Walter Benjamin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Walter Benjamin
Walter Benjamin vers 1928.jpg
Walter Benjamin
Date personale
Născut[1][2][3][4][5][6][7][8][9] Modificați la Wikidata
Berlin, Imperiul German[10] Modificați la Wikidata
Decedat (48 de ani)[1][2][5][8] Modificați la Wikidata
Portbou, Spania[11] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatQ47180920[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriGeorg Benjamin[*]
Dora Benjamin[*]  Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Germany (1935–1945).svg Germania
Flag of the German Empire.svg Imperiul German Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
scriitor
traducător
eseist[*]
critic literar[*]
sociolog[*]
critic de artă Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba germană[12]  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Ludwig Maximilian din München
Universitatea din Berna[*]  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarmarxism[13]  Modificați la Wikidata
Influențe
Johann Wolfgang von Goethe[13]
Charles Baudelaire[13]
Karl Marx[13]
György Lukács[13]
Bertolt Brecht[13]  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Walter Bendix Schoenflies Benjamin (n. ,[1][2][3][4][5][6][7][8][9] Berlin, Imperiul German[10] – d. ,[1][2][5][8] Portbou, Spania[11]) a fost un filozof german, critic literar și traducător al operelor lui Balzac, Baudelaire și Marcel Proust.

Viața și opera[modificare | modificare sursă]

Benjamin a fost cunoscut prin intermediul eseurilor sale filozofice și datorită activității sale de critic literar. Ca sociolog și criticism cultural a combinat ideile misticismului iudaic cu materialism dialectic într-o operă care era o nouă variantă a filozofiei marxiste și a contribuit la formularea unei noi teorii estetice. A fost traducătorul în limba germană a textelor lui Marcel Proust și Charles Baudelaire, iar eseul său „Sarcina traducătorului” este considerat unul din cele mai valoroase articole scrise vreodată despre traducere.

Passagenwerk[modificare | modificare sursă]

Passagenwerk sau „Proiectul Arcadelor”, proiect la care Benjamin a lucrat întreaga sa viață, urma să fie o colecție enormă de scrieri despre viața urbană a Parisului în secolul al XIX-lea, cu un accent special pus asupra pasajelor pietonale, acoperite de „arcade”, ce creau o viață a străzii distinctă și a determinat apariția culturii și a fenomenului flânerie.

Proiectul, despre care mulți învățați cred că ar fi putut deveni cel mai important text de critică culturală a secolului al XX-lea, nu a fost totuși finalizat. A fost, însă, publicat postum, în forma sa neterminată, în mai multe limbi.

Școala de la Frankfurt[modificare | modificare sursă]

Benjamin a corespondat intens cu Theodor W. Adorno și Bertolt Brecht și a primit fonduri pentru cercetare de la Școala de la Frankfurt condusă de Adorno si Horkheimer.

Influența ideilor marxiste ale lui Brecht, în special a teoria critică dezvoltată de Adorno, și a misticism iudaic al prietenului său Gerschom Scholem au fost decisive pentru opera lui Benjamin, deși acesta nu a reușit să armonizeze aceste curente contradictorii.

Eseul "Despre conceptul de istorie", mai cunoscut sub numele de "Teze ale unei filozofii a istoriei", este cel mai aproape de această sinteză, și alături de "Opera de artă în era reproductibilității mecanice", figurează printre operele sale cele mei citate .

În a noua parte a eseului "Teze ale unei filozofii a istoriei", Benjamin interpretează o pictură a lui Paul Klee. Benjamin și-a concentrat atenția asupra epistemologiei, teoriei limbajului, alegoriei, si filozofiei istoriei. În plus, a scris eseuri despre Kafka, Proust, si Brecht.

Benjamin a lansat conceptul de aură al operei de artă în eseul său "Opera de artă în era reproductibilității mecanice". Benjamin a scris și opere cu caracter memorialistic despre copilăria sa la Berlin, vizita în Uniunea Sovietică precum și un text despre consumul de droguri, intitulat Hașiș.


În noaptea dintre 27 - 28 septembrie 1940, Benjamin s-a sinucis la Port Bou la granița dintre Spania și Franța , în timp ce încerca să scape de naziști. Grupul său a fost oprit de autorități dar fost lăsat să treacă granița a doua zi.Cu această ocazie, manuscrisul complet al Proiectului Arcadelor a dispărut și nu a mai fost niciodată găsit.

Benjamin a fost cumnatul lui Hilde Benjamin.

Opere[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Walter Benjamin.

Cărți traduse în limba engleză[modificare | modificare sursă]

Cărți traduse în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Iluminări, o antologie de texte traduse de Catrinel Pleșu, prima ediție, Univers, 2002, ed a doua Ideea Europeana, 2004

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Walter Benjamin, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b Walter Benjamin, RKDartists, accesat în  
  5. ^ a b c d Walter Benjamin, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b Walter Benjamin, Enciclopédia Itaú Cultural, accesat în  
  7. ^ a b Walter Benjamin, Find a Grave, accesat în  
  8. ^ a b c d Walter Benjamin, Filmportal.de, accesat în  
  9. ^ a b Walter Benjamin, Indiana Philosophy Ontology Project, accesat în  
  10. ^ a b „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  11. ^ a b „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  12. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  13. ^ a b c d e f Biographical Dictionary of Twentieth-Century Philosophers (1996 ed.) 

Note[modificare | modificare sursă]

  • Jennings, Michael Dialectical Images: Walter Benjamin's Theory of Literary Criticism ISBN 0-8014-2006-7
  • Witte, Bernd; Translated by Rolleston, James Walter Benjamin: An Intellectual Biography ISBN 0-8143-2017-1

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Walter_Benjamin&oldid=12394313