Hannah Arendt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Hannah Arendt
Hannah arendt-150x150.jpg
Date personale
Nume la naștereHanna Arendt Modificați la Wikidata
Născută[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Hanovra, Imperiul German[5][6] Modificați la Wikidata
Decedată (69 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Upper West Side, New York, SUA[7][8][9][10][11] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGünther Anders[*] ()
Heinrich Blücher[*] () Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany.svg Germania
Flag of the United States.svg SUA
Apatrid Modificați la Wikidata
Etniegermană
evrei Modificați la Wikidata
Religieiudaism Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozoafă
istoric
scriitoare
politolog[*]
eseistă[*]
profesor universitar
sociolog[*]
autoare Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluiinfarct miocardic  Modificați la Wikidata
DomiciliuHanovra
New York  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Heidelberg
Universitatea din Freiburg
Universitatea din Marburg  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Princeton
Northwestern University[*]
Universitatea Wesleyan din Connecticut
Universitatea Berkeley din California
Universitatea din Chicago
Universitatea Yale
Universitatea Columbia
The New Yorker[12]  Modificați la Wikidata
Influențat deEdmund Husserl[13], Karl Jaspers[13], Martin Heidegger, Edmund Burke, G.K. Chesterton, Charles de Secondat, baron de Montesquieu, Alexis de Tocqueville, Walter Benjamin, Hans Jonas, Isus din Nazaret, John Duns Scot, Niccolò Machiavelli, Platon, Karl Marx, Socrate, Franz Kafka, Augustin de Hipona, Carl Schmitt, Pavel, Immanuel Kant, Aristotel, Søren Kierkegaard  Modificați la Wikidata
PremiiBursă Guggenheim[*]
Emerson-Thoreau Medal[*] ()
Sigmund Freud Prize[*] ()
Honorary doctor of the Princeton University[*]
Prezență online

Hannah Arendt (Johanna Arendt; n. ,[1][2][3][4] Hanovra, Imperiul German[5][6] – d. ,[1][2][3][4] Upper West Side, New York, SUA[7][8][9][10][11]) a fost o teoreticiană politică germană, numită deseori filosoafă, deși ea nu s-a considerat niciodată ca atare. Una dintre figurile marcante ale gândirii socio-politice contemporane, Hannah Arendt a abordat în lucrările sale cele două mari și dificile teme ale epocii postbelice: totalitarismul și antisemitismul.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut ]ntr-o familie de evrei seculari la Linden, Germania în 14 octombrie 1906. Tatăl ei era inginer, iar mama practica muzica. În 1924 s-a înscris la Universitatea din Marburg pentru a studia teologia, dar a sfârșit prin a-și lua doctoratul în filosofie la Heidelberg (1929), după ce studiase cu Heidegger, Husserl și Jaspers.

În anul 1925, întâlnirea cu Heidegger devine un eveniment major în viața ei, atât pe plan intelectual cât și sentimental. Era foarte tânără, drăguță și plină de admirație față de maestrul său, cu 15 ani mai în vârstă. În 1929, ea obține o bursă de studii care îi permite să lucreze până în anul 1933 la o biografie a lui Rahel Varnhagen, o femeie de litere evreică din epoca romantismului german. Lucrarea nu va apărea până în 1958. Sub influența lui Kurt Blumenfeld, președintele organizației sioniste, a devenit conștientă de identitatea ei evreiască în timp ce Jaspers încerca s-o determine să adere la esența germană a lui Max Weber.

A fost arestată de Gestapo în 1933, a reușit să scape și s-a refugiat în Franța. În 1941 a ajuns în SUA, unde inițial a scris pentru ziarul de limba germană Aufbau și a lucrat la editura Schoken Books, ocupând în același timp poziții-cheie în diverse organizații evreiești.

