Comuna Vorniceni, Botoșani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vorniceni
—  Comună  —
47°59′N 26°39′E / 47.983°N 26.650°E / 47.983; 26.650

Țară  România
Județ Botoșani

SIRUTA 39836

Localități componente Davidoaia, Dealu Crucii, Vorniceni

Altitudine 200 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 4.052 locuitori

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului


Vorniceni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România.

Comuna Vorniceni este situată la 47 grade și 59 minute latitudine nordică și 26 grade și 39 minute longitudine estică, cu o poziție NE în cadrul țării, central-nordică, în Câmpia Moldovei, pe valea pârâului Ibăneasa, afluent de pe stânga Jijiei. Ocupă o poziție centrală în cadrul teritoriului județului Botoșani. Poziția geografică a favorizat în trecut legăturile comerciale care se stabileau între munte și „câmp”, cât și cu drumul comercial dinspre Liov spre Marea Neagră și Valea Siretului. Față de căile de comunicație importante ale țării, această comună este la 7 km depărtare de calea ferată Dorohoi-Iași, construită și dată în folosință în 1896 [3]. Această unitate administrativă–teritorială cuprinde trei sate: Vornicenii, Dealu-Crucii și Davidoaia.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Satul Vorniceni este o așezare veche, relativ mare, specializată în cultura plantelor, creșterea animalelor (vite și oi), ocupații care s-au păstrat până astăzi. De asemenea ocupațiile tradiționale legate de prelucrarea cânepii, lânii, pielicelelor de miel, țesutul în stative și „războiul” vertical au reprezentat principalele surse de trai pentru locuitori. Celelalte două sate sunt mai noi și mai mici. Atât Vornicenii, cât și cele două sate au avut, permanent, surse de apă potabilă, din pânza freatică, iar pentru alte nevoi, din râul Ibăneasa și alți afluienți ai săi. ”Aceste așezări fiind în apropierea unor izvoare sau cursuri de apă ne face să credem că teritoriul a fost locuit din neolilic” [4]. ”Vechimea satelor trebuie căutată în vremurile îndepărtate argumentate de condițiile favorabile ale cadrului natural. Purtătorii culturii neolitice se îndeletniceau cu cultivarea primitivă a pământului și creșterea animalelor domestice (în special a cornutelor mari) și își făceau așezările pe boturi de deal sau locuri joase” [4].

În concluzie, Vornicenii, prin poziția geografică, având vatra pe platouri înalte de 200 m altitudine, neinundabilă, prin existența unor pânze freatice bogate, prin solurile relativ fertile, unde s-a dezvoltat de timpuriu agricultura, prin existența unui ”petic” de pădure, prin descoperirea unor urme de locuire continuă, este o comună căreia i se acordă o atenție tot mai mare, în ultimii ani.

Localitatea Vorniceni este așezată pe valea râului Ibăneasa, afluent de pe stânga Jijiei, în nordul Câmpiei Moldovei. Coordonatele geografice ale localității sunt: 47059’ latitudine nordică și 26039’ longitudine estică. În cadrul acestor limite geografice localitatea are o suprafață de 6292 Ha. Prima atestare documentară despre satul Vorniceni este strâns legată de existența celor cinci stejari seculari, supraviețuitori din Dumbrava Înaltă, prezenți și astăzi pe podișul dinspre satul Corlăteni Despre codrul din Dumbrava Înaltă vorbesc documentele din timpul lui Alexandru cel Bun, al lui Ștefan cel Mare, iar mai târziu, din timpul lui Ștefăniță Vodă (uricul din iulie 1520), al lui Petru Rareș (uricul din 18 ianuarie 1526), al lui Ștefan Vodă Lăcustă (1607) și Simeon Movilă Voievod (uricul din 4 ianuarie 1663).

Primul document care pomenește de Dumbrava Înaltă amintește totodată și de Vorniceni. Este vorba de uricul lui Alexandru cel Bun, dat la Suceava, la 28 decembrie 1428. Prin acest act, Alexandru Voievod întărește fiilor lui Ivan (Oană) vornicul – Lazăr, Stanciul și Costea - „trei sate supt Dumbrava Înaltă”, adăugându-le la mănăstirea lor, Homor. Prin uricul lui Ștefan Voievod (unchiul lui Ștefan cel Mare), din 18 februarie 1445, scris în limba sârbă, se vorbește de o danie de sate făcută mănăstirii Homorului, din care „un sat supt Dumbrava Înaltă, anume Dvornicenii” .

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Vorniceni

     Români (97.28%)

     Necunoscută (2.71%)

     Altă etnie (0.0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Vorniceni

     Ortodocși (97.13%)

     Necunoscută (2.71%)

     Altă religie (0.14%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vorniceni se ridică la 4.052 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.517 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,29%). Pentru 2,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,14%). Pentru 2,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ I.G.Lahovary - Marele dicționar geografic al României, vol.V, pg.572
  4. ^ a b C.Daicoviciu - Istoria României, vol.I, Ed.Academiei, 1960, pg.61
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]