Claudia de Medici
| Claudia de Medici | |
| Arhiducesă de Austria | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1][2]  Palazzo Pitti, Toscana, Italia |
| Decedată | (44 de ani)[1][3][2] Innsbruck, Austria |
| Înmormântată | Jesuitenkirche[*] |
| Părinți | Ferdinando I de' Medici, Mare Duce de Toscana Cristina de Lorena |
| Frați și surori | Ecaterina de Medici, Guvernator de Siena Maria Maddalena de Medici[*] Cosimo al II-lea de' Medici, Mare Duce de Toscana Lorenzo de' Medici[*] Carlo di Ferdinando de Medici[*] Eleonora de Medici[*] Francesco di Ferdinando de Medici[*] |
| Căsătorită cu | Leopold al V-lea (din )[4] Federico Ubaldo della Rovere (din )[4] |
| Copii | Ferdinand Carol Arhiducesa Isabella Clara de Austria[5] Maria Leopoldine de Austria Sigismund Francisc de Austria Vittoria della Rovere[*][6] Maria Eleonora de Austria[*][5] |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | politiciană |
| Limbi vorbite | limba italiană[7] |
| Activitate | |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | duce |
| Familie nobiliară | Familia Medici |
| Regent | |
Modifică date / text  | |
Claudia de Medici (n. , Palazzo Pitti, Toscana, Italia – d. , Innsbruck, Austria) aparținând Casei de Medici, a fost arhiducesă de Austria și contesă de Tirol între 1626 și 1632, prin căsătoria cu arhiducele Leopold al V-lea de Austria-Tirol. De asemenea, a fost regentă a Tirolului și a Austriei Anterioare între 1632 și 1646 (până când fiul ei, Ferdinand Carol, a atins vârsta majoratului).
Biografie
[modificare | modificare sursă]Origine
[modificare | modificare sursă]Claudia de Medici a fost ultima fiică a Marelui Duce de Toscana, Ferdinando I de Medici și a soției sale, Cristina de Lorena. Născută la Florența, a fost botezată după bunica ei, Claudia de Valois (nepoata ducesei Claudia de Bretania și soția regelui Francisc I al Franței).
Prima căsătorie
[modificare | modificare sursă]În Ducatul Urbino, vecinul Toscanei, ducele Francesco Maria al II-lea della Rovere avea 56 de ani când ce-a de-a doua sa soție, Livia della Rovere, a născut un moștenitor în 1605. Curând ducele s-a străduit să-i găsească o logodnică pentru a asigura continuarea descendenței familiei sale și a împiedica revenirea ducatului său în posesia Statelor Papale. Încă din 1607 s-au purtat negocieri pentru căsătoria lui Federico Ubaldo della Rovere cu Claudia de Medici. Un contract a fost încheiat în 1609 cu Cosimo al II-lea, care între timp îl succedase pe Marele Duce al Toscanei, Ferdinando I de Medici.[8] Căsătoria a fost încheiată prin procură în 1612, pe când viitorii soți aveau șapte ani, iar nunta a fost sărbătorită pe 29 aprilie 1621, după moartea lui Cosimo al II-lea în februarie.
La 7 februarie 1622, Claudia de Medici a născut o fiică: Vittoria della Rovere. Ducele Francesco Maria al II-lea, care cedase prematur guvernarea fiului său, în noiembrie 1621, și-a văzut speranțele spulberate când Federico Ubaldo a murit subit la 28 iunie 1623, în urma unui accident vascular cerebral, suspectată fiind și otrăvirea.[9] La vârsta de 19 ani, văduva Claudia, care nu avusese timp să dea un moștenitor de sex masculin familiei della Rovere, a trebuit să se întoarcă la Florența, fiica sa rămânând o vreme la Pesaro.[10]
A doua căsătorie
[modificare | modificare sursă]În 1626 s-a căsătorit cu arhiducele Leopold al V-lea, fratele împăratului romano-german Ferdinand al II-lea. Din această căsătorie au rezultat cinci copii. Leopold a murit după șase ani de căsătorie.[10]
Între 1632 și 1646 arhiducesa a guvernat pentru fiul ei minor, Ferdinand Carol (n. 1628). Claudia a fost coregentă a Tirolului și a Austriei Ulteriore alături de împăratul Ferdinand al II-lea și, după moartea acestuia în 1637, alături de împăratul Ferdinand al III-lea. A jucat un rol important în Războiul de Treizeci de Ani, urmărindu-și cu perseverență interesele politice.
