Discuție Utilizator:Mihai Andrei/2011

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 12 ani de Solt în subiectul Sărbători fericite

Listă[modificare sursă]

Salut! Am văzut că în articolul Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România ați adăugat informații despre alegerea lui Reinhart Guib ca episcop în anul 2010. Cum înaintea acestei menționări nu se vorbește despre alți episcopi, unui neavizat i s-ar putea părea că el este primul episcop ales. De aceea, vă propun să inserați înainte de subcapitolul "Alegerea noului episcop în anul 2010" o listă cu episcopii care l-au precedat, dacă se poate, cel puțin de la formarea României Mari (din 1918), pentru a fi în ton cu titlul articolului (cei dinainte de 1918 fiind ai Austro-Ungariei). Un An Nou cu bucurii vă dorește--Miehs (discuție) 6 ianuarie 2011 12:01 (EET)Răspunde

Aveți mesaje noi
Aveți mesaje noi
Bună ziua, Mihai Andrei. Aveți mesaje noi pe pagina Wikipedia:Cafenea.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

 —Andreidiscuție 23 ianuarie 2011 19:18 (EET)Răspunde

Denumire universitate[modificare sursă]

Denumirea actuală a universității este Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Vezi sigla. http://www.ubbcluj.ro/ro/despre/organizare Hai să nu modificăm denumirile oficiale ale universităților în funcție de nemulțumirile noastre cu privire la denumirea unor localități. --Cezarika1 24 ianuarie 2011 09:32 (EET)Răspunde

Înțeleg ce spui, dar nu ai dreptate. Se poate ca universitatea să se fi numit într-un fel, dar acum poartă altă denumire. Noi nu facem aici cercetare originală, se numește în limba română UBB Cluj-Napoca așa să-i spunem și noi. --Cezarika1 24 ianuarie 2011 09:40 (EET)Răspunde
În plus, nu înțeleg ce tot ai cu biata cetate "Napoca" de tot vrei să o elimini de pe unde o găsești. Dacă clujenilor nu le place denumirea localității, să facă un referendum și s-o schimbe. Până atunci, municipiul se numește Cluj-Napoca. --Cezarika1 24 ianuarie 2011 09:41 (EET)Răspunde
Pune în discuție redenumirea articolului.
Mihai, ai absolvit facultatea până în 1974 sau după? Dacă ai obținut diploma după 1974, când denumirea localității se schimbase, denumirea universității a rămas tot UBB Cluj? Ce scrie pe diploma ta: Cluj sau Cluj-Napoca? Acestea sunt surse, restul de genul las'că știu eu mai bine cum îi spuneau studenții la o bere este cercetare originală. --Cezarika1 24 ianuarie 2011 09:48 (EET)Răspunde
Cu tot respectul pentru Miehs, cred că ar trebui procedat conform regulilor, iar părerea mea e că AdiJapan le cunoaște cel mai bine. --Cezarika1 24 ianuarie 2011 09:52 (EET)Răspunde
Dacă nu-l vrei pe AdiJapan, atunci să se apeleze la Andrei Stroe sau Răzvan Socol. --Cezarika1 24 ianuarie 2011 10:27 (EET)Răspunde
Accept și pe Miehs, deși nu este el cel mai indicat în această problemă. Pune problema în discuție înainte de a mai opera modificări. --Cezarika1 24 ianuarie 2011 10:42 (EET)Răspunde

Dacă pui problema că clujenii (scuză cacofonia) nu au fost consultați la schimbarea denumirii în 1974, atunci poate că nici secuii din Miercurea Ciuc nu au fost consultați în 1918 (sau când a fost) când s-a schimbat denumirea localității lor din cea de Csíkszereda. Ce te faci dacă și ei vor să schimbe denumirea localității pe motiv că nu au fost consultați? Poate că și ei știu mai bine cum i se spune localității (cum ai zis că știi și tu). --Cezarika1 24 ianuarie 2011 10:03 (EET)Răspunde

Mă simt onorat să fiu considerat o persoană obiectivă și răspund, deși nu eu sunt cel mai indicat în această problemă. Deoarece pe saitul lor apare titulatura Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, eu cred că trebuie și noi să o folosim ca titlu al articolului. În articol se poate trece lista cu denumirile purtate succesiv și se poate menționa denumirea uzuală, eventual și un redirect de la aceasta la cea oficială. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 24 ianuarie 2011 12:28 (EET)Răspunde

Explicații[modificare sursă]

Înainte de a da revert, explică-i te rog lui Iorest ce greșește pentru a înțelege. --Cezarika1 31 ianuarie 2011 21:56 (EET)Răspunde

Recensământ[modificare sursă]

Mihai, poți să faci rost și să introduci paginile cu rezultatele recensământului din 1930 din județele Cernăuți, Storojineț și Rădăuți pentru toate localitățile (atât etnic, cât și religios)? Mulțumesc. --Cezarika1 8 februarie 2011 11:13 (EET)Răspunde

Aștileanu[modificare sursă]

Ești sigur că Vasile Aștileanu, viitorul episcop, a fost paroh romano-catolic la Răducăneni sau este vorba de un alt Vasile Aștileanu? Ar fi bine dacă ai o sursă care să confirme că este vorba de aceeași persoană. --Cezarika1 9 februarie 2011 20:44 (EET)Răspunde

Pagina respectivă îmi apare cu probleme, poți sintetiza? De ce nu a rămas paroh la Răducăneni, l-a destituit conducătorul Eparhiei, Petru Pleșca, sau a fost voința lui să renunțe la parohie? --Cezarika1 9 februarie 2011 21:08 (EET)Răspunde
Cum a primit Biserica Romano-Catolică trecerea sa? Nu a dispus sancțiuni pe cale administrativă? Și chiar așa de ușor te făceau episcop? --Cezarika1 9 februarie 2011 21:22 (EET)Răspunde
Mă refeream la măsurile luate de ordinarul catolic când a auzit că parohul de Răducăneni s-a încurcat cu o profesoară, încălcându-și jurămintele. --Cezarika1 9 februarie 2011 21:47 (EET)Răspunde

Discuție:Matia Corvinul[modificare sursă]

Vă salut. Am făcut un apel în pagina de discuție de mai sus și mi-am imaginat că vă interesează în mod explicit respectiva discuție. Numai bine. --Rebel 15 februarie 2011 12:47 (EET)Răspunde

Materiale[modificare sursă]

Mihai, materialele introduse nu sunt complete. La Durostor și Caliacra cred că mai sunt câteva pagini (atât la etnie, cât și la religie), iar la Rădăuți ar trebui să fie și paginile referitoare la religie. Mai sugerez județele Storojineț și Dorohoi. Datele sunt destul de rare și ar trebui să existe aici, deoarece părți din aceste județe nu se mai află pe teritoriul României. --Cezarika1 25 februarie 2011 18:12 (EET)Răspunde

Format:Infocaseta Episcop/doc[modificare sursă]

Îmi cer scuze pentru unele date eronate, trebuia să copiez formatul din articol și nu din discuție. Mulțumesc pentru corecturi.— Ionutzmovie discută 2 martie 2011 23:42 (EET)Răspunde

