Comuna Trușești, Botoșani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Trușești
—  Comună  —
Stema Trușești
Stemă
Trușești se află în România
{{{alt}}}
Trușești
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°46′10″N 27°00′27″E / 47.76944°N 27.00750°E / 47.76944; 27.0075047°46′10″N 27°00′27″E / 47.76944°N 27.00750°E / 47.76944; 27.00750

Țară  România
Regiune Nord-Est
Județ Botoșani

SIRUTA 39328
Atestare documentară 1568

Reședință Trușești
Sate componente 6 sate: Buhăceni, Ciritei, Drislea, Ionășeni, Păsăteni, Trușești

Guvernare
 - Primar Puruhniuc Mihai (PD-L,02008)

Suprafață
 - Total 100,73  km²
Altitudine 80 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5.229 locuitori
 - Densitate 57,07 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 5.749 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Prefix telefonic +40 x31 [3]

Site: Primăria

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Trușești este o comună din județul Botoșani, Moldova, România.

Comuna este situată în partea de nord-est față de municipiul Botoșani, pe malul drept și stâng al râului Jijia. Conform recensământului efectuat în acel an, în octombrie 2011, comuna Trușești avea o populație de 5.229 de locuitori,[2] în scădere față de anul 2002 când se înregistrau 5.749 locuitori.[1] Este compusă din 6 sate: Trușești, centrul de comună, Buhăceni, Ciritei, Drislea, Ionășeni și Păsăteni. Comuna este străbătută pe o distanță de 13 km de râul Jijia, cu afluenții săi, râul Drâslea, râul Găinăria și râul Guranda. Prima atestare documentară a localității Trușești datează din 15 februarie 1568, conform unui Hrisov al Domnitorului Alexandru Lăpușneanu.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Cercetările istorice atestă faptul că satul Trușești este una din cele mai mari așezări neolitice din Sud-Estul Europei (mileniul al III-lea Î.H.). Localitatea Trușești figurează în unele hrisoave din anii 1439-1451. Satul Trușești este o așezare veche; documentar, numele așezării este menționat în vremea lui Alexandru Lăpușneanu la 15 februarie 1568. În harta Moldovei lui Dimitrie Cantemir, care întregește lucrarea „Descripțio Moldaviae” satul Trușești nu figurează, pentru că, în vremea lui domnitorului Petru Șchiopul, satul fusese distrus de către tătari și cazaci. Pe veremea Movileștilor satul s-a reconstruit cu oameni aduși din părțile Bacăului. În timpul domniei lui Vasile Lupu satul este înzestrat cu heleștee și cu mori în apa Jijiei. Comuna Trușești datează din anul 1835 și și-a păstrat componența actuală: Trușești, Ionășeni, Drislea, Buhăceni, Păsăteni și Ciritei. Din declarațiile localnicilor mai în vârstă, în anul 1890 a început construcția căii ferate, ce trece pe aici, de către o societate austriacă. Tot în acest timp a fost începută și construcția părții stângi a satului (din partea stângă a râului Jijia). Bătrânii spun că pe locul unde se află astăzi Cinematograful „Victoria”, ar fi fost un beci unde se ținea vinul adus de la Cotnari, fapt ce presupune și existența unui han. Între anii 1930-1960, comuna Trușești a fost centru de raion (raionul Trușești din Regiunea Suceava).

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Denumirea satului vine de la numele boierului Trușescu Ervin.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Floră și faună[modificare | modificare sursă]

Vegetația naturală a zonei de est a comunei Trușești este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiști. În nord, în est și în sudul comunei se întind terenuri agricole, iar în sud-vest și vest se întind păduri de gorun, carpen și fag, terenuri agricole și pajiști stepizate.

Fauna este formată din căprioară, iepuri, vulpi.

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul țării ( 8- 9 oC), cu precipitații variabile, cu ierni sărace în zăpadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord-vest și sud-vest.

Temperaturile medii și precipitațiile pentru Trușești
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 2
(36)
5
(41)
10
(50)
16
(61)
22
(72)
25
(77)
27
(81)
27
(81)
21
(70)
16
(61)
8
(46)
2
(36)
15
(59)
Minima medie °C (°F) -5
(23)
-4
(25)
0
(32)
5
(41)
10
(50)
13
(55)
15
(59)
14
(57)
10
(50)
5
(41)
0
(32)
-4
(25)
5
(41)
Zile cu precipitații 10 9 12 13 14 13 13 12 11 10 10 10 137
Med. zile cu ninsoare 12 10 7 2 0 0 0 0 0 1 5 9 46
Sursa: worldweatheronline.com[4] 2011

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Trușești

     Români (95.67%)

     Romi (1.72%)

     Necunoscută (2.6%)

     Altă etnie (0.0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Trușești

     Ortodocși (92.48%)

     Penticostali (3.57%)

     Creștini după evanghelie (1.16%)

     Necunoscută (2.6%)

     Altă religie (0.17%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Trușești se ridică la 5.229 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.749 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,68%), cu o minoritate de romi (1,72%). Pentru 2,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,48%), dar există și minorități de penticostali (3,58%) și creștini după evanghelie (1,17%). Pentru 2,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Administrație[modificare | modificare sursă]