Arhiducesa a urmat o politică expansionistă, revendicând teritorii cucerite în Ducatul de Württemberg, în numele copiilor săi minori. După 1636 a reușit să dobândească aceste teritorii unde, în spiritul Contrareformei, s-a străduit să reintroducă credința catolică. Pacea Westfalică a stabilit returnarea acestor teritorii către ducele Eberhard al III-lea de Württemberg, dar până la sfârșitul guvernării sale, arhiducesa s-a opus acestei cedări. Dacă arhiducesa triumfa, ducii de Württemberg ar fi pierdut posesiuni importante, iar Austria și-ar fi extins teritoriul în Württemberg, dobândind, de asemenea, o punte terestră între Hohenberg (în vest) și districtul Günzburg (în est).[10]
În timpul Războiului de Treizeci de Ani, Claudia a revendicat în 1643 în Suabia Superioară landgrafiatul Stühlingen și comitatul de Lupfen, dar fără succes pe termen lung. Arhiducesa a căutat, de asemenea, să-și asigure posesiunile habsburgice din Alsacia. În plus, a urmărit achiziții teritoriale în jurul orașelor Bolzano și Trento. S-a aflat în conflict constant cu aceste episcopii, deoarece refuzau să plătească impozite și taxe către Innsbruck.[10]
.JPG)
Claudia de Medici a susținut dezvoltarea comerțului. În mod deosebit a demonstrat aceasta prin înființarea Magistraturii comerciale în Bolzano și a Instanței târgurilor, care a organizat târgurile internaționale din Bolzano până în 1850.[11]
La inițiativa Claudiei, soțul ei, Leopold, a construit în anii 1629–1630 la Innsbruck un teatru al curții, numit astăzi Dogana - prima construcție fixă dedicată unui teatru de limbă germană din teritoriile locuite de germani.[11][12][13]
Claudia de Medici a murit la Innsbruck în decembrie 1648, la vârsta de 44 de ani. A fost înmormântată lângă cel de-al doilea soț, în Biserica Iezuită din Innsbruck.
Căsătorii și descendenți
[modificare | modificare sursă]Din căsătoria cu Federico Ubaldo della Rovere, Claudia a avut un singur copil:[10]
- Vittoria della Rovere (1622–1694), căsătorită cu Marele Duce de Toscana, Ferdinando al II-lea de Medici; au avut copii.
Din căsătoria cu arhiducele Leopold al V-lea au rezultat cinci copii:[10]
- Maria Eleonora de Austria (1627–1629);
- Ferdinand Carol de Austria (1628–1662) căsătorit cu Anna de Medici (1616–1676); au avut copii;
- Isabella Clara de Austria (1629–1685), căsătorită cu duce de Mantova, Carlo al III-lea Gonzaga; au avut copii;
- Sigismund Francisc de Austria (1630–1665), arhiduce al Austriei Anterioare și al Tirolului; căsătorit cu contesa palatină Hedwiga de Sulzbach (1650–1681); nu au avut copii;
- Maria Leopoldina de Austria (1632–1649), căsătorită cu împăratul Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman (1608–1657); au avut copii.
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 https://www.deutsche-biographie.de/sfz56745.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 Leo van de Pas (). „Claudia de' Medici” (în engleză). Genealogics[*]. Wikidata Q19847326.
- ↑ „Habsburg, Claudia von Florenz”. Lexicon Biografic al Imperiului Austriac (în germană). 6: 159. Wikidata Q88721495.
- 1 2 „Claudia de Medici”. The Peerage[*]. Accesat în .
- 1 2 Darryl Roger Lundy. „Claudia de Medici” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824.
- ↑ „Claudia de Medici” (în engleză). Union List of Artist Names. . Wikidata Q2494649. Accesat în .
- ↑ „Claudia de Medici” (în franceză). idRef[*]. Wikidata Q47757534. Accesat în .
- ↑ Sebastian Becker: Dynastische Politik und Legitimationsstrategien der della Rovere: Potenziale und Grenzen der Herzöge von Urbino (1508–1631), Editura Walter de Gruyter GmbH, 2015, ISBN 978-3-11-037706-4.
- ↑ Claudia de Medici în Dizionario biografico degli italiani, Roma, Istituto dell'Enciclopedia Italiana.
- 1 2 3 4 5 6 Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon, p. 71.
- 1 2 Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon, p. 72.
- ↑ Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon, p. 249.
- ↑ Walter Kleindel: Die Chronik Österreich, p. 211.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon, Editura Ueberreuter, Viena, 1988, ISBN: 8-8000-3247-3.
- Walter Kleindel: Die Chronik Österreich, Editura Chronik, Viena, 1984, ISBN 3-88379-027-3.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Claudia de Medici la Wikimedia Commons
