Hannah Arendt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hannah Arendt
Hannah arendt-150x150.jpg
Hannah Arendt
Date personale
Nume la naștere Johanna Arendt
Născută 14 octombrie 1906[1][2]
Hanovra, Imperiul German[3][4]
Decedată 4 decembrie 1975 (69 de ani)[1][2]
New York, SUA[5][6][7][8]
Căsătorită cu Günther Anders[*] (1929–1937)
Heinrich Blücher[*] (16 ianuarie 1940–30 octombrie 1970)
Cetățenie Germania (până la 1937)
Statele Unite ale Americii (din 1951)[9]
apatrid (1937–1951)
Etnie Germani
evrei
Religie iudaism
Ocupație dansatoare[*][10][11][12]
istoric
scriitoare[13][14][15]
politolog[*]
eseistă[*]
profesoară universitară
sociolog[*]
Activitate
Cauza decesului infarct miocardic
Domiciliu Hanovra
New York
Alma mater Universitatea din Heidelberg, Universitatea din Freiburg[*], University of Marburg[*]
Organizație Universitatea Princeton, Northwestern University[*], Universitatea Wesleyan din Connecticut, Universitatea Berkeley din California, Universitatea din Chicago, Universitatea Yale, Universitatea Columbia
Premii Guggenheim Fellowship[*]
Emerson-Thoreau Medal[*] (1969)

Hannah Arendt (Johanna Arendt) (n. 14 octombrie 1906 – d. 4 decembrie 1975) a fost o teoreticiană politică germană, numită deseori filosoafă, deși ea nu s-a considerat niciodată ca atare. Una dintre figurile marcante ale gândirii socio-politice contemporane, Hannah Arendt a abordat în lucrările sale cele două mari și dificile teme ale epocii postbelice: totalitarismul și antisemitismul.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut intr-o familie de evrei seculari la Linden, Germania în 14 octombrie 1906. Tatăl ei era inginer, iar mama practica muzica. În 1924 s-a înscris la Universitatea din Marburg pentru a studia teologia, dar a sfârșit prin a-și lua doctoratul în filosofie la Heidelberg (1929), după ce studiase cu Heidegger, Husserl și Jaspers.

În anul 1925 întâlnirea cu Heidegger devine un eveniment major în viața ei, atât pe plan intelectual cât și sentimental. Era foarte tânără, drăguță și plină de admirație față de maestrul său, cu 15 ani mai în vârstă. În 1929, ea obține o bursă de studii care îi permite să lucreze până în anul 1933 la o biografie a lui Rahel Varnhagen, o femeie de litere evreică din epoca romantismului german. Lucrarea nu va apărea până în 1958. Sub influența lui Kurt Blumenfeld, președintele organizației sioniste, a devenit conștientă de identitatea ei evreiască în timp ce Jaspers încerca s-o determine să adere la esența germană a lui Max Weber.

A fost arestată de Gestapo în 1933, a reușit să scape și s-a refugiat în Franța. În 1941 a ajuns în SUA, unde inițial a scris pentru ziarul de limba germană Aufbau și a lucrat la editura Schoken Books, ocupând în același timp poziții-cheie în diverse organizații evreiești.

În 1951 a apărut monografia monumentală Originile totalitarismului (The Origins of Totalitarianism), în care analiza mecanismelor care au făcut posibilă instaurarea unor regimuri totalitare, fasciste sau comuniste, este completată de evidențierea structurilor care le asigura menținerea, precum și a consecințelor antiumane pe care le generează. În anii '60 și '70 a ținut cursuri la mai multe universități (Berkeley, Princeton, Chicago) și la New School for Social Research (New York). A scris pentru numeroase ziare și reviste, între care Review of Politics, Journal of Politics, The New Yorker, Social Research. În prelegerile publicate sub titlul The Life of the Mind [Viața cugetării] își exprimă îngrijorarea în privința neputinței filosofiei de a influența în bine acțiunile oamenilor. A murit la New York pe 4 decembrie 1975.

În 2012, cunoscuta regizoare de film Margarethe von Trotta produce un film (Hannah Arendt)[16] despre viața ei, rolul titular fiind interpretat de Barbara Sukowa.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • The Origins of Totalitarianism (Originile totalitarismului), 1951
  • The Human Condition (Condiția umană), 1958
  • Between Past and Future (Între trecut și viitor), 1961
  • Eichmann in Jerusalem: A Report on the Banality of Evil (Eichmann în Ierusalim. Un raport asupra banalității răului), 1963
  • On Revolution, 1963
  • Men in Dark Times, 1968
  • Thoughts on Politics and Revolution (Gânduri despre politică și revoluție), 1969
  • The Life of the Mind, operă postumă, 1978

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b "Hannah Arendt", Gemeinsame Normdatei, accesat la 9 aprilie 2014 
  2. ^ a b "Hannah Arendt", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  3. ^ http://muse.jhu.edu/books/9780816688753  Missing or empty |title= (ajutor)
  4. ^ http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1467-8675.2009.00545.x/full  Missing or empty |title= (ajutor)
  5. ^ "Hannah Arendt", Gemeinsame Normdatei, accesat la 30 decembrie 2014 
  6. ^ http://muse.jhu.edu/journals/public_culture/v015/15.1mbembe.html  Missing or empty |title= (ajutor)
  7. ^ http://www.jstor.org/stable/2928276  Missing or empty |title= (ajutor)
  8. ^ http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/13569310701285016  Missing or empty |title= (ajutor)
  9. ^ http://www.nytimes.com/1982/04/25/books/a-woman-of-this-century.html  Missing or empty |title= (ajutor)
  10. ^ http://www.nndb.com/event/582/000051429/  Missing or empty |title= (ajutor)
  11. ^ http://www.nytimes.com/2005/03/21/books/21zine.html?pagewanted=print&position=  Missing or empty |title= (ajutor)
  12. ^ http://www.nytimes.com/2005/08/15/arts/15conn.html  Missing or empty |title= (ajutor)
  13. ^ https://www.nytimes.com/books/00/03/26/specials/mccarthy-arendtlet.html  Missing or empty |title= (ajutor)
  14. ^ http://www.smh.com.au/entertainment/movies/hannah-arendt-review-brave-attempt-to-get-inside-the-mind-of-a-complex-thinker-20140312-34mih.html  Missing or empty |title= (ajutor)
  15. ^ http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/0305569790050102  Missing or empty |title= (ajutor)
  16. ^ Filmul Hannah Arendt pe PORT.ro

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hannah Arendt