererea mea a venit din pasiunea pentru studierea și cercetarea Universului. Comisia de admitere a dus cererea domnului Sagan, care chiar a luat inițiativa de mă contacta. A avut influență foarte puternică asupra mea. Domnul Sagan a fost la fel de mare ca și Universul, efectiv un mentor. Cu toate acestea, Tyson a ales să meargă la Harvard, la facultatea de fizică. În primul an a făcut parte din echipa de canotaj după care s-a întors la lupte libere. A absolvit facultatea de fizică în anul 1980 după care a obținut masterul în astronomie la Universitatea Texan din Austin. În anul 1991 a obținut doctoratul în astrofizică, în cadrul Universității Columbia.[5] De asemenea a făcut parte din programul NASA Academy Sharing Knowledge[6])

Cariera[modificare | modificare sursă]

Tyson alături de studenți în 2007

Tyson a scris mai multe cărți populare în domeniul astronomiei. În 1995, a început să scrie rubrica Universul pentru revista Natural History iar în anul 2004 a prezentat miniseria Origins din cadrul programului Nova, găzduit de PBS (Public Broadcasting Service),[7] fiind în același timp co-autor (cu Donald Goldsmith) la volumul Origins: Fourteen Billion Years Of Cosmic Evolution (Origini: 14 miliarde de ani de evoluție cosmică), care a precedat programul TV.[8] A colaborat din nou cu Goldsmith ca narator al documentarului 400 Years of the Telescope difuzat la PBS în aprilie 2009.

În 2001, George W. Bush l-a numit pe Tyson în cadrul Comisiei pentru Viitorul Industriei Aerospațiale iar în 2004 a fost numit membru al Comisiei Prezidențiale pentru Implimentarea Politicilor Spațiale de Explorare, cunoscută și sub denumirea de comisia Luna, Marte și mai departe. La puțin timp a primit premiul NASA Distinguished Public Service Medal, cea mai mare distincție onorifică acordată de NASA unui civil.[9]

Ca director al Planetariului Hayden, Tyson a eliminat ideea tradițională că Pluto este cea de-a noua planetă a sistemului solar. El a explicat că e nevoie să privească lucrurile comune dintre obiecte și să se oprească din doar a număra planetele, grupând astfel planetele terestre împreună, giganții de gaz împreună iar Pluto și obiectele asemănătoare împreună. Tyson a declarat la The Colbert Report, The Daily Show și BBC Horizon că această decizie a avut ca rezultat un număr mare de critici, mulți dintre ei fiind copii.[10] În 2006, Uniunea Astronomică Internațională a confirmat clasificarea făcută de Tyson, Pluto fiind trecută în cadrul planetelor pitice.

În noiembrie 2006 a participat la simpozionul Beyond Belief: Science, Religion, Reason and Survival iar în 2007 a început colaborarea cu History Channel, în cadrul serialului The Universe. În mai 2010 a lansat un talk-show săptămânal numit Star Talk împreună cu actrița de comedie Lynne Koplitz, difuzat duminica în Los Angeles și Washington DC

Tyson a argumentat ca designul inteligent, care caracterizează fenomenele complexe din natură ca fiind create de o inteligență superioară, oprește progresul științei.[11][12][13] A scris și a vorbit extensiv despre viziunile sale asupra religiei și spiritualității inclusiv în eseul The Perimeter of Ignorance[14] și Holy Wars[13], ambele apărute în revista Natural History și simpozionul Beyond Belief.[15][16][17] A coloborat cu biologistul evoluționist Richard Dawkins, participând împreună la discuții despre religie și știință.[18] Întrebat dacă el crede într-o putere supranaturală inteligentă, Tyson a răspuns: În toate descriile despre o putere inteligentă pe care le-am văzut, din toate religiile, am văzut și multe referiri cu privire la benevolența acelei puteri. Când mă uit la Univers și la toate căile prin care încearcă să ne ucidă, îmi vine greu să reconciliez aceste lucruri cu referirile la binefacere.[19]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Premii[modificare | modificare sursă]

  • 2001 Medalia de excelență, Universitatea Columbia, New York City;
  • 2004 NASA Distinguished Public Service Medal;
  • 2007 Câștigătorul Premiului Memorial Klopsteg
  • 2009 Premiul Douglas S. Morrow[9]
  • 2009 Premiul Isaac Asimov de la Asociația Umanistă Americană[20]

Doctor honoris causa[modificare | modificare sursă]

Distincții[modificare | modificare sursă]

