Otto al III-lea al Sfântului Imperiu Roman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Otto al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Meister der Reichenauer Schule 002.jpg
Otto al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Date personale
Născut [1] Modificați la Wikidata
Klever Reichswald[*], Germania Modificați la Wikidata
Decedat (22 de ani) Modificați la Wikidata
Civita Castellana[*], Italia Modificați la Wikidata
Înmormântat Domul din Aachen Modificați la Wikidata
Părinți Otto al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Theofano Modificați la Wikidata
Frați și surori Matilda of Germany, Countess Palatine of Lotharingia[*]
Sophia I, Abbess of Gandersheim[*]
Adelaide I, Abbess of Quedlinburg[*] Modificați la Wikidata
Religie creștinism Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Dinastia Ottoniană
Împărați ai Sfântului Imperiu Roman Modificați la Wikidata
Otto III.

Otto al III-lea (98023 ianuarie 1002), fost cel de-al patrulea conducător al dinastiei saxone sau Ottoniene, fiul lui Otto al II-lea și al reginei Theophanu, nepoata Împăratului Bizantin Ioan I Tzimisces. A fost încoronat Rege al Germaniei în 983 la moartea tatălui său și încoronat în Catedrala din Aachen în 983 la vârsta de 3 ani. Henric al II-lea de Bavaria, fratele lui Otto cel Mare, a încercat cu ajutorul regelui Franței să obțină regența, dar în cele din urmă aceasta revine mamei sale. Aceasta nu continuă politica imperialistă a soțului său, ci caută să întărească relația dintre Biserică și Imperiu. La moartea mamei sale în 991, bunica lui Otto, Adelaida de Italia a devenit regentă până la majoratul acestuia în 994.

Politica sa era de resuscitare a gloriei trecute a Romei antice, cu el în fruntea unui stat teocratic. În 996 vine în Italia pentru a înnăbuși o serie de revolte și este încoronat Rege al Italiei la Pavia și Împărat la Roma pe data de 21 mai. În anii următori s-a implicat în lupta dintre Papa Grigore al V-lea și Antipapa Ioan al XVI-lea. Își stabilește reședința la Roma și a resuscitat o serie de cutume romane și bizantine în cadrul curții sale. În anul 1000 consfințește încoronarea lui Ștefan I ca Rege al Ungariei.

În 1002, moare în condiții ciudate în timp ce se întorcea spre Roma dintr-o campanie împotriva rebeliunii din Tibur. A fost urmat de către Henric II, fiul lui Henric al II-lea de Bavaria, ultimul membru al dinastiei Ottoniene.


Predecesor:
Otto II
Rege al Germaniei
983 - 1002

Succesor:
Henric II


Predecesor:
Otto II
Sfânt Împărat Roman
996 - 1002

Succesor:
Henric II


Predecesor:
Otto II
Rege al Italiei
996 - 1002

Succesor:
Henric II



  1. ^ "Otto al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman", Gemeinsame Normdatei, accesat la 15 octombrie 2015