Strasbourg[modificare sursă]

1. Vad că vă place Strasbourg cu grafia germană (care nu se folosește în românește, după știința mea căci ß nu este o literă a alfabetului român, și nu este nici numele francez al orașului (care acum este în Franța, după cum știți). Care este politica WP în acest caz ? 2. Am modificat în Strasbourg căci legatura dinainte dădea spre "Strasbourg (dezambiguizare)".Pocor (discuție) 6 martie 2011 17:00 (EET)Răspunde

Stimate domn,
În varianta pe care am corectat-o Straßburg direcționa spre Strasbourg (dezambiguizare). Cu puținele cunoștiințe de teologie pe care le posed mi-am zis că nu poate fi decât primul oraș de pe listă, adică Strasbourg (acolo, dacă-mi aduc bine aminte, a făcut facultatea de teologie și Patriarhul Daniel). Am corectat dar bine n-am făcut căci s-a găsit imediat cineva să mă corijeze! Explicația pe care a-ți pus-o inițial (Leg. int. De aceea există redirecționări.) nu m-a ajutat să înțeleg de ce nu era corect. Iar explicația mai largă pe care mi-ați dat-o ulterior găsesc ca este cam trasă de păr. Forma încetățenită în românește fiind Strasbourg, aveți o referință cum că în limba română, între 1870 și 1918, numele orasului se scria Straßburg și nu Strasbourg? După această logică nu ar trebui să scriem în românește numele geografice germane ce conțin "ß" folosind această literă și nu "ss" pentru a marca bine că este vorba de Germania? Cum nu sunt tare în istorie, pentru Brașov, care nu a fost dintotdeauna în România mai mare sau mai mică, care este perioada în care este corect să scriem Kronstadt sau Braßov ? Cu stimă pentru activitatea pe care o desfășurați pe WP-Ro, Pocor (discuție) 6 martie 2011 20:41 (EET)Răspunde
Mulțumesc mult pentru toate explicațiile. Dar iată cum începe articolul din WP-Ro dedicat orașului Brașov:
"Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi trecut Cron∫tadt sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen) este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, România."
Nu mai înțeleg nimic!!! - Pocor (discuție) 7 martie 2011 09:55 (EET)Răspunde

Împărați și împărătese[modificare sursă]

Bună seara, Mihai. Văd că te ocupi de împărații Sfântului Imperiu, cu toate că am fost destul de implicat în chestiunea denumirii oficiale a purtătorilor coroanei imperiale, momentan nu dispun de timpul necesar de a purcede la „măturarea” balastului lăsat de BAICANXXX. Cred că ar fi oportun de verificat toate paginile împăraților la care colegul nostru a avut contribuții neinspirate. Eventual, protejate pentru o perioadă. Mulțumesc, al tău colaborator, --ZOLTAN (discuție) 11 martie 2011 19:11 (EET)Răspunde

Liste de calitate[modificare sursă]

Bună ziua! Vă rog să vă exprimați părerea pro sau contra în legătură cu listele de la Wikipedia:Propuneri pentru liste de calitate, în special la Preoții comunei Racovița și Genealogia regelui Mihai I. Vă mulțumesc.— Ionutzmovie discută 12 martie 2011 17:21 (EET)Răspunde

Wikisource[modificare sursă]

Bună dimineața:). Pentru că m-am angajat pentru 3 luni la Wikisource am dat peste o cerere de deprotejare a ta pentru pagina de autor s:Autor:Petre Dulfu. E drept că cererea este mai veche de un an dar tot am deprotejat-o. O duminică plăcută îți doresc.--Mishuletz (discuție) 20 martie 2011 12:49 (EET)Răspunde

Aveți mesaje noi
Aveți mesaje noi
Bună ziua, Mihai Andrei. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Andrei Stroe.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

 —Andreidiscuție 21 martie 2011 16:32 (EET)Răspunde

Propunere modificare la Lista Catedralelor[modificare sursă]

Salut Mihai,

Pentru ca esti unul din contributorii principali ai articolului Lista catedralelor din România, te rog sa iti dai cu parerea asupra noii propuneri din pagina de discutii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Lista_catedralelor_din_Rom%C3%A2nia#Propunere_unificare_tabel --Madalinfocsa (discuție) 22 martie 2011 09:55 (EET)Răspunde

Sărbători fericite![modificare sursă]

Să aveți parte, dumneavoastră, membrii familiei și toți prietenii dumneavoastră, de tot ce este mai înălțător într-o urare tradițională de Paște Fericit! Al dumneavoastră colaborator,--ZOLTAN (discuție) 21 aprilie 2011 19:12 (EEST)Răspunde

Paști fericite![modificare sursă]

Sărbători fericite, alături de toți cei dragi dumneavoastră! Lucian GAVRILA (discuție) 23 aprilie 2011 18:11 (EEST)Răspunde

Recensamant 1930[modificare sursă]

Salut,

Am vazut ca ai scanat si introdus unele pagini cu datele recensamantului. Ma interesa la jud. Ramnicu Sarat si la jud. Putna, mai ai si alte pagini ? De exemplu la pagina judetului Ramnicu Sarat ai pus numai localitatile primei plase, mai exista in continuare si localitatile din celelalte 2 plase. Le ai si pe acelea ? Merci --Madalinfocsa (discuție) 4 mai 2011 11:49 (EEST)Răspunde

Mulțumesc de răspuns. Ai mai trecut pe la Lista Catedralelor ? Acum chiar se apropie de o formă așa cum trebuie, sper să îți placă ;)--Madalinfocsa (discuție) 17 mai 2011 11:41 (EEST)Răspunde
Aveți mesaje noi
Aveți mesaje noi
Bună ziua, Mihai Andrei. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Andrei Stroe.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

 —Andreidiscuție 12 mai 2011 12:50 (EEST)Răspunde

Reinhart Guib[modificare sursă]

După o absență mai lungă din editarea Wiki, am revenit azi doar cu obiectivizarea articolului noului meu episcop. Mi-a făcut el însuși transformarea prezentă. Dacă reușesc (mi-am pierdut îndemânarea - "delete" parțial de softweare în creierul meu) voi introduce fotografia lui de presă pe Commons și va urma pagina de pe wiki-deutsch (dacă mă lasă sașii mei din Deutschland, că nu mă iubesc ca wiki.ro).--Karin (discuție) 12 mai 2011 20:12 (EEST)Răspunde

Proiect:Monumente istorice[modificare sursă]

Am pus pe picioare un nou proiect, dedicat monumentelor istorice din România.

Ne propunem să importăm lista completă a monumentelor istorice (aflată în domeniul public), să o completăm cu informații necesare identificării situației drepturilor de autor (cine este arhitectul sau sculptorul), precum și cu coordonatele geografice. În plus, trebuie introduse toate articolele și imaginile deja existente în categoriile corespunzătoare. Este o muncă de organizare destul de importantă, care sperăm că ne va permite aducerea unui număr cât mai mare de imagini cu aceste monumente în cadrul Wikipediei.

