Capelă (edificiu)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vedere exterioară a Capelei palatine a lui Carol cel Mare, din Aachen

Capela este un edificiu religios secundar, respectiv o încăpere cu un altar (unde se pot oficia unui auditoriu mai restrâns și slujbe religioase) din biserici, mănăstiri, școli, spitale, cimitire, clădiri private etc.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Termenul românesc capelă provine din cel italian: cappella[1], care, la rândul său, este un diminutiv al termenului cappa „capă”[2]. Potrivit tradiției, termenul de capelă vine de la edificiul religios[3] aflat în palatul regal al lui Carol cel Mare, la Aachen. Localitatea a fost numită în franceză mai întâi Aix, apoi, datorită capei[4] Sfântului Martin de Tours, depusă în capela palatului lui Carol cel Mare, Aix-la-Chapelle. De aici, termenul s-a extins la alte edificii de cult.

Variante[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7
  • Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par ..., quatrième édition revue et corrigé, Librairie Larousse, Paris, 1977.
  • fr Félix Kreush , « La Chapelle palatine de Charlemagne à Aix », Les Dossiers d'archéologie, n°30, 1978, paginile 14-23.
  • de Christoph Stiegmann, « Kunst und kultur der Karolingerzeit: Karl der Grosse und Papst Leo III », în Paperborn: Beiträge zum Katalog der Ausstellung, Paperborn, 1999, Mainz.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
  2. ^ Manta cu glugă
  3. ^ În timpul domniei lui Carol cel Mare, se construiesc la Aachen, care era capitala imperiului, un palat și o capelă (pe locul Domului de astăzi).
  4. ^ Cinstită drept relicvă, moaște
  5. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române.
  6. ^ Eșantion: o părticică.
  7. ^ La Sainte-Chapelle din Paris este situată în Île de la Cité și a fost construită la cererea regelui Ludovic al IX-lea al Franței.
  8. ^ „Capela Palatină din Palermo, cea mai frumoasă dintre bisericile lui Roger I., cu ușile sale normande, arcele sarazine, cupola bizantină, și cu acoperișul ornat cu caligrafii arabe, este poate rezultatul cel mai frapant al strălucitoarei civilizații amestecate peste care a domnit nepotul normandului Trancrède.” Encyclopædia Britannica