Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Ferdinand al III-lea
Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Rege al Ungariei, Rege al Bohemiei, Arhiduce de Austria
Jan van den Hoecke - Portrait of Emperor Ferdinand III.jpg
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Graz, Imperiul Habsburgic[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (48 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Viena, Imperiul Habsburgic[7][6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCripta Capucinilor din Viena Modificați la Wikidata
PărințiFerdinand al II-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Maria Anna de Bavaria (1574–1616) Modificați la Wikidata
Frați și suroriCecilia Renata de Austria
Arhiducesa Maria Anna de Austria
Archduke Johann Karl of Austria[*][[Archduke Johann Karl of Austria (Austrian archduke)|​]]
Arhiducele Leopold Wilhelm de Austria Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMaria Anna a Spaniei ()
Maria Leopoldine de Austria ()
Eleonora Gonzaga () Modificați la Wikidata
CopiiFerdinand al IV-lea, Rege al Romanilor
Mariana de Austria
Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[8]
Carol Iosif al Austriei[*]
Eleonora Maria Josefa de Austria
Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria
Philip August von Habsburg[*][[Philip August von Habsburg ((1637-1639))|​]][9]
Maximilian Thomas Erzherzog von Österreich[*][[Maximilian Thomas Erzherzog von Österreich ((1638-1639))|​]][9]
Marie von Habsburg[*][[Marie von Habsburg ((1646-1646))|​]][9]
Theresia Maria Josefa von Habsburg[*][[Theresia Maria Josefa von Habsburg ((1652-1653))|​]][9] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
monarh Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiGraz ()[10]
Praga ()[10]
Viena ()[10] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriconte
Familie nobiliarăCasa de Habsburg
Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Rege al Ungariei, Rege al Bohemiei, Arhiduce de Austria
Domnie1637-1657
PredecesorFerdinand II
SuccesorLeopold I
Semnătură
1641 signature of Emperor Ferdinand III.jpg

Ferdinand al III-lea (n. 13 iulie 1608, Graz – d. 2 aprilie 1657, Viena) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1637 și 1657, rege al Ungariei, rege al Boemiei, arhiduce al Austriei.[11]

Motto: Justitia et pieta („cu dreptate și pietate”).[12]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ferdinand s-a născut la Graz ca cel mai mare fiu al împăratului Ferdinand al II-lea și al primei sale soții, Maria Anna de Bavaria. Educat de iezuiți,el a devenit rege al Ungariei în 1625, rege al Boemiei în 1627 și Arhiduce de Austria în 1621.

În 1627 Ferdinand și-a îmbunătățit autoritatea și a stabilit un precedent juridic important și militar prin emiterea unei Ordonanțe revizuite care a lipsit moșiile din Boemia de dreptul lor de a ridica soldați, rezervând această putere numai pentru monarh.[13]

După ce a fost ales rege romano-german în 1636, Ferdinand i-a succedat tatălui său ca împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1637. A sperat să poată face pace în curând cu Franța și Suedia dar războiul a durat pentru încă 11 ani, terminându-se cu Pacea de la Westfalia (Tratatul de la Münster cu Franța, Tratatul de Osnabrück cu Suedia) în 1648.

Căsătorie și copii[modificare | modificare sursă]

La 20 februarie 1631 Ferdinand al III-lea s-a căsătorit cu prima lui soție, Arhiducesa Maria Anna a Spaniei, fiica mai mică a regelui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaretei de Austria. Mama Mariei Anna era sora tatălui lui Ferdinand iar astfel cei doi erau verișori primari. Cuplul a avut șase copii:

În 1648 Ferdinand al III-lea s-a căsătorit la Linz cu a doua soție, Maria Leopoldine de Austria, fiica lui Leopold al V-lea, arhiduce de Austria și Claudia de Medici. Cei doi erau veri primari fiind nepoți pe linie masculină ai arhiducelui Carol al II-lea și a arhiducesei Maria Ana de Bavaria. Au avut un singur fiu:

  • Carol Iosif, arhiduce de Austria (7 august 1649 – 27 ianuarie 1664), Mare Maestru al Cavalerilor Teutoni din 1662 până la moartea sa.

În 1651 Ferdinand al III-lea s-a căsătorit cu a treia soție, Eleonora Gonzaga, fiica lui Carol al IV-lea Gonzaga, duce de Rethel. Cuplul a avut patru copii:

  • Theresia Maria Josefa, arhiducesă de Austria (27 martie 1652 – 26 iulie 1653);
  • Eleonora Maria de Austria (21 mai 1653 – 17 decembrie 1697), s-a căsătorit prima dată cu Mihail Korybut Wiśniowiecki, rege al Poloniei, apoi cu Charles Léopold, Duce de Lorena;
  • Maria Anna Josepha de Austria (30 decembrie 1654 – 4 aprilie 1689), s-a căsătorit cu Johann Wilhelm, Elector Palatin;
  • Ferdinand Josef Alois, Arhiduce de Austria (11 februarie 1657 – 16 iunie 1658).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Ferdinand III, Benezit Dictionary of Artists, accesat în  
  3. ^ a b Ferdinand III, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b Ferdinand III, Holy Roman Emperor, SNAC, accesat în  
  5. ^ „Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b Habsburg, Ferdinand III. (deutscher Kaiser) (BLKÖ)[*][[Habsburg, Ferdinand III. (deutscher Kaiser) (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 6, p. 188))|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ „Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Union List of Artist Names, , accesat în  
  9. ^ a b c d The Peerage 
  10. ^ a b c RKDartists, accesat în  
  11. ^ Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5, p. 552.
  12. ^ Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3, p. 112.
  13. ^ Rothenburg, G. The Army of Francis Joseph. West Lafayette: Purdue University Press, 1976. p 3.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5.
  • Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3.