Pentru că ați mai lucrat la asemenea articole sau v-ați exprimat interesul asupra acestui subiect, vă invit să vă înscrieți și să ne ajutați cu una din sarcinile proiectului sau cu noi idei de îmbunătățire.--Strainu (دسستي‎22 mai 2011 12:53 (EEST)Răspunde

Diploma leopoldină[modificare sursă]

Salut. Ar fi nevoie de un articol despre Diploma leopoldină din 1691 și tu pari singurul specialist de pe aici. --Cezarika1 5 iunie 2011 17:30 (EEST)Răspunde

Fișier:Belotint.jpg[modificare sursă]

E un fișier încărcat de dv. mai demult și căruia îi lipsesc datele de licențiere și de sursă. —Andreidiscuție 7 iunie 2011 18:43 (EEST)Răspunde

Aveți mesaje noi
Aveți mesaje noi
Bună ziua, Mihai Andrei. Aveți mesaje noi pe pagina Discuție: Ținutul Secuiesc.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--ZOLTAN (discuție) 18 iunie 2011 00:14 (EEST)Răspunde

Uniunea Democrată Maghiară din România[modificare sursă]

De ce preferați legăturile externe indisponibile (doriți să ascundeți ceva?), legăturile interne duplicate, greșelile de exprimare? (de câte ori să mai corectez în urma dumneavoastră?) și de ce vă ștergeți din istoric conținutul care nu vă convine al mesajelor de avertizare pe care le-ați binemeritat? --202.67.226.236 (discuție) 21 iunie 2011 11:20 (EEST)Răspunde

Domnule Mihai Andrei, se vede că n-ați înțeles nimic, așa că vă explic pentru ultima dată. Când am făcut aceste modificări,am respectat recomandările următoare:

  • legăturile interne nu se pun pentru absolut fiecare apariție a unui termen, (legătura trebuie să apară doar la prima folosire a sa)
  • legăturile externe se pun numai spre paginile care oferă acces la informații enciclopedice despre subiectul articolului (eu am verificat unde ducea legătura, dar dvs?)

Cu privire la greșelile de exprimare, încercați să înțelegeți care este înțelesul frazelor respective. Eu am corectat dezacordurile de diverse tipuri, greșelile de ortografie și întorsăturile de frază nenaturale care dovedesc ignorarea unor noțiuni elementare de gramatică sau care se datorează scrisului neglijent.

Domnule Mihai Andrei, în speranța că de această dată ați înțeles, vă rog să vă anulați singur toate modificările greșite pe care le-ați pricinuit astăzi și aștept să vă cereți scuze. --202.67.226.236 (discuție) 21 iunie 2011 12:59 (EEST)Răspunde

Am răspuns în pagina de discuții a utilizatorului anonim: M-am convins că nu a fost vorba despre o încercare de vandalizare a articolului respectiv. În contextul în care modificările anonime au cel mai adesea astfel de scopuri, înțelegeți sugestia pe care v-am adresat-o, de a vă înregistra ca utilizator. Numai bine, --Mihai Andrei (discuție) 21 iunie 2011 15:16 (EEST) --Mihai Andrei (discuție) 21 iunie 2011 15:19 (EEST)Răspunde
Si atunci [atac la persoană șters], daca "te-ai convins că nu a fost vorba despre o încercare de vandalizare a articolului" Uniunea Democrată Maghiară din România, atunci de ce [atac la persoană șters] l-ai protejat fara motiv?!? In plus de asta, ca "administrator", nici macar atat nu stii, ca daca protejezi o pagina mai trebuie sa pui si un format pp acolo care sa indice ca pagina e protejata, prin acel lacat. Masura de protejare oricum e abuziva atata timp cat art. nu a fost vandalizat, ci corectat mai degraba. Acum nu ai facut decat sa stagnezi extinderea acestuia, asa ca se cere o deblocare cat mai urgenta! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 174.127.64.66 (discuție • contribuții).
Întrucât ați stabilit că nu a fost vandalism, consider întemeiate constatările predecedente precedente ale utilizatorului anonim (cu excepția calificativelor, bineînțeles), cu atât mai mult cu cât eu vă propusesem deja să vă anulați singur acțiunile intempestive din 21 iunie și în plus vă rog să mai observați că persistă următoarea neconcordanță: atunci când v-ați șters textul mesajelor de avertizare și ați modificat vizibilitatea istoricului paginii, ați precizat la motive „vandalism”, însă din moment ce s-a dovedit că eu nu am comis vreun vandalism asupra articolului, pe cale de consecință, rezultă că mesajele de avertizare pe care vi le-am dat (pentru reverturile dvs) au fost valide și nicidecum „vandalism” cum apare încă și acum în jurnalul paginilor șterse. Ori acest lucru nu poate rămâne așa, dacă dorim să nu ajungem iarăși la discuții de genul acestora.--202.67.226.236 (discuție) 23 iunie 2011 00:35 (EEST)Răspunde

Format:Palate și castele în România[modificare sursă]

Multumesc că ai contribuit la Format:Palate și castele în România, dar am o mică nelămurire: de ce ai aranjat alfabetic clădirile din Trans/Banat sau ca să fiu mai clar: de ce doar pe acestea? --Terraflorin (discuție) 22 iunie 2011 13:10 (EEST)Răspunde

Format:Partide politice în România[modificare sursă]

de ce ai anulat modificările mele la Format:Partide politice în România? Am scris la subsol că UDMR nu este partid politic, este organiz.pol, aici doar este Format de partide politice --Terraflorin (discuție) 24 iunie 2011 11:20 (EEST)Răspunde

Nota respectivă de subsol (UDMR nu este partid politic), duce într-o zonă a absurdului întregul format intitulat "Partide politice", cu atât mai mult cu cât nici una din formațiunile minorităților (FDGR etc.) nu este înregistrată ca partid politic, dar beneficiază prin lege de drept de reprezentare politică, așa încât de facto și de iure sunt și formațiuni politice, cu diferența că nu sunt trecute în registrul de partide politice ținut mi se pare de Tribunalul București, ci sunt înregistrate ca formațiuni ale minorităților naționale la tribunalele județene din județele în care au ponderea cea mai semnificativă (Tribunalul Sibiu etc.) Îmi pare rău să fiu nevoit a observa că nota respectivă de subsol reflectă un legalism dus până la absurd, fapt pe care l-am scris și în pagina de discuții aferente formatului cu pricina. --Mihai Andrei (discuție) 24 iunie 2011 11:37 (EEST) PS. Am verificat, și este vorba despre Judecătoria Sibiu: [1]. --Mihai Andrei (discuție) 24 iunie 2011 12:08 (EEST)Răspunde
Părerea mea este că ar trebui făcute doua formate: unul cu partidele parlamentare din Ro și unul ceva gen Istoria partidelor din Ro, cu ce există și cu cele desființate de la înființarea statului modern român. Sau, acesta actual, să se numească Format:Partide și organizații politice în România Chestiunea nu este de viață și de moarte, adică eu nu țin morțiș să fie într-un fel anume, de fapt în timpul acesta pierdut pentru discuții făceam alte articole. --Terraflorin (discuție) 24 iunie 2011 14:35 (EEST)Răspunde

