Walter Benjamin
| Walter Benjamin | |
 Walter Benjamin | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5][6][7][8]  Berlin, Imperiul German[9] |
| Decedat | (48 de ani)[1][2][5][8] Portbou, Spania[10] |
| Înmormântat | Q47180920[*] |
| Frați și surori | Georg Benjamin[*] Dora Benjamin[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Germania Imperiul German |
| Ocupație | filozof scriitor traducător eseist[*] critic literar[*] sociolog[*] critic de artă |
| Activitate | |
| Limbi | limba germană[11] |
| Studii | Universitatea Ludwig Maximilian din München Universitatea din Berna[*] |
| Mișcare/curent literar | marxism[12] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Walter Bendix Schoenflies Benjamin (n. ,[1][2][3][4][5][6][7][8] Berlin, Imperiul German[9] – d. ,[1][2][5][8] Portbou, Spania[10]) a fost un filozof german, critic literar și traducător al operelor lui Balzac, Baudelaire și Marcel Proust.
Cuprins
Viața și opera[modificare | modificare sursă]
Benjamin a fost cunoscut prin intermediul eseurilor sale filozofice și datorită activității sale de critic literar. Ca sociolog și criticism cultural a combinat ideile misticismului iudaic cu materialism dialectic într-o operă care era o nouă variantă a filozofiei marxiste și a contribuit la formularea unei noi teorii estetice. A fost traducătorul în limba germană a textelor lui Marcel Proust și Charles Baudelaire, iar eseul său „Sarcina traducătorului” este considerat unul din cele mai valoroase articole scrise vreodată despre traducere.
Passagenwerk[modificare | modificare sursă]
Passagenwerk sau „Proiectul Arcadelor”, proiect la care Benjamin a lucrat întreaga sa viață, urma să fie o colecție enormă de scrieri despre viața urbană a Parisului în secolul al XIX-lea, cu un accent special pus asupra pasajelor pietonale, acoperite de „arcade”, ce creau o viață a străzii distinctă și a determinat apariția culturii și a fenomenului flânerie.
Proiectul, despre care mulți învățați cred că ar fi putut deveni cel mai important text de critică culturală a secolului al XX-lea, nu a fost totuși finalizat. A fost, însă, publicat postum, în forma sa neterminată, în mai multe limbi.
Școala de la Frankfurt[modificare | modificare sursă]
Benjamin a corespondat intens cu Theodor W. Adorno și Bertolt Brecht și a primit fonduri pentru cercetare de la Școala de la Frankfurt condusă de Adorno si Horkheimer.
Influența ideilor marxiste ale lui Brecht, în special a teoria critică dezvoltată de Adorno, și a misticism iudaic al prietenului său Gerschom Scholem au fost decisive pentru opera lui Benjamin, deși acesta nu a reușit să armonizeze aceste curente contradictorii.
Eseul "Despre conceptul de istorie", mai cunoscut sub numele de "Teze ale unei filozofii a istoriei", este cel mai aproape de această sinteză, și alături de "Opera de artă în era reproductibilității mecanice", figurează printre operele sale cele mei citate .
În a noua parte a eseului "Teze ale unei filozofii a istoriei", Benjamin interpretează o pictură a lui Paul Klee. Benjamin și-a concentrat atenția asupra epistemologiei, teoriei limbajului, alegoriei, si filozofiei istoriei. În plus, a scris eseuri despre Kafka, Proust, si Brecht.
Benjamin a lansat conceptul de aură al operei de artă în eseul său "Opera de artă în era reproductibilității mecanice". Benjamin a scris și opere cu caracter memorialistic despre copilăria sa la Berlin, vizita în Uniunea Sovietică precum și un text despre consumul de droguri, intitulat Hașiș.
În noaptea dintre 27 - 28 septembrie 1940, Benjamin s-a sinucis la Port Bou la granița dintre Spania și Franța , în timp ce încerca să scape de naziști. Grupul său a fost oprit de autorități dar fost lăsat să treacă granița a doua zi.Cu această ocazie, manuscrisul complet al Proiectului Arcadelor a dispărut și nu a mai fost niciodată găsit.
Benjamin a fost cumnatul lui Hilde Benjamin.
Opere[modificare | modificare sursă]
- "Goethes Wahlverwandtschaften" (Afinitățile Elective ale lui Goethe / 1922),
- Ursprung des deutschen Trauerspiels (Originea dramei tragice germane / 1928),
- Einbahnstraße (Strada cu sens unic/ 1928),
- Das Kunstwerk im Zeitalter seiner technischen Reproduzierbarkeit (Lucrarea de artă în epoca reproductibilității sale tehnice - în limba română, Opera de arta în era reproducerii mecanice / 1936, în limba engleză).
- Berliner Kindheit um 1900 (Copilăria în Berlin în jurul anului 1900 / 1950, publicată postum),
- Über den Begriff der Geschichte (Despre conceptul de istorie (Teze ale filozofiei istoriei ) / 1939, publicat postum).
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
Cărți traduse în limba engleză[modificare | modificare sursă]
- Illuminations. ISBN 0-8052-0241-2.
- Reflections. ISBN 0-8052-0802-X.
- Selected Writings in four volumes, from Harvard University Press. ISBN 0-674-94585-9 (vol. 1), ISBN 0-674-94586-7 (vol. 2), ISBN 0-674-00896-0 (vol. 3), ISBN 0-674-01076-0 (vol. 4).
- The Arcades Project. ISBN 0-674-00802-2.
Cărți traduse în limba română[modificare | modificare sursă]
- Iluminări, o antologie de texte traduse de Catrinel Pleșu, prima ediție, Univers, 2002, ed a doua Ideea Europeana, 2004
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b RKDartists, accesat în
- ^ a b c d SNAC, accesat în
- ^ a b Enciclopédia Itaú Cultural, accesat în
- ^ a b Find a Grave, accesat în
- ^ a b c d Filmportal.de, accesat în
- ^ a b „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b „Walter Benjamin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d e f Biographical Dictionary of Twentieth-Century Philosophers (1996 ed.)
Note[modificare | modificare sursă]
- Jennings, Michael Dialectical Images: Walter Benjamin's Theory of Literary Criticism ISBN 0-8014-2006-7
- Witte, Bernd; Translated by Rolleston, James Walter Benjamin: An Intellectual Biography ISBN 0-8143-2017-1
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Walter Benjamin Research Syndicate
- Benjamin: On the Concept of History
- The Internationale Walter Benjamin Gesellschaft. In English and German.
- Being authentic License to practice Walter Benjamin's term "Verfall der Aura".
