Limba osetă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Limba osetă
Ирон æвзаг (Iron ævzag)
Vorbită în  Rusia,

 Georgia
 Turcia
 Osetia de Sud

Regiuni Caucaz
Număr de vorbitori cca 640.000[1] (locul 89)
Sistem de scriere Alfabetul chirilic,
Alfabetul latin (1923-1937)<nr>Alfabetul georgian (1820-1954)
Clasificare
limbi indo-europene
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în Osetia de Nord, Osetia de Sud
Organ de
reglementare
nu există vreo agenție oficială
ISO 639-1 os
ISO 639-2 oss
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
oss
Răspândire în lume
Grupuri etnolingvistice în regiunea Caucazului
Grupuri etnolingvistice în regiunea Caucazului
Această pagină poate conține caractere Unicode

Limba osetă este o limbă iraniană de est vorbită în principal în Osetia de Sud și de nord. Este singura limbă supraviețuitoare vorbită de sciții pontici.[2]

Are două dialecte principale: iron (mai răspândit) și digor.

Fonologie[modificare | modificare sursă]

Sistem de scriere[modificare | modificare sursă]

Subiect-obiect-verb

Text oset scris cu alfabetul georgian dintr-o carte despre folclorul oset, publicată în 1940 în Osetia de sud

Textul osetian poate fi recunoscut imediat din pricina utilizării acestuia a caracterului chirilic „Æ, æ”, o literă ce nu poate fi găsită în nicio altă limbă care folosește alfabetul chirilic. Părintele limbii moderne osetiene literare este poetul național Kosta Hetagurov (1859-1906).[3]

O limbă literară ironă (iron) a fost formată în secolul XVIII, scrisă prin folosirea alfabetului chirilic în Rusia și a alfabetului georgian în Georgia. Prima carte osetiană a fost publicată în chirilică în anul 1798 iar în 1844 alfabetul a fost revizuit de către omul știință rus cu originii finlando-suedeze, Anders Johan Sjögren. Un nou alfabet, bazat pe alfabetul latin, a fost făcut oficial în anii '20, dar în 1937 un alfabet chirilic revizuit a fost introdus cu digrafe, care înlocuiau majoritatea diacriticelor ale alfabetului din 1844.

În 1920, I. Yaguzidze un abecedar al alfabetului georgian, adăugând trei litere alfabetului georgian.[4]

Alfabetul chirilic modern al limbii osete:
А/а, Ӕ/ӕ, Б/б, В/в, Г/г, Гъ/гъ, Д/д, Дж/дж, Дз/дз, Е/е, Ё/ё, Ж/ж, З/з, И/и, Й/й, К/к, Къ/къ, Л/л, М/м, Н/н, О/о, П/п, Пъ/пъ, Р/р, С/с, Т/т, Тъ/тъ, У/у, Ф/ф, Х/х, Хъ/хъ, Ц/ц, Цъ/цъ, Ч/ч, Чъ/чъ, Ш/ш, Щ/щ, Ъ/ъ, Ы/ы, Ь/ь, Э/э, Ю/ю, Я/я.

Alfabetul latin modern al limbii osete:
A/a, Æ/æ, B/b, C/c, Č/č, D/d, E/e, F/f, G/g, H/h, I/i, J/j, K/k, L/l, M/m, N/n, O/o, P/p, Q/q, R/r, S/s, Š/š, T/t, U/u, V/v, X/x, Y/y, Z/z, Ž/ž

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=oss
  2. ^ Marius Sala, Ioana Vintilă- Rădulescu, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1981, p. 190
  3. ^ Abaev, V. I. O schiță a gramaticii osetiene. Translated by Stephen P. Hill and edited by Herbert H. Paper, 1964
  4. ^ Tabel de corespondență între alfabetul oset și cel georgian

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Marius Sala, Ioana Vintilă- Rădulescu, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Ed. științifică și enciclopedică, București, 1981, p. 190