Articol[modificare sursă]

Un alt articol pentru care apelez la tine ca vorbitor de limbă maghiară și pasionat de istoria Transilvaniei: József Siskovics, autorul Masacrului de la Siculeni. Un posibil punct de pornire: http://hu.wikipedia.org/wiki/Siskovics_J%C3%B3zsef --Cezarika1 26 iunie 2011 18:09 (EEST)Răspunde

Bună ziua, Mihai Andrei. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui AdiJapan.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.
Bună ziua, Mihai Andrei. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui AdiJapan.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Secui[modificare sursă]

Am urmărit războiul editărilor de pe margine. Problema este că, în sensul cerințelor Wikipediei, nu e adevărat ce știm cu toții, și doar ceea ce are sursă de încredere. Demersul lui pare a avea ca sursă de încredere recensământul. Nu știu unde găsim o sursă la fel de credibilă, pentru un număr mai mare. Dacă se găsește, ar trebui citate ambele surse, ceva de genul: Sursa1 dă 6000, în timp ce sursa2 (recensământul) arată că numai 500 din ei s-au declarat secui. În felul acesta s-ar împăca și capra, și varza, și cerințele Wikipediei. Toate cele bune, --Miehs (discuție) 28 iunie 2011 14:04 (EEST)Răspunde

În articolul Odorheiu Secuiesc zice că: Are o populație de 36.948 locuitori, dintre care 35.357 (95,75%) sunt maghiari (secui), 1.077 români (2,91%) și 429 romi (1,16%). Adică toți sunt și maghiari, și secui. Aici e problema. Noi știm că sunt secui, dar recensământul îi dă maghiari.--Miehs (discuție) 28 iunie 2011 14:17 (EEST)Răspunde
Uimitor că nici cunoscătorii mai îndeaproape ai maghiarimii nu pun punctul pe i în această dispută (caraghioasă): secuii se declară în majoritate că sunt maghiari pentru că sunt maghiari. Nu există etnie secuiască separată, nici limbă, cultură, religie secuiască aparte. Chiar dacă o fi fost ceva, a dispărut fără urmă cu peste un mileniu în urmă. Toate ipotezele se bazează numai pe niște vorbe vagi lăsate de cronicari medievali care povestesc că protosecuii li s-au alăturat cândva protoungurilor, pe la începuturile "descălecatului" unguresc în "bazinul carpatic". Secui înseamnă doar o denumire în plus, regională, o poreclă, un epitet, pentru maghiarimea dintr-o parte a Ardealului. Secuii sunt unguri tot așa cum moldovenii, oltenii, bănățenii, ardelenii, maramureșenii, vrâncenii sunt români. Pentru a ști asta, mai ales când știi ungurește, nu ai nevoie de referințe și de scripte rezultate din recensăminte. Dacă la un recensământ unii vor răspunde bănățean ori ardelean ori vrâncean la întrebarea "ce naționalitate?", care român întreg la minte și cu instruire școlară trecută grupa mică de la grădiniță va susține, incl. la wikipedia, că acela nu e totodată român? By the same token: care sas ori care șvab va susține că e numai sas ori șvab, nu și german respectiv neamț? (Deși o parte din săsimea ardeleană inițial era vallonă de limba franceză!) În afară de documentele înaintașilor și scriptele la biserică și în arhivele statului, precum și cunoștințele de grai local, niciun secui nu are cu ce să dovedească în fața vreunei instanțe că e secui, dar nu și maghiar. A se remarca aici deosebirea dintre culturile identitare, pe de o parte la secui și pe de altă parte la românii basarabeni și românii timoceni din Serbia, în comunitățile cărora sunt mulți cei care se declară moldoveni și respectiv vlași, dar se supără dacă cineva insistă să-i considere totodată români. (Denn... "Doofheit ohne Grenzen" und "doof bleibt doof, da helfen keine Pillen".) - 95.91.206.133

Erbprinz[modificare sursă]

Salut, Mihai. Am lucrat nițel la Otto von Habsburg, ocazie bună pentru introducerea genealogiei. La traducerea titlurilor strămoșilor arhiducelui, am găsit titlul în germană Erbprinz, care firește se traduce prin „prinț ereditar”. Ce nu știu eu, este diferența dintre un „prinț” și un „prinț ereditar”. Poate mă poți lămuri în chestiunea aceasta. Mulțumesc.--ZOLTAN (discuție) 7 iulie 2011 13:02 (EEST)Răspunde

"Erb-" vine de la "erben", a moșteni. Erbprinz este prințul moștenitor. Ceilalți prinți sunt doar fiii regelui. Dacă moare prințul moștenitor (ex. Franz Ferdinand în 1914), atunci vine la moștenire (adică devine prinț moștenitor) prințul care este următorul în ordinea moștenirii. --Mihai Andrei (discuție) 7 iulie 2011 13:05 (EEST)Răspunde
PS. Exemplul cu Franz Ferdinand nu este cel mai potrivit, căci el însuși nu a fost prinț (adică fiu al monarhului), ci numai moștenitor al coroanei. Prințul moștenitor al lui Franz Joseph a fost Prințul Rudolf al Austriei, unicul său fiu. --Mihai Andrei (discuție) 7 iulie 2011 13:11 (EEST)Răspunde
Mersi. Dar atunci, pe românește care termen este mai des utilizat: prinț moștenitor sau prinț ereditar?--ZOLTAN (discuție) 7 iulie 2011 13:14 (EEST)Răspunde
Moștenitor. --Mihai Andrei (discuție) 7 iulie 2011 13:15 (EEST)Răspunde

Recensământ[modificare sursă]

Mihai, ai promis că încerci să mai introduci la Commons scanuri după recensământul din 1930 pe județe. Te rog, poate poți să mai faci câteva scanări. Ce aș avea nevoie eu: * Județul Rădăuți - evidența pe localități după religie

  • Județul Baia - evidența pe localități după etnie și limbă maternă și cea după religie

* Județul Câmpulung - evidența pe localități după etnie și limbă maternă și cea după religie

  • Județul Dorohoi - evidența pe localități după etnie și limbă maternă și cea după religie
  • Județul Hotin - evidența pe localități după etnie și limbă maternă și cea după religie
  • Județul Iași - evidența pe localități după etnie și limbă maternă și cea după religie

De fapt, ar fi bine dacă ai reuși să scanezi cele două evidențe pentru toate județele (îți aduc aminte că la Durostor și Caliacra nu ai scanat toate paginile), dar aceasta depinde numai de posibilitățile tale. Mulțumesc anticipat. --Cezarika1 8 iulie 2011 13:58 (EEST)Răspunde

Mihai, poate că ești supărat pe mine (nu știu din ce motiv), dar știu că ești un om serios și că ai să ții cont de rugămintea mea. --Cezarika1 9 iulie 2011 12:38 (EEST)Răspunde
Câteva din datele respective sunt la mine pe birou. Azi dupămasă caut să le scanez. De supărare nu e loc. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 9 iulie 2011 13:26 (EEST)Răspunde
Când ai timp, rezolvă te rog și restul. Măcar Județul Baia. --Cezarika1 14 iulie 2011 06:50 (EEST)Răspunde
Măcar județul Baia. --Cezarika1 26 august 2011 09:47 (EEST)Răspunde

Fără atacuri la persoană![modificare sursă]

La Wikipedia sunt interzise atacurile la persoană. Nu există absolut nici o scuză pentru atacuri personale la adresa altor contribuitori. Vă rog să comentați conținutul și să nu jigniți utilizatorii; atacurile la persoană fac rău comunității și proiectului. Dacă veți continua acest comportament vi se va ridica dreptul de a modifica paginile Wikipedia. Vă mulțumesc.

