Moldova Mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Propunerea lui Nikita Salogor pentru granițele RSS Moldovenești

Moldova Mare (în limba moldovenească cu alfabet chirilic Молдова Маре) este un concept iredentist moldovenist care cuprinde Basarabia, Moldova Occidentală, Bucovina, Bugeacul, ținutul Herța, fostul teritoriul al RASS Moldovenești (inclusiv Transnistria) și uneori județele Maramureș, județul Bistrița-Năsăud și Pocuția.

În 1918, după realizarea României Mari, politicienii naționaliști Alexandru C. Cuza și Nicolae Iorga au cerut o autonomie a Moldovei reunificate în cadrul noii țări.[1]

Conceptul propriu-zis a apărut la finalul celui de-al Doilea Război Mondial când, în timpul negocierilor pentru pace, politicianul sovietic moldovean Nikita Salogor a revendicat toate teritoriile menționate anterior (fără Pocuția), inclusiv cele transilvănene, pe motiv că „domnitorii Bogdan I și Dragoș I proveneau de acolo, iar astfel RSS Moldovenească ar fi devenit moștenitorul de drept al Principatului Moldovei”.[2][3] Acest concept a fost susținut și de alți demnitari sovietici moldoveni. Salogor chiar a trimis o scrisoare lui Iosif Stalin în care argumenta „unitatea moldovenilor eliberați de boierii români”, precum și „necesitatea economică a Bugeacului”. Ulterior, Salogor a fost destituit din toate funcțiile publice. Se crede că acest lucru a fost realizat din cauza presiunilor făcute de politicienii ucraineni, întrucât Salogor revendica și teritorii controlate de RSS Ucraineană, ceea ce era considerat „inacceptabil, legitimând pretențiile imperialiste românești” (în ciuda faptului că în mare parte românii erau majoritari în aceste teritorii, în unele fiind chiar și în ziua de azi - vezi Românii din Ucraina).[4][5]

Moldova independentă[modificare | modificare sursă]

În anii 1990, Mihail Gorbaciov a declarat că iredentismul moldovenesc și cel ucrainean sunt „ceva inacceptabil și imposibil de realizat”.[6] Conceptul a scăzut în popularitatea în favoarea unirii cu România.

Totuși, încă există organizații iredentiste moldovenești, centrate pe o platformă antiromânească, cum ar fi ziarul Moldova Mare,[7] Partidul Patrioții Moldovei (condus de Mihail Garbuz), Partidul Moldova Mare (condus de Teodor Turta), site-ul moldovenii.md și Mișcarea Voievod (ambele fondate de Nicolae Pascaru)[8] sau Mișcarea Populară Moldova Mare (condusă de fostul bașcan al Găgăuziei Mihail Formuzal, de Artur Cerari - baronul romilor,[9] de Arhiepiscopul Marchel Mihăescu,[10] de Emilian Ciobu - fondatorul Partidului Patria, și de fostul șef al Securității Anatol Plugaru[11]). Un astfel de proiect ar poziționa noul-stat în așa-zisa lume rusă.[12][13][14]

În anul 2017, președintele rus Vladimir Putin i-a dăruit președintelui moldovean Igor Dodon o hartă cu Principatul Moldovei. Dodon a declarat că el dorește ca Moldova Occidentală să devină parte a Republicii Moldova și că acest lucru se ca realiza după aderarea la Uniunea Vamală Euroasiatică.[15] De asemenea, în programul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova este prezent paragraful „reîntregirea țării”.[16] Și fostul președinte Vladimir Voronin declarat că „în România trăiesc 10 milioane de moldoveni”.[17]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Chelcu, Marius (), Un memoriu al ieșenilor la sfârșitul Marelui Război. Îngrijorările și speranțele unui nou început, Analele Universitatii Alexandru Ioan Cuza, seria Istorie 
  2. ^ Chestiunea revizuirii hotarelor RSS Moldovenești: de la proiectul „Moldova Mare” la proiectul „Basarabia Mare” și cauzele eșecului acestora (decembrie 1943 – iunie 1946) (în Romanian), II (2), Archiva Moldaviae, , ISSN 2067-3930 
  3. ^ Numarul 6/1995, Magazin Istoric 
  4. ^ Chestiunea revizuirii hotarelor RSS Moldovenești: de la proiectul „Moldova Mare” la proiectul „Basarabia Mare” și cauzele eșecului acestora (decembrie 1943 – iunie 1946) (în Romanian), II (2), Archiva Moldaviae, , ISSN 2067-3930 
  5. ^ Numarul 6/1995, Magazin Istoric 
  6. ^ https://archivio.unita.news/assets/derived/1990/12/11/issue_full.pdf
  7. ^ invitat, Autor (), The first number of the weekly publication „Moldova Mare” has appeared (în engleză), Moldova.org 
  8. ^ Nicolae Pascaru, falsul voievod al moldovenismului primitiv, cu stil de luptă și centuri fake, Deschide.MD 
  9. ^ Visul Kremlinului: Republica Federală Moldova | Libertatea, www.libertatea.ro 
  10. ^ Republica Moldova: Bascanul Gagauziei, episcopul de Balti si Falesti si liderul Partidului Patriotii Moldovei au format Miscarea Populara Moldova Mare si au semnat un pact anti-unionist - International - HotNews.ro, www.hotnews.ro,  
  11. ^ Încă un PARTID MOLDOVENIST în R. Moldova. Președinte este un fost ambasador, www.ziarulnational.md 
  12. ^ Rogojan</a>, <a href="https://www art-emis ro/general-br-r-aurel-i-rogojan/">General Br (r) Aurel I., Din laboratoarele secrete ale geopoliticii: Republica Federală Moldova, www.art-emis.ro 
  13. ^ Ziarul Națiunea.ro: „Din laboratoarele secrete ale geopoliticii - Republica Federală Moldova” (în engleză), Flacăra TV,  
  14. ^ Rusia vrea o bucată din România. Punctul de plecare, pregătit la Iași în 2007, www.ziaruldeiasi.ro 
  15. ^ Digi24, Putin i-a făcut cadou harta „Moldovei Mari”. Dodon: Jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc, www.digi24.ro 
  16. ^ https://socialistii.md/author/root/ (), PROGRAMUL PARTIDULUI SOCIALIȘTILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA, PSRM - Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 
  17. ^ BBCRomanian.com, www.bbc.co.uk