Dinant

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Pentru oraşul omofon vedeţi articolul Dinan.
Dinant

Stema oraşului Dinant
Dinant (Belgia)
Dinant
stemă amplasare
Amplasare 50°15′N 4°54′E / 50.25, 4.9
Ţară Belgia Belgia
Provincie Namur
Atestare documentară
Populaţie (2006) 13.012
Suprafaţă 99,80 km²
Densitate 130 loc./km²
Altitudinea medie m n.m.
Localităţi
componente
Primar Richard Fournaux
Sit web fr Sit oficial
Poziţia oraşului Dinant în cadrul regiunii
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:|200px|Harta administrativă a oraşului Dinant]]
Harta administrativă a oraşului

Dinant este un oraş francofon din regiunea Valonia din Belgia, reşedinţă de arondisment în Provincia Namur.

Localitatea este situată pe malul fluviului Meuse, la 90 km sud de Bruxelles, 25 km sud de Namur şi la 16 km nord de Givet, la frontiera franceză. Situat într-un cadru pitoresc pe valea fluviului Meuse oraşul este o destinaţie turistică importantă din Valonia. Asocierea oraşului cu Adolphe Sax, inventatorul saxofonului, originar din oraş, face ca în oraş să aibă loc numeroase evenimente culturale muzicale.

Odată cu reorganizarea teritorială din 1977, din comuna Dinant fac parte şi localităţile învecinate: Bouvignes-sur-Meuse, Dréhance, Anseremme, Furfooz, Lisogne, Sorinne, Thynes, Falmagne, Falmignoul, Les Rivages, Leffe, Neffe.

Cuprins

[modifică] Istorie

Cu toate că regiunea a fost ocupată încă din perioadele neolitice, celtice şi romane, prima menţionare a unei aşezări are loc în secolul al VII-lea odată cu înfiinţarea bisericii Saint-Vincent de către episcopul de Tongeren. Din secolul al IX-lea oraşul se află sub influenţa contelui de Namur şi al episcopului de Liège iar din secolul al XI-lea devine unul dintre cele 23 de oraşe ale episcopatului princiar Liège, în a cărui sferă de influenţă a rămas până în secolul al XVIII-lea. A fost implicat în Războiul vacii din secolul al XIII-lea.

Situarea strategică de-a lungul văii fluviului Meuse a expus oraşul Dinant la numeroase asedii şi jafuri în Evul Mediu. În 1466, Ducele de Burgundia a pedepsit o revoltă a orăşenilor, omorând peste 800 locuitori şi incendiind oraşul. Cu toate acestea, oraşul a prosperat, devenind un centru de prelucrare a metalului.

Odată cu izbucnirea Revoluţiei franceze, oraşul este pentru scurt timp ocupat de către trupele austriece ce controlau Ţările de Jos de sud, dar în 1795 este cedat, împreună cu restul principatului Liège Republicii franceze în cadrul departamentului Sambre-et-Meuse. În urma Congresului de la Viena din 1815 oraşul intră în componenţa Regatului Unit al Ţărilor de Jos.

In 1914 oraşul a fost devastat de cătra armata imperială germană la începutul primului război mondial, 674 de civili din oraşul Dinant fiind ucişi şi numeroase cartiere fiind distruse[1]. Aceste acţiuni au făcut ca î timpul celui de al doilea război mondial milioane de civili din regiune să se refugieze la primele semne ale unor conflicte.

[modifică] Locuri de vizitat

  • Catedrala protopopială Notre-Dame, (sec. 13-14), reconstruită în stil gotic pe ruinele unei biserici distruse în urma unor căderi de pietre din stâncile din apropiere. Construcţia unor turnuri simetrice a fost abandonată după completarea mai multor niveluri ale acestora, fiind preferată realizarea unui turn unic, central, cu acoperiş în formă de ceapă. Aspectul unic al catedralei, face ca aceasta să fie simbolul oraşului.
  • Citadela este situată în vârful stâncii ce domină oraşul, în vecinătatea imediată a catedralei. Citadela a fost construită iniţial în secolul al XI-lea pentru a controla valea fluviului Meuse. Citadela a fost extinsă în 1530, dar a fost distrusă de francezi în 1703. Aspectul actual este din timpul Regatului Unit al Ţărilor de Jos, când citadela a fost reconstruită între 1818-1821. În timpul primului război mondial, în jurul acesteia au avut loc lupte importante, unul dintre cei răniţi fiind, pe atunci locotenentul, Charles de Gaulle.
  • Stânca Bayard, o formaţiune stâncoasă sub forma unui ac, separată de masivul stâncos de pe malul fluviului.
  • Abaţia Notre-Dame de Leffe cunoscută datorită berii ce îi poartă numele.

[modifică] Oraşe înfrăţite

[modifică] Galerie

[modifică] Referinţe

  1. ^ John Horne and Alan Kramer. The German Atrocities of 1914: A History of Denial, New Hav en and London, Yale University Press, 2001. ISBN 0-300-08975-9.
Unelte personale