Mă refer la „derbedeu”. — AdiJapan 10 iulie 2011 08:36 (EEST)Răspunde

Nu este atac la persoană, ci calificare a comportamentului. --Mihai Andrei (discuție) 10 iulie 2011 13:08 (EEST)Răspunde
"ca un derbedeu" nu e totuna cu "derbedeu". - 80.237.225.149 (discuție) 10 iulie 2011 13:29 (EEST)Răspunde
Atacul la persoană este legat de persoană (de exemplu în forma "ești un derbedeu"), pe când observația mea este legată de comportament, care este ca cel al unui derbedeu. Dacă scriam troll mă scuteam de toată poliloghia. --Mihai Andrei (discuție) 10 iulie 2011 13:34 (EEST)Răspunde

Pentru o imagine a utilizatorului BAICAN XXX este edificatoare pagina sa de discuții, cu avertismente și blocări din partea a numeroși utilizatori și administratori, alții decât mine. Isprăvi asemănătoare are și la Wiktionar, unde i-a fost blocat accesul la 29 martie, respectiv 16 iunie 2011 (cu observația "dispreț față de administratori" respectiv "dl. Baican demonstrează o lipsă de adaptare după normele Wikționarului"). De asemenea, la en.wiktionary a fost blocat în data de 4 iunie 2011, pe 6 luni, cu observația "Long history of sketchy edits". Parametrii blocării pe ro.wikipedia din data de 8 aprilie 2011 au fost schimbați în data de 12 aprilie, pe motiv "Abuz de clone." Așadar apariția anonimilor care să-i țină isonul nu este tocmai întâmplătoare. Îmi pare rău că în loc să-i reproșez comportamentul de derbedeu, nu i-am reproșat de la început comportamentul de troll. --Mihai Andrei (discuție) 10 iulie 2011 14:05 (EEST)Răspunde

Dragă AdiJapan, observația nu se referă la persoană, ci la comportament. Nu am nimic împotrivă ca observația mea legată de comportamentul lui BAICAN XXX să rămână în discuția respectivă. --Mihai Andrei (discuție) 10 iulie 2011 13:06 (EEST)Răspunde
Îmi pare rău, Mihai, nu ești tu cel chemat să spună dacă ai ceva împotrivă ca atacul tău la persoană să fie șters din pagină sau lăsat. Iar faptul că ți se pare acceptabil ca jignirea să rămînă vizibilă e puțin suspect, pentru că sugerează că o consideri firească într-un dialog civilizat. Nu, nu e.
Că jignirea se referă la comportament și nu la persoană e o găselniță avocățească. Cînd îi spui cuiva că are comportament de derbedeu ceea ce jignești e persoana (imaginează-ți că-ți spune ție cineva că ai comportament de derbedeu). Poți să critici concret ce a făcut persoana aceea, de exemplu ce a modificat în articol, dar tu ai emis o concluzie, care îl privește pe Baican în modul cel mai personal.
Atenție, eu nu spun că nu ai dreptate în discuția respectivă. Critic doar modul în care te exprimi față de oameni. — AdiJapan 11 iulie 2011 08:23 (EEST)Răspunde

Despre comportamente și idealuri[modificare sursă]

Dragă Adi, motivul pentru care am spus că poți lăsa observația comportamentului de derbedeu în pagina respectivă a fost pe de o parte de protecție a mea (în momentul în care ștergi cuvântul, cititorii își pot imagina cine știe ce obscenitate ș.a.m.d.), iar în al doilea rând pentru că obervația respectivă nu reprezintă un atac la persoană ci o punere la punct. Dacă cineva se comportă ca atare, trebuie să accepte și sancționarea comportamentului său. De când sunt în acest proiect nu mi s-a întâmplat niciodată ca cineva să îmi aducă o acuză atât de falsă și de gravă ca aceea adusă de utilizatorul respectiv. Imperiativul categoric m-a obligat să-i spun ceea ce cred despre comportamentul său, cu precizarea că într-o situație identică consider că este de datoria oricui să procedeze la fel. Iar aceasta nu pentru protecția mea, ci pentru bunul mers al cetății. Spun asta în condițiile în care comportamentele rele trebuie numite fără menajamente. Îmi pare rău că un lucru atât de limpede trebuie dezbătut atât de amănunțit, însă pe de altă parte îmi dau seama că responsabilitatea unui administrator trebuie privită cu atenție. Mi se pare foarte bună observația lui Otto von Habsburg, la care face trimitere ultima propoziție din acest articol: [2]. Numai bine, --Mihai Andrei (discuție) 11 iulie 2011 12:32 (EEST)Răspunde