Primăria Trușești[modificare | modificare sursă]

Primar: Puruhniuc Mihai PD-L

Viceprimar: Chiribuță Petrea PNL

Secretar: Bejenariu Iacob Stelică

Educație[modificare | modificare sursă]

Grădinițe[modificare | modificare sursă]

  • Grădinița cu program normal Buhăceni
  • Grădinița cu program normal Drislea
  • Grădinița cu program normal Ionășeni
  • Grădinița cu program normal Trușești

Școli[modificare | modificare sursă]

  • Școala cu clasele I-VIII Buhăceni
  • Școala cu clasele I-VIII Drislea
  • Școala cu clasele I-VIII Ionășeni
  • Școala cu clasele I-VIII Trușești

Licee[modificare | modificare sursă]

Grupul Școlar “DEMOSTENE BOTEZ“ a fost înființat în anul 1953 sub denumirea de atunci de Școala Medie Mixtă Trușești. Încă de la începuturile sale, liceul s-a făcut cunoscut ca o unitate școlară de prestigiu atât pe plan local cât și național, prin rezultatele obținute de elevii săi la olimpiadele școlare și examenele de admitere în învățământul superior.

Transport[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Constantin Atanasiu, inginer electromecanic, licențiat în drept. Consilier în Comisia prezdențială pentru refacerea econimică după primul război mondial (1948), vicepreședinte al comitetului de stat al planificării (1948-1963), vicepreședinte al ASIT (1948-1963)
  • Maria Baciu, poetă română, profesoară de limba și literatura româna la Liceul Teoretic din Trușești (1966 - 1970)
  • Demostene Botez, scriitor și publicist român, academician (membru corespondent din 1963) și avocat (licențiat în drept al Facultății din Iași).
  • Mihai Cojocariu - conf. univ. dr. la Facultatea de Istorie din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", din Iași
  • Constantin Constantinescu - compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor
  • I. Constantinescu - profesor, autor al „Dicționarului turistic al României”
  • Dumitru Constantinescu – prof universitar de istorie, arheolog, restaurator al Cetății Neamțului
  • Veronica Constantinescu, pictoriță, stareță a Mănăstirii Agapia între anii 1950-1960
  • Ioan Nemțoi, sculptor în sticlă, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
  • Mihai Toma - prof. univ. dr., actualmente Decan al Facultății de Fizică, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași

Obiective istorice și culturale în Comuna Trușești[modificare | modificare sursă]

  • Biserica din Trușești cu hramul Sfântul Nicolae, finalizată în anul 1839.
  • Muzeul satului - localitatea Trușești

Vestigii arheologice[modificare | modificare sursă]

Așezările neolitice de la Țuguieta[modificare | modificare sursă]

Dacă vorbim despre satul Trușești, săpăturile arheologice efectuate în anul 1943 au scos la iveală aici urme materiale de viață omenească încă din vremea orânduirii primitive. În urma săpăturilor pe înălțimea Țuguieta și pe locurile ridicate din albia majoră a Jijiei, denumită „la movilă” și la ”copac”, efectuate sub conducerea profesorului Mircea Petrescu-Dâmbovița, în perioada 1951-1959 și în anul 1961, au fost descoperite vestigii aparținând mai multor epoci diferite:

  • Eneolitic (așezare cucuteniană)
  • Epoca bronzului (necropolă Noua - cercetată Între 1951 - 1953)
  • Prima epocă a fierului (depozit de obiecte de fier și de bronz argintat)
  • Începutul epocii migrațiilor (necropola sarmatică)

Necropola are o suprafață de peste 1300 m². Aici s-au găsit 127 morminte, majoritatea indivuale, doar două fiind duble, cu 129 schelete (50 schelete prezintă lipsuri considerabile, 10 prezintă lipsuri, iar 67 sunt în mare parte bine păstrate).

De asemenea, s-au găsit diverse obiecte din lut, din cultura Cucuteni, reprezentând:

  • Strachină, Cultura Cucuteni B – Tripolie C I, MIMIS
  • Figurină antropomorfă feminină, Cultura Cucuteni, epoca eneolitică, 4350-4200 î.Hr

Situl arheologic de la Țintirim[modificare | modificare sursă]

Situl arheologic este situat la 1,5 km NE de satul Ionășeni. Conform Listei Monumentelor Istorice[7] din România, publicată, în anul 2004, de Institutul Național al Monumentelor Istorice, monumentul are numărul de ordine 01797.

  • așezare din Epoca fierului, sec. VI - IV îHr. (Cod LMI BT-I-m-B-01797.04)
  • așezare din Epoca romano-bizantină, sec. IV - V (Cod LMI BT-I-m-B-01797.03)
  • așezare din Epoca medieval timpurie, sec. VIII - X (Cod LMI BT-I-m-B-01797.02)
  • așezare din Epoca medievală, sec. XIV - XV și XII - XVIII (Cod LMI BT-I-m-B-01797.01)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  4. ^ www.worldweatheronline.com. Accesat la 25 decembrie 2011
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Statutul Județului Botoșani. Accesat la 26 decembrie, p. 31 2011
  7. ^ Lista Monumentelor Istorice din România. http://www.inmi.ro/lmi/botosani.pdf. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]