Comuna Hudești, Botoșani
| Hudești | |
| — comună — | |
 Hudești (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 48°08′12″N 26°30′21″E / 48.136643°N 26.505712°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Botoșani |
| Reședință | Hudești |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Hudești[*] | Viorel Atomei[*][1][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 104,32 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 5.647 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
OpenStreetMap relation  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Hudești este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Alba, Baranca, Bașeu, Hudești (reședința), Mlenăuți și Vatra.
Din punct de vedere fizico-geografic, localitatea este în nord-estul țării, în nordul Moldovei, fiind străbătută de drumul național nr. 29 A. Raportat la reședința județului, municipiul Botoșani, comuna se află la o distanță de 62 km spre nord, având ca orașe apropiate Darabani la 12 km nord-est și Dorohoi la 24 km sud-vest.
Comuna Hudesti se învecinează cu Ucraina (raul Prut) la nord-vest și orașul Darabani (satul Bajura) la nord-est, comuna Concești la est, comuna Havarna la sud est, comuna George Enescu la sud și comuna Suharău la sud și sud vest.
Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru investiții în lucrări de aducțiune și distribuție a apei. Operațiunea s-a bucurat de sprijinul întregii comunități care a construit șanțuri pentru conducta de aducțiune achiziționată tot din fonduri locale.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Descoperirile arheologice pe teritoriul comunei Hudești cum sunt obiectele șlefuite din silex, ceramică din epoca neolitică, figurine zoomorfe, atestă faptul că pe teritoriul comunei Hudești există o continuitate a unor populații care trăiau cu mii de ani în urmă.
La întemeierea Moldovei localitatea Hudești se găsea în proprietatea unei familii boierești cu numele de Hudici. Satul Hudești este menționat în documente cu denumirea de Hudineț sau Hudint încă din prima jumătate a secolului al XV- lea. Într-un act domnesc din 1421 prin care domnitorul Alexandru cel Bun dăruia fostei sale soții Ringala două târguri și mai multe sate, figurează între membrii sfatului domnesc, boierul Druja Hudici, reprezentantul unei mari familii boierești aflate printre susținătorii domnitorului Moldovei. Din această familie se iveau apoi Petru, Iatcu și Roman Hudici. Dintre aceștia Petru Hudici figurează ca vornic intr-un act domnesc din 14 aprilie 1435 prin care Ștefan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, îi dăruia pentru ,,dreapta și credincioasa slujbă” câteva sate și locuri în diferite regiuni din țara Moldovei. Un document din anul următor, 19 septembrie 1436, precizează că acest Petru Hudici era de la Hudineț. Peste mai bine de 100 de ani, localitatea Hudești ajungea în stăpânirea boierilor din familia Movilă, familie care între sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVII-lea a ridicat pe tronul Moldovei șase domnitori: Ieremia, Simion, Constantin, Alexandru, Mihail și Moise.
Într-un document datând din 20 aprilie 1554, Alexandru Lăpușneanu îi întărește logofătului Ioan Moghilă dreptul de stăpânire pentru ,,satul Movilăți pe Baseu și poienile de fânaț ce se numesc Baranca și cu bălți de pește la Prut”. Această confirmare domnească este motivată în document prin faptul că logofătul Ioan Moghilă avea toate aceste stăpâniri ca ,, moșteniri drepte din partea lui Iațco Hudici”. În anul 1582 un membru al familiei Movilă, Dumitru Moviliță, nepot al luheleșteieudici, vândea vornicului Iurescul o parte din satul Hudești:,,jumătatea de jos și cu iazuri și cu mori din Baseu pentru 40.000 aspri “. Actul din data de 20 ianuarie 1582, arată că acest Dumitru Moviliță, ca agent domnesc strângător de biruri în ținutul Sucevei, rămăsese dator visteriei și fiind urmărit de creditorul său, a vândut marelui vornic Iurescul jumătate din satul Hudești și alte două sate pentru achitarea datoriei către vistierie. În același an 1582, Iancul Vodă întărea dreptul de stăpânire marelui vornic Ieremia Movilă și paharnicului Simion Movilă peste câteva sate, printre care ,,satul Hudintai cu case și cu mori, cu heleșteie și poieni de fâneț ce se numesc Baranca, și cu bălți de peste la Prut”. În anul 1586, jumătatea din satul Hudești vândută marelui vornic Iurescul era răscumpărată de către Dumitru Movilă. Astfel satul rămânea în întregime în stăpânirea Movileștilor, iar din acel timp a început a se numi Hudești, conform actului domnesc al lui Petru Șchiopul din 26 februarie 1586. În perioada următoare, localitatea Hudești devenea proprietatea familiei Boldur, familie cu ranguri înalte în conducerea Moldovei. Astfel în anul 1677, în timpul domniei lui Anton Ruset, era hatman Gavriliță Boldur, el mai hătmănind și în timpul lui Duca Vodă. Un alt Boldur, pe nume Lupu Costache, stăpânea moșia zisă Lupeni, urmat din anul 1764 de vistiernicul Iordache Costache și velspătarul Ilie Costachi, în timpul domniei lui Grigore Ghica Vodă.
Din anul 1864, în baza Legii rurale, localitatea a primit statutul de comună, forma păstrată până astăzi.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Hudești
Români (94,07%)
Alte etnii (0,37%)
Necunoscută (5,56%)
Componența confesională a comunei Hudești
Ortodocși (86,72%)
Penticostali (5,9%)
Alte religii (1,7%)
Necunoscută (5,68%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Hudești se ridică la 5.647 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.067 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (94,07%), iar pentru 5,56% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,72%), cu o minoritate de penticostali (5,9%), iar pentru 5,68% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Hudești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Viorel Atomei[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | |||||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||||
| Sîsîiac Vasile | 1 | |||||||||
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Doina Melinte (n. 17 decembrie 1956), atletă
- Camelia Macoviciuc (n. 1 martie 1968) canotoare română
- Vasile Turcu, fost un om de afaceri român
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Prezentarea comunei Hudești Arhivat în , la Wayback Machine. pe site-ul Prefecturii Județului Botoșani
| ||||||||||
