Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ferdinand III
Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Rege al Ungariei, Rege al Bohemiei, Arhiduce de Austria[1][2]
Jan van den Hoecke - Portrait of Emperor Ferdinand III.jpg
Date personale
Născut 13 iulie 1608
Graz
Decedat (48 de ani)
Viena
Înmormântat Cripta Capucinilor din Viena Modificați la Wikidata
Părinți Ferdinand al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Maria Anna de Bavaria (1574–1616) Modificați la Wikidata
Frați și surori Cecilia Renata de Austria
Arhiducesa Maria Anna de Austria
Jan Karel Habsburský[*]
Arhiducele Leopold Wilhelm de Austria Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Maria Anna a Spaniei
Maria Leopoldine de Austria
Eleanor de Mantua
Copii Ferdinand al IV-lea al Ungariei
Mariana, regină a Spaniei
Leopold I al Sfântului Imperiu Roman
Arhiducele Charles Joseph
Eleanora Maria Josepha, regină a Poloniei
Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria
Cetățenie Flag of Hungary.svg Ungaria Modificați la Wikidata
Religie Biserica Romano-Catolică Modificați la Wikidata
Ocupație compozitor Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Casa de Habsburg
Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Rege al Ungariei, Rege al Bohemiei, Arhiduce de Austria
Domnie 1637-1657
Predecesor Ferdinand II
Succesor Leopold I

Ferdinand al III-lea (13 iulie 16082 aprilie 1657) a fost Împărat al Sfântului Imperiu Roman 15 februarie 1637 – 1657. Rege al Ungariei, rege al Bohemiei, arhiduce de Austria.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ferdinand s-a născut la Graz ca cel mai mare fiu al împăratului Ferdinand al II-lea și a primei soții a acestuia, Maria Anna de Bavaria. Educat de iezuiți el a devenit rege al Ungariei în 1625, rege al Boemiei în 1627 și Arhiduce de Austria în 1621.

În 1627 Ferdinand și-a îmbunătățit autoritatea și a stabilit un precedent juridic important și militar prin emiterea unei Ordonanțe revizuite care a lipsit moșiile din Boemia de dreptul lor de a ridica soldați, rezervând această putere numai pentru monarh.[1]

După ce a fost ales Rege al romanilor în 1636, el i-a succedat tatălui său ca împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1637. A sperat să poată face pace în curând cu Franța și Suedia dar războiul a durat pentru încă 11 de ani, terminându-se cu Pacea de la Westfalia (Tratatul de la Münster cu Franța, Tratatul de de Osnabrück cu Suedia) în 1648.

Căsătorie și copii[modificare | modificare sursă]

La 20 februarie 1631 Ferdinand al III-lea s-a căsătorit cu prima lui soție, Arhiducesa Maria Anna a Spaniei, fiica mai mică a regelui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaretei de Austria. Cum mama Mariei Anna era sora tatălui lui Ferdinand, cei doi erau verișori primari. Cuplul a avut șase copii:

În 1648, Ferdinand al III-lea s-a căsătorit cu a doua soție, Maria Leopoldine de Austria, fiica lui Leopold al V-lea, Arhiduce de Austria și Claudia de Medici. Cei doi erau verișori primari fiind nepoți pe linie masculină a Arhiducelui Carol al II-lea și a Arhiducesei Maria Ana de Bavaria. Au avut un singur fiu:

  • Karl Josef, Arhiduce de Austria (7 august 1649 – 27 ianuarie 1664). A fost Mare Maestru al Cavalerilor Teutoni din 1662 până la moartea sa.

În 1651, Ferdinand al III-lea s-a căsătorit cu a doua soție, Eleonora Gonzaga, fiica lui Carol al IV-lea Gonzaga, Duce de Rethel. Cuplul a avut patru copii:

  • Theresia Maria Josefa, Arhiducesă de Austria (27 martie 1652 – 26 iulie 1653)
  • Eleonora Maria de Austria (21 mai 1653 – 17 decembrie 1697), s-a căsătorit prima dată cu Mihail Korybut Wiśniowiecki, rege al Poloniei, apoi cu Charles Léopold, Duce de Lorena.
  • Maria Anna Josepha de Austria (30 decembrie 1654 – 4 aprilie 1689), s-a căsătorit cu Johann Wilhelm, Elector Palatin.
  • Ferdinand Josef Alois, Arhiduce de Austria (11 februarie 1657 – 16 iunie 1658)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rothenburg, G. The Army of Francis Joseph. West Lafayette: Purdue University Press, 1976. p 3.