  • 2000 Sexiest Astrophysicist Alive, People Magazine
  • 2001 Asteroidul 1994KA a fost numit 13123 Tyson de către Uniunea Astronomică Internațională.
  • 2004 A fost numit printre cei mai importanți 50 afro-americani în știință.[21]
  • 2007 Harvard 100: Most Influential Harvard Alumni Magazine.
  • 2007 Time Magazine l-a numit printre cele mai importante 100 personalități ale lumii.[22]
  • 2008 Revista Discover Magazine l-a numit printre cele mai Bune 40 de minți din știință.[23]

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

Cărți publicate[24]:

  • The Pluto Files: The Rise and Fall of America's Favorite Planet (2009) ISBN 0-393-06520-0
  • Death by Black Hole: And Other Cosmic Quandaries (2007) ISBN 0-393-33016-8
  • The Sky Is Not the Limit: Adventures of an Urban Astrophysicist (1st ed. 2000 / 2nd ed. 2004) ISBN 978-1-59102-188-9
  • Origins: Fourteen Billion Years of Cosmic Evolution (co-authored with Donald Goldsmith) (2004) ISBN 0-393-32758-2
  • My Favorite Universe (A twelve part lecture series) (2003) ISBN 1-56585-663-5
  • City of Stars: A New Yorker's Guide to the Cosmos (2002)
  • Cosmic Horizons: Astronomy at the Cutting Edge (2000) ISBN 1565846029
  • One Universe: At Home in the Cosmos (2000) ISBN 0-309-06488-0
  • Just Visiting This Planet (1998) ISBN 0-385-48837-8
  • Universe Down to Earth (1994)
  • Merlin's Tour of the Universe (1989)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Whitaker, Charles (August 2000). Super Stargazer. ISSN 0012-9011.
  2. ^ Advance Reading for Keynote address. Accesat la 4 septembrie, 2009.
  3. ^ Whitaker, Charles (08 2000). „Super Stargazer - astrophysicist Neil De Grasse Tyson - Brief Article”. Revista Ebony (Johnson Publishing). Arhivat din original la 25 mai 2012. http://archive.is/7acU. Accesat la 24 iunie 2008. 
  4. ^ A Conversation With Neil deGrasse Tyson”. PBS. http://www.pbs.org/wgbh/nova/origins/tyson.html. Accesat la 25 octombrie, 2009. 
  5. ^ Neil deGrasse Tyson”. International Aeronautical Foundation. http://www.iafastro.org/?id=504. Accesat la 25 octombrie 2009. 
  6. ^ Cohen, Dan. „Interview with Neil deGrasse Tyson”. NASA. http://askmagazine.nasa.gov/pdf/pdf31/NASA_APPEL_ASK_31i_interview.pdf. Accesat la 25 octombrie 2009. 
  7. ^ WGBH Educational Foundation (2004). „NOVA - Origins - PBS”. Public Broadcasting Service. http://www.pbs.org/wgbh/nova/origins/. Accesat la 7 iunie 2009. 
  8. ^ Tyson, Neil deGrasse; Goldsmith, Donald (2004). Origins: Fourteen Billion Years of Cosmic Evolution. New York: W.W. Norton & Co. ISBN 9780393059922 
  9. ^ a b Symposium Awards”. National Space Symposium. http://www.nationalspacesymposium.org/about/awards/douglas-s-morrow-public-outreach-award. Accesat la 25 octombrie, 2010. 
  10. ^ The Colbert Report, 17 august 2006
  11. ^ Neil deGrasse Tyson on "Intelligent Design" at "Beyond Belief", Youtube
  12. ^ Neil deGrasse Tyson : "The Perimeter of Ignorance"
  13. ^ a b Holy Wars, PBS
  14. ^ The Perimeter of Ignorance
  15. ^ Beyond Belief: Science, Religion, Reason and Survival
  16. ^ Beyond Belief '06 - Neil deGrasse Tyson
  17. ^ Beyond Belief '06 - Neil deGrasse Tyson
  18. ^ Fundația Richard Dawkins
  19. ^ [1]
  20. ^ [2].
  21. ^ 50 Of the Most Inspiring African Americans, Patricia Hinds, 2002, Essence Books (New York), p. 145.
  22. ^ Michael D. Lemonick. „Neil deGrasse Tyson”. Time - The Time 100. http://www.time.com/time/specials/2007/time100/article/0,28804,1595326_1595329_1616157,00.html. Accesat la 7 iunie 2009. 
  23. ^ Powell, Corey. „The 50 Most Important, Influential, and Promising People in Science”. Discover Magazine. http://discovermagazine.com/2008/dec/19-the-50-most-important-influential-and-promising-people-in-science. Accesat la 25 octombrie 2009. 
  24. ^ Cărți de Neil deGrasse Tyson”. Planetariu Hayden. http://www.haydenplanetarium.org/tyson/curriculum-vitae#books. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Neil deGrasse Tyson.
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Neil deGrasse Tyson