Mitralieră PK

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Mitralieră PK
Mitraliera
Tip Mitralieră de uz general
Loc de origine  Uniunea Sovietică
Istoric operațional
În uz 1965 - prezent
Folosit de vezi Utilizatori
Războaie vezi Utilizare
Istoric producție
Proiectant Mihail Kalașnikov
An proiectare începutul anilor 1960
Bucăți construite peste 1 000 000
Variante PK, PKS, PKT, PKM, PKMS, PK Pecheneg
Date generale
Greutate PK: 9 kg (+crăcan) + 7,7 kg (afet). PKM: 7,5 kg (+crăcan) + 4,5 kg (afet). PKT (tanc): 10,5 kg
Lungime PK: 1,173 mm, PKM: 1,160 mm, PKT: 1,098 mm
Lungime țeavă PK: 658 mm, PKM: 645 mm, PKT: 721 mm

Cartuș 7,62x54mmR
Principiu împrumut de gaze
Cadență de tragere PK, PKM: 650
PKT: 800
Viteză inițială PK, PKM: 825 m/s
Bătaie maximă 1000 m[1]
Încărcător benzi cu 100/200/250 lovituri
Sistem de ochire mecanic (cătare)

Mitraliera PK (rusă Пулемёт Калашникова (ПК)) este o mitralieră de uz general, de calibrul 7,62 mm, proiectată în Uniunea Sovietică și aflată încă în producție în Rusia. Echivalentul său NATO sunt mitralierele FN MAG, MG3, și M60. Mitraliera a fost proiectată de Mihail Kalașnikov în anii 1960 și a înlocuit mitralierele SG-43 Goryunov (SGM) și RPD. Mitraliera PK se află și în prezent în dotarea armatei ruse și a fost exportată pe scară largă. Mitraliera este produsă și în România de către SC Fabrica de Arme Cugir SA, subsidiară a companiei națioanale ROMARM, sub denumirea M Md. 1966 (Mitralieră calibrul 7,62 mm Model 1966).

Prezentare generală[modificare | modificare sursă]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Mitraliera PK (Пулемёт Калашникова: Pulemyot Kalashnikova, adică „mitraliera Kalașnikov”) a fost o dezvoltare a automatului creat de Mihail Kalașnikov. Arma folosea cartușul 7.62x54mmR, fiind o mitralieră de uz general. Mitraliera PK poate fi folosită și ca armă antiaeriană ușoară. Alimentarea este caracteristică armelor sovietice, din dreapta, în timp ce evacuarea tuburilor goale se face prin stânga, invers ca la armele vestice. Mitraliera PK a fost introdusă în dotarea armatei sovietice în anul 1961, iar varianta modernizată PKM în anul 1969.[2]

Componente[modificare | modificare sursă]

Mitraliera PK este alcătuită din următoarele componente[3]:

  1. Țeavă
  2. Cutia mecanismelor cu capacul, baza alimentatorului și pat
  3. Portînchizător cu extractor de cartușe și piston
  4. Închizător
  5. Arc recuperator cu tijă de ghidare
  6. Tub de ghidare a pistonului și crăcan
  7. Mecanismul de dare a focului
  8. Cutia port-bandă
  9. Afet

Variante[modificare | modificare sursă]

Varianta PKT pentru vehicule blindate.
  • PK - modelul inițial din 1961.
  • PKM - variantă modernizată fabricată din 1969.
  • PKMS - variantă montată pe trepied cu o greutate de 12 kilograme.
  • PKMSN - o variantă specializată pentru luptele pe timp de noapte.
  • PKT - model adaptat pentru a fi folosit de către vehiculele blindate.
  • PK Pecheneg - varianta pușcă-mitralieră a PK.

Variante fabricate în alte țări[modificare | modificare sursă]

  • PKM-NATO și UKM-2000 - variante poloneze. Prototipul PKM-NATO a fost respins, însă UKM-2000 a intrat în dotarea armatei poloneze.
  • Zastava M84/M86 - variantă sârbă a mitralierei PK/PKT.
  • Norinco Tip 80 - copie fabricată de către China a mitralierei PKM/PKMS.
  • Arsenal MG-1 și MG-1M - variante fabricate în Bulgaria ale mitralierei PKM.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Mitraliera PK a fost folosită în aproape toate războaiele purtate de către țările fostului Tratat de la Varșovia, aliații Uniunii Sovietice și țările succesoare ale URSS. Printre conflicte se numără Războiul din Vietnam, Războiul Civil Cambodgian, Războiul de Iom Kipur, Războiul dintre Cambodgia și Vietnam, Războiul Sino-Vietnamez, Războiul Afgano-Sovietic, Războiul Iran-Irak, Primul Război Cecen, Al Doilea Război Cecen, Războiul din Golf, Războiul din Afganistan (2001-prezent), Invazia Irakului din 2003, Ocuparea Irakului din 2003-2004, Disputa teritorială dintre Thailanda și Cambodgia, Războiul din Osetia de Sud (2008), Războiul sud-african de graniță, Războiul Civil Libian din 2011 și alte conflicte.

Utilizatori[modificare | modificare sursă]

Mitralieră 7.62 KK PKM din dotarea armatei finlandeze.
PK în dotarea armatei ungare.
Mitraliera Md. 1966 din dotarea armatei române.
PKM din dotarea armatei poloneze.
Modelul iugoslav Zastava M84

Următoarele țări au folosit sau folosesc mitraliera PK[4]:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Center for Arms Control, Energy and Environmental Studies - Russian Arms
  2. ^ Kalashnikov AK-47 Assault Rifle, p. 39
  3. ^ Pregătire militară generală. Curs universitar., p. 135
  4. ^ Jones, Richard D. Jane's Infantry Weapons 2009/2010. Jane's Information Group; 35 edition (January 27, 2009). ISBN 978-0-7106-2869-5

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mitralieră PK
  • en Rottman, Gordon. Shumate, Johnny: Kalashnikov AK-47 Assault Rifle, Osprey Publishing, 2011, ISBN 978-1-84908-461-1
  • ro col. drd. Apostolescu, Cristian; mr. dr. Peța, Cezar; cpt. Marin, Porojanu: Pregătire militară generală. Curs universitar., București, 2007, ISBN 978-973-745-041-8
  • ro ***, Instrucțiuni de cunoaștere pentru mitraliera de companie calibrul 7,62 mm, model 1966