Mihai, în discuția cu Baican te-ai comportat ca un măgar prost-crescut, care își permite cu tupeu să recurgă la insulte pentru a-i pune la punct pe alții.
Ei, cum a fost? Te-ai simțit bine? Te încurajează o astfel de remarcă să devii un wikipedist mai bun și să lucrezi mai cu spor? N-am făcut decît să aplic teoria ta, de probă. Și nici măcar n-am exagerat, am descris fidel cum te-ai comportat tu față de Baican. E drept, am folosit termeni pe care în mod normal nu i-aș folosi, dar pe care văd că tu îi accepți (și mă mir).
Îți garantez că dacă începem să acceptăm astfel de „puneri la punct” --- denumire alternativă pentru atacul la persoană făcut cu un aer superior, zice-se educativ ---, Wikipedia va deveni foarte repede un cîmp de bătălie în care ne vom pune de zor unii pe alții la punct, cu același limbaj de maidan. Nu, dragă Mihai, a spune cuiva că se comportă „ca un” derbedeu este o jignire, oricum ai suci-o, chiar și atunci cînd ai dreptate. — AdiJapan 11 iulie 2011 13:24 (EEST)Răspunde
Dragă Adi, tocmai că nu ai folosit imperativul categoric enunțat de mine. Dacă aș insista să-ți spun că faci propagandă nazistă, răstălmăcind în mod deliberat cele spuse de tine, atunci ai face bine să-mi spui să-mi fie rușine, că mă port ca un măgar. Și nu numai că ai face bine, dar nu ai avea altceva de făcut. Știi, când au venit naziștii în 1932 și comuniștii în 1945, mulți s-au purtat după imperativul acesta categoric, însă și mai mulți au preferat să se poarte după modelul frunzei în vânt, încât la sfârșitul anilor '80 a mai rămas doar vocea firavă a unei bătrânici care să spună că Ceaușescu este un tiran. Și, crede-mă, cei care au fost omorâți pentru că au spus ceea ce au avut de spus, nu au murit degeaba. Îmi pare foarte rău că nu vezi situația de gravitate excepțională care obligă să spui lucrurilor pe nume. Știi bine că sunt un om politicos, care nu înjură și nu jignește. Dacă spui ticălosului ticălos sau tiranului tiran, derbedeului derbedeu etc., nu o faci pentru a jigni, ci pentru a pune lucrurile în ordinea firească. Jignirea nu vine de la mine sau de la tine, ci de la cel care aduce lucrurile în dezordine ontologică. Mă mir că tolerezi cauza (comportamentul josnic), dar combați efectul (sancționarea comportamentului josnic - atenție, nu printr-o josnicie, ci prin afirmarea josniciei). Prin aceasta îți îndrepți atacul împotriva cui nu trebuie, contribuind astfel la dezordinea valorilor. Rezum cu observația că a spune unui derbedeu că se comportă ca un derbedeu este un remediu sănătos, cu condiția ca mediul să fie sănătos, adică cu condiția ca toleranța față de derbedei, tirani, ticăloși să fie redusă. În condițiile în care sancționezi pe nedrept sancționatorul nu faci decât să repeți ceea ce în societatea românească este practica de zi cu zi: polițistul care-l amendează pe potentatul contravenient este sancționat de șeful său, iar potentatul contravenient se consideră îndreptățit să-i privească pe toți ceilalți (judecători, procurori, pe toată lumea în general) drept fraieri. Cum e țara, așa suntem și noi. PS. Cu o altă ocazie sper să apuc să-ți povestesc care a fost cealaltă situație în care, cu câțiva ani în urmă, le-am spus la două doamne "să vă fie rușine", tot mânat de un imperativ categoric, ca și acum. --Mihai Andrei (discuție) 11 iulie 2011 14:11 (EEST)Răspunde

Abații[modificare sursă]

Salut, Mihai. Care este termenul românesc pentru en:Archabbey (Territorial Abbey); la: Territorialis Abbatia ; hu: Főapátság și care este denumirea „abatelui” care e în fruntea ei? Mulțumesc anticipat!--ZOLTAN (discuție) 13 iulie 2011 11:07 (EEST)Răspunde

Arhiabație. În limba română se folosesc alternativ prefixele proto- și arhi- pentru a evidenția o poziție mai importantă decât a celorlalți prezbiteri (vorbim despre arhidiacon, dar în mod oarecum inconsecvent despre protopop). La episcopi sunt episcopi și arhiepiscopi. La abate aș opta fie pentru formula arhiabate (Erzabt) sau aș spune abate primat, cu explicația întâietății față de ceilalți abați. Din câte știu arhiabatele de Cluny a avut această funcție. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 13 iulie 2011 14:02 (EEST)Răspunde
PS. Teritorialitatea se referă la faptul că unele abații (ex. St. Gallen în Elveția sau Pannonhalma în Ungaria) au, pe lângă mănăstirea propriu-zisă, jurisdicție și asupra unor parohii care în mod obișnuit ar trebui să se afle sub jurisdicția unui episcop diecezan. Așa fiind, abatele de St. Gallen, cel de Pannonhalma etc., are funcțiile unui episcop diecezan pentru parohiile de sub jurisdicția sa, numește preoții parohi, hirotonește preoții parohi ș.a.m.d. Această teritorialitate nu este legată în mod necesar de funcția de arhiabate, ci este acordată unor abații deosebit de însemnate. Ar fi pentru mine interesant să aflu dacă abatele de Pannonhalma participă la lucrările conferinței episcopilor catolici din Ungaria. În mod logic ar trebui să participe cu drepturi depline, ca orice episcop. --Mihai Andrei (discuție) 13 iulie 2011 14:12 (EEST)Răspunde
Mulțumesc pentru lămuriri. M-am informat nițel asupra participării arhiabatelui de Pannonhalma la conferința episcopilor catolici din Ungaria, iată ce am găsit: arhiabatele dr. Asztrik Imre Várszegi este membru permanent al conferinței catolice, între iunie l990 și martie 1993 a îndeplinit funcția de secretar al conferinței, a fost ales arhiabate de Pannonhalma la 5 ianuarie 1991.--ZOLTAN (discuție) 13 iulie 2011 16:30 (EEST)Răspunde

Deleanu[modificare sursă]

Inca o data, etnia lui Deleanu este declarata de el insusi ca fiind de etnie roma si nu are loc de interpretare din simplul motiv ca el a declarat-o. Nu este o concluzie absolutista, este exact ceea ce a zis el. Daca un om declara ca este de o anumita etnie cum poate o alta persoana sa vina pentru al contrazice? Spuneti ca manualul scolar aprobat de MEC nu poate fi o sursa sigura; Daca manualele scolare nu sunt o sursa sigura inseamna ca nimic nu e sigur, nici o fapta si nici o opera literara din intregul sistem de invatamant. Ceea ce spuneti este o falsitate. Dar nici nu e nevoie de vreun manual scolar, manualul nu a facut decat sa inregistreze un fapt pentru ca autorul isi declara singur in scris identitatea etnica care nu poate fi un lucru ce poate fi dezbatut. A-ti inchis dreptul la replica pe pagina mea de discutii pentru a raspunde la comentariul dumneaboastra. Scuze daca v-a-ti simtit ofensat la sfatul meu ca ar trebuii sa nu mai fiti rasist deoarece nu acceptati declaratia unui om la etnia lui. Nu sunteti si imi cer scuze, si aveti dreptate, nu trebuia sa aduc asemenea ofensa mai ales ca nu e conform regulilor Wikipedia. Multumesc pentru avertizare. Cu mult respect Dr.Marcu (discuție) 25 iulie 2011 00:00 (EEST)Răspunde

Prescurtări neclare[modificare sursă]

La inscripția din imaginea asta (http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Biserica_romano-catolica_din_Vama13.jpg), cum ai traduce partea din mijloc? "Die K: weihe" mă gândesc că se referă la "die Kirchenweihe", dar "g:h:" de la ce cuvinte provin? --Cezarika1 27 iulie 2011 12:10 (EEST)Răspunde

"Am 8. September g[escha]h die Kirchenweihe", în traducere "la 8 septembrie s-a înfăptuit consacrarea bisericii". Mulțumesc pentru întrebare. Cu drag, --Mihai Andrei (discuție) 27 iulie 2011 17:25 (EEST)Răspunde

Löwelstraße[modificare sursă]

Mai există Capela din Löwelstraße 8, Viena, unde au fost păstrate în 1918 moaștele Sf. Ioan cel Nou din Suceava? Și dacă da, există ceva pe Wikipedia? --Cezarika1 6 august 2011 13:03 (EEST)Răspunde