În 1951 a apărut monografia monumentală Originile totalitarismului (The Origins of Totalitarianism), în care analiza mecanismelor care au făcut posibilă instaurarea unor regimuri totalitare, fasciste sau comuniste, este completată de evidențierea structurilor care le asigura menținerea, precum și a consecințelor antiumane pe care le generează. În anii '60 și '70 a ținut cursuri la mai multe universități (Berkeley, Princeton, Chicago) și la New School for Social Research (New York). A scris pentru numeroase ziare și reviste, între care Review of Politics, Journal of Politics, The New Yorker, Social Research. În prelegerile publicate sub titlul The Life of the Mind [Viața cugetării] își exprimă îngrijorarea în privința neputinței filosofiei de a influența în bine acțiunile oamenilor. A murit la New York pe 4 decembrie 1975.

În 2012, cunoscuta regizoare de film Margarethe von Trotta produce un film (Hannah Arendt) despre viața ei, rolul titular fiind interpretat de Barbara Sukowa.[14]

Cariera[modificare | modificare sursă]

În 1929, anul în care disertația ei a fost publicată, se căsătorește la Berlin cu Günther Stern, cunoscut mai tarziu ca Günther Anders⁠(en). Ei divorțează în anul 1937. În anul 1932, Hannah Arendt a fost profund tulburată de rapoartele care spuneau că Heidegger a ținut discursuri la întâlnirile naziștilor. Ea i-a scris, rugându-l să nege că a fost atras de nazism. Heidegger a replicat că nu caută să nege zvonurile (care erau adevărate) și  a asigurat-o că sentimentele lui pentru ea sunt neschimbate.Fiind evreică în Germania Nazistă, Arendt a fost prevenită de o viață în care va fi discriminată. Ea a studiat  antisemitismul pentru câtva timp înainte de a fi arestată și pentru scurt timp întemnițată de către Gestapo în anul 1933.

Paris[modificare | modificare sursă]

În anul 1933, Hannah Arendt a părăsit Germania pentru Cehoslovacia iar mai apoi pentru Geneva, unde a lucrat pentru o perioadă de timp la Liga Națiunilor. Mai apoi, în Paris, ea s-a împrietenit cu vărul primului său soț, criticul literar și filozof, marxistul Walter Benjamin. În timp ce era în Franța, ea a lucrat pentru ajutorarea refugiaților evrei. În anul 1937, i s-a retras cetățenia germană. În anul 1940, Hannah Arendt se căsătorește cu poetul german și filozof marxist, Heinrich Blücher, membru fondator al Partidului Comunist  German, din care a fost exclus datorită muncii sale în cadrul Fracțiunii Conciliatoare. Acesta era un  grup de opoziție în cadrul Partidului Comunist German în timpul Republicii de la Weimar și a Germaniei naziste. În luna mai a anului 1940, după invazia Franței de către Germania nazistă, Hannah Arendt este închisă în lagărul de la Gurs din sud-vestul Franței ca “ inamic străin ”, dar reușește să scape înainte ca germanii să cucerească zona.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • The Origins of Totalitarianism (Originile totalitarismului), 1951
  • The Human Condition (Condiția umană), 1958
  • Between Past and Future (Între trecut și viitor), 1961
  • Eichmann in Jerusalem: A Report on the Banality of Evil (Eichmann în Ierusalim. Un raport asupra banalității răului), 1963
  • On Revolution, 1963
  • Men in Dark Times, 1968
  • Thoughts on Politics and Revolution (Gânduri despre politică și revoluție), 1969
  • The Life of the Mind, operă postumă, 1978

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Hannah Arendt”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d SNAC, accesat în  
  4. ^ a b c d Find a Grave, accesat în  
  5. ^ a b http://muse.jhu.edu/books/9780816688753  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ a b http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1467-8675.2009.00545.x/full  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ a b „Hannah Arendt”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ a b http://muse.jhu.edu/journals/public_culture/v015/15.1mbembe.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ a b http://www.jstor.org/stable/2928276  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ a b http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/13569310701285016  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ a b http://www.nytimes.com/1975/12/06/archives/hannah-arendt-political-scientist-dead.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ , The New Yorker http://www.newyorker.com/books/double-take/hannah-arendt-and-the-new-yorker, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. ^ a b Biographical Dictionary of Twentieth-Century Philosophers (1996 ed.) 
  14. ^ „Hannah Arendt on Zeitgeist Films”. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hannah Arendt