Județul Hotin (interbelic)

Pagina „Județul Hotin” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Județul Hotin (dezambiguizare).

Județul Hotin
stemă amplasare
Provincie:	Basarabia
Reședința:	Hotin
Populație:  •Total 1930:	Locul 392.430 loc.
Suprafață:  •Total:	Locul 3.782 km²
Perioadă de existență:	'
Subdiviziuni:	(inițial) patru plăși (ulterior) șase plăși

Județul Hotin a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era orașul Hotin.

Întindere

Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea de nord-est a României Mari, în nordul regiunii Basarabia, la granița cu Uniunea Sovietică. Actualmente marea parte a teritoriului fostului județ aparține de Ucraina, în timp ce o parte mai mică aparține de Republica Moldova. Se învecina la nord cu U.R.S.S. și Polonia, la est și sud-est cu județele Soroca și Bălți, la sud cu județul Dorohoi, iar la vest cu județul Cernăuți.

Organizare

După aprobarea Legii pentru unificarea administrativ-teritorială a României în anul 1925, județul Hotin a fost divizat în următoarele plăși:

1. Plasa Briceni
2. Plasa Chelmenți
3. Plasa Clișcăuți
4. Plasa Edinița
5. Plasa Lipcani
6. Plasa Sulița
7. Plasa Secureni

În anul 1930, teritoriul județului era împărțit în patru plăși:

1. Plasa Briceni,
2. Plasa Hotin,
3. Plasa Lipcani,
4. Plasa Secureni.

Ulterior au mai fost create încă două plăși:

1. Plasa Sulița,
2. Plasa I.G. Duca.

La recensământul din toamna anului 1941, județul avea următoare organizare administrativ-teritorială:

1. Orașul Hotin,
2. Orașul Sulița,
3. Plasa Cetatea Hotinului (sau Clișcăuți),
4. Plasa Chelmenți (sau Vadul lui Traian),
5. Plasa Bricen
6. Plasa Lipcani,
7. Plasa Secureni,
8. Plasa Sulița (sau B.P. Hașdeu).

Populație

Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 392.430 de locuitori, dintre care 41,6% ucraineni, 35,0% români, 13,6% ruși, 9,2% evrei, 0,3% polonezi ș.a. Ca limbă maternă domina ucraineana (45,1%), urmată de română (33,4%), rusă (12,0%), idiș (9,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația județului era alcătuită din 87,0% ortodocși, 9,2% mozaici, 1,9% baptiști, 1,0% ortodocși pe stil vechi, 0,3% romano-catolici ș.a.

Mediul urban

În 1930 populația urbană a județului era de 15.334 de locuitori, dintre care 37,7% evrei, 36,6% ruși, 14,8% ucraineni, 8,8% români, 1,5% polonezi ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina limba idiș (37,6%), urmată de rusă (37,5%), ucraineană (14,7%), română (8,6%), poloneză (1,2%) ș.a. Sub aspect confesional populația urbană era formată din 57,6% ortodocși, 37,7% mozaici, 2,1% ortodocși pe stil vechi, 1,6% romano-catolici ș.a.

Materiale documentare

• 
  Structura etnică a județului Hotin în anul 1930

Legături externe

• Portretul României Interbelice - Județul Hotin