Există. Am vizitat-o acum câțiva ani. Este foarte aproape de clădirea centrală a Universității din Viena, practic peste drum, 150 de metri la dreapta. --Mihai Andrei (discuție) 6 august 2011 14:15 (EEST)Răspunde

Judecăți de valoare[modificare sursă]

Trebuie să menționez că și la articolele legate de revoluționarii maghiari apar astfel de nereguli. La articolul Lajos Kossuth apare "mare orator" și "marele reformator". Cred că ai fi cel mai în măsură să corectezi astfel de nereguli. -- Mulțumesc pentru înțelegere, Saturnian (discuție) 7 august 2011 20:18 (EEST)Răspunde

Ai perfectă dreptate. Îți mulțumesc pentru semnalare. Aproape peste tot eliminarea judecăților de valoare întâmpină rezistență și suspiciune. Departe de mine intenția de a-l degrada în vreun fel pe Avram Iancu. Nu-ți ascund faptul că într-un context asemănător wikipedistul Istvanka m-a acuzat la un moment dat că aș continua politica dusă de Gheorghe Funar, de deznaționalizare a maghiarilor. Faptul respectiv a demonstrat că suspiciunile nu sunt monopolul cuiva anume. --Mihai Andrei (discuție) 7 august 2011 20:43 (EEST)Răspunde

Utilizator:Senator[modificare sursă]

Părerea mea este că mesajele automate date lui nu pot servi deloc la comunicare. Nu va răspunde la ele decât agresiv și scopul lor, acela de a-i atrage atenția asupra politicilor proiectului, a fost atins deja de vechile avertizări. Încercați într-o manieră mai calmă să-i compuneți un mesaj în care să-i explicați raționamentul dv. —Andreidiscuţie 8 august 2011 11:30 (EEST)Răspunde

Ai dreptate în ceea ce spui. Utilizatorului respectiv i-a intrat însă în cap că eu aș constitui un pericol pentru Wikipedia, de aceea nu se dă în lături de la nimic în a mă contrazice. Am mai avut cazuri din acestea, cum ar fi Dacodava. Ștergerea informației de la Lapoș, Prahova, pe care nici măcar n-am introdus-o eu, cam pune cireașa de pe tort. --Mihai Andrei (discuție) 8 august 2011 11:36 (EEST)Răspunde

VD[modificare sursă]

Vezi aici: Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei. Am identificat o fostă biserică greco-catolică. --Cezarika1 8 august 2011 17:20 (EEST)Răspunde

Catgherla1.jpg[modificare sursă]

Hi! I'd like to use the file you've uploaded for Italian wikipedia, but unfortunately its license doesn't allow me to move the file to Commons. If you are the author of the photo, could you please release the file under a suitable license? Mulțumesc. --Avemundi (discuție) 14 august 2011 20:05 (EEST)Răspunde

Aveți mesaje noi
Aveți mesaje noi
Bună ziua, Mihai Andrei. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui 188.40.0.67.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

Aceleași procedee[modificare sursă]

Din câte citesc, înțeleg că întotdeauna statul este vinovat în situația trecerii bisericilor de la un cult la altul și nu Biserica în sine. Greco-catolicii se plâng că ortodocșii nu le dau bisericile, dar nici ei nu au dat de bunăvoie biserica zidită de Doamna Elena Rareș la Suceava și confiscată abuziv de autoritățile austriece de la comunitatea ortodoxă. Tot catolicii au modificat planul construcției, spărgând zidurile și construind o sacristie, un cafas, precum și alte anexe. Nu ți se pare că și unii și alții au procedat la fel? --Cezarika1 20 august 2011 16:10 (EEST)Răspunde

Dragă Cezar, îți mulțumesc pentru mesaj. Chestiunea ar fi așa cum ai descris-o, dacă ar fi să privim diacron, adică să aplicăm oamenilor dintr-un anumit timp standardele din alt timp. Bineînțeles că rechiziționarea unei biserici de către austrieci nu este corectă din perspectivă modernă, ba poate apărea drept scandaloasă. Numai că la vremea respectivă nu exista separație între stat și biserică. În același timp (la înc. sec. al XIX-lea) în Bavaria administrația Casei de Wittelsbach lua catolicilor câte o biserică de oraș pentru a le asigura și luteranilor lăcașe de închinăciune și invers - la Nürnberg - au rechiziționat de la luterani Frauenkirche și au dat-o catolicilor (în 1810). Separația dintre stat și biserică a fost stabilită în Franța printr-o lege din 1902. Ulterior și celelalte state europene s-au obligat să nu se mai amestece în chestiuni religioase. Pornind de la acest standard, din perspectiva noastră apare cert faptul că statul nu trebuie nici să favorizeze, nici să discrimineze pe nimeni. În perioada interbelică rechiziționările de biserici erau considerate în ordine. Îmi amintesc că chiar episcopul Iuliu Hossu se exprimase în sensul obținerii a 3-4 biserici ortodoxe din București, prin ordin al ministrului cultelor. Dreptul de proprietate vorbește însă o altă limbă. Edificiile sunt proprietatea parohiilor, așa încât guvernul nu are a se amesteca în atribuiri și reatribuiri de biserici. Cred că asupra acestui punct suntem cu toții de acord. De asemenea, acest punct ne ajută să ieșim din cercul vicios al contenciosului istoric, adică să realizăm ceea ce se numește "vindecarea memoriei". Așa, fără ură, pot fi găsite și soluții reparatorii pentru prezent. --Mihai Andrei (discuție) 20 august 2011 16:43 (EEST)Răspunde
E just ce spui, dar nu ar trebui să privin lucrurile unilateral și să spunem că numai unii sunt vinovați, iar ceilalți sunt victime. Episcopul Rusu cerea în 1936 despăgubiri, dar asta nu-l împiedica pe episcopul Iuliu Hossu să ceară, după cum ai spus, să se rechiziționeze biserici ortodoxe. Eu sunt curios: dacă au fost rechiziționate biserici ortodoxe, s-au dat despăgubiri parohiilor respective sau cererea episcopului Rusu era o ipocrizie? --Cezarika1 20 august 2011 17:05 (EEST)Răspunde
Și încă o nelămurire importantă. Fac abstracție de standardele epocii și mă leg numai de standardele creștinismului. De ce nu au cedat uniții biserica dacă știau că aceasta fusese confiscată de la un alt cult? Un gest creștinesc i-ar fi determinat să cedeze biserica de bunăvoie și să-și construiască o alta. De aceea spun eu că s-a procedat la fel acum și atunci. --Cezarika1 20 august 2011 17:23 (EEST)Răspunde
În rezolvarea litigiilor actuale principiul meu este acela că morții cu morții, iar viii cu viii. Iar aceasta nu din oportunism, că așa-mi convine mie, ci pur și simplu pentru că în trecut principiul era acela că fiecare se socotea în posesia adevărului, ceea ce-i dădea dreptul să justifice orice. Postmodernitatea se caracterizează prin aceea că participanții la discurs nu-și mai propun să explice realitatea, ci doar să o facă să funcționeze. Oricât de banal ar suna - nu ne mai batem (sau spargem) capetele cu musulmanii sau cu cine știe cine (că noi avem dreptate sau ei au dreptate), ci doar căutăm mijloacele prin care putem coexista, ei cu ei, iar noi, cu noi. Așa fiind, dacă lui Iuliu Hossu i se părea justificat să viseze la rechiziționarea unor biserici ortodoxe în București (justificare bazată pe adevăruri înalte), mie nu mi se mai pare justificat să aspir la așa ceva, ba dimpotrivă, găsesc că astfel de demersuri doar complică în mod inutil viața aceasta, care oricum nu este simplă. Invers, aștept de la ceilalți (musulmani etc.) să mă lase în pace cu ale mele. Discuția despre ocuparea Ierusalimului, despre cruciade etc. consider că nu are voie să fie adusă drept argument pentru prezent. Adică optez pentru ieșirea din cercurile vicioase ale trecutului. Dacă mă întrebi ce aștept de la Biserica Ortodoxă Română în raport cu Biserica Română Unită, îți răspund că aștept (cam zadarnic) puțină omenie, adică mai puțină provocare și mai multă bunăvoință în rezolvarea litigiilor, că de putut se poate. Concret, să nu tot demoleze vechile biserici greco-catolice, ori să le mutileze fațada (am văzut zilele trecute un exemplu grotesc la Câmpeni), să nu mai niveleze vechile cimitire unite, ci să permită - creștinește - accesul rudelor celor înmormântați acolo. Să nu tot încerce să șteargă memoria, ci să se împace cu trecutul. Morții cu morții, iar viii cu viii! Iar cu banii pe care îi cheltuiesc pentru demolarea sau mutilarea vechilor biserici unite, să-și construiască noi lăcașe, iar pe cele vechi să le restituie comunităților care le-au construit. Atâta tot. --Mihai Andrei (discuție) 20 august 2011 17:24 (EEST)Răspunde

Dar ce te faci cu bisericile construite în Ardeal înainte de 1700? Dacă le va revendica Biserica Ortodoxă? --Cezarika1 20 august 2011 17:45 (EEST)Răspunde

Nu știu ce au făcut rutenii greco-catolici în Biserica Învierea Domnului din Suceava în 1936, dar știu că în aceeași perioadă franciscanii minoriți din Cluj (romano-catolici) s-au baricadat în Biserica Minoriților din Cluj, împotrivindu-se actului prin care papa trecuse biserica respectivă în proprietatea Episcopiei Unite de Cluj-Gherla. Franciscanii minoriți au fost în cele din urmă scoși cu forța din biserică, ceea ce bănuiesc că s-ar fi întâmplat și cu rutenii greco-catolici din Suceava dacă s-ar fi împotrivit. Ce vreau să arăt cu aceste exemple? Că întotdeauna există o discrepanță între ideal și real, iar oamenii cel mai adesea nu au aceeași unitate de măsură pentru ei și pentru ceilalți. Adică dacă le convine dreptul istoric, îl invocă pe acesta (ex. dreptul Serbiei asupra Kosovo), dacă însă le convine dreptul de autodeterminare, invocă dreptul de autodeterminare (albanezii din Kosovo). Eu consider că este necesară o anumită consecvență. Adică dacă mă plâng ca ortodox de răul tratament la care sunt supuse comunitățile mele în Turcia (și autoritățile turce pun asiduu argumentul numeric pe tapet), atunci nu pot în același timp să le refuz greco-catolicilor restituirea catedralelor pe motiv că sunt puțini (la Baia Mare nici nu sunt chiar așa de puțini). Știi tu, Cezar, lumea aceasta nu este alcătuită doar din idealiști ca tine sau ca mine, dar cred că idealiștii ca tine și ca mine o fac mai frumoasă. De câte ori nu am apărat dreptul celorlalți, fiind pentru aceasta neînțeles de ai mei! Bănuiesc că postura respectivă nu ți-e străină nici ție. În ceea ce mă privește consider că nu mi-am făcut decât datoria. --Mihai Andrei (discuție) 20 august 2011 17:58 (EEST)Răspunde

Erdelyi kopo[modificare sursă]

Salut! Te rog să verifici, când ai timp, contribuțiile lui Erdelyi kopo. Am observat că are tendința să se implice în subiecte controversate, având un punct de vedere care nu e chiar neutru. Răzvan Socol mesaj 21 august 2011 20:07 (EEST)Răspunde

Traducere[modificare sursă]

Rugăminte pentru o traducere: Biserica Arsenalului din Viena (de:Arsenalkirche), unde este paroh pr.dr. Iosif Antoci. --Cezarika1 28 august 2011 12:04 (EEST)Răspunde

Neștiință...[modificare sursă]

Salut, Mihai. Care este corespondentul românesc corect (catolic sau ortodox) pentru en:„Church of Our Lady”=de:„Liebfrauenkirche”=hu:„Nagyboldogasszony-templom”=fr:„L'église Notre-Dame-de-l'Assomption” ? Mi–e rușine, dar oricât mă străduiesc, nu găsesc denumirea corectă, adică canonică, fie ea ortodoxă sau catolică de orice rit.--Zsolt (discuție) 30 august 2011 23:03 (EEST)Răspunde

Literal ar fi "Biserica Doamnei Noastre". Referirea la "asumpțiune" este tradusă prin "ridicarea la cer a sfintei Marii". Capitala Paraguayului se numește chiar Asunción, orașul fiind fondat probabil pe 15 august. În practică este vorba despre biserici care stau sub patronajul sfintei Maria. În spațiul bizantin bisericile respective poartă patronimul "Biserica Adormirea Maicii Domnului" (Dormition of the Theotokos, literal "Adormirea Născătoarei de Dumnezeu"). În spațiul latin se numesc "Biserica Sfânta Maria", "Biserica Fericitei Fecioare Maria" (Beatae Verginae Mariae), "Biserica Doamnei Noastre" (Notre Dame, Frauenkirche etc.). "Nagyboldogasszony" este un patronim cu referire la Marea Fericită Doamnă, tot sfânta Maria. --Mihai Andrei (discuție) 31 august 2011 12:59 (EEST)Răspunde

Preoți[modificare sursă]

Salt, cred că ar fi util să avem articole despre doi preoți merituoși din Sibiu: Onofrei Pompeiu și Otto Nutz. --Cezarika1 7 octombrie 2011 14:37 (EEST)Răspunde

Doar în principiu[modificare sursă]

Salut! În principiu, sunt de acord că Arhitectura, știința etc. nu au etnie. Atunci cum rămâne cu Arhitectură neo-românească (Stilul neoromânesc)? Toate cele bune, --Miehs (discuție) 21 noiembrie 2011 15:12 (EET)Răspunde

Episcop[modificare sursă]

Ar trebui un articol despre noul episcop greco-catolic român. --Cezarika1 22 noiembrie 2011 17:05 (EET)Răspunde

Mihai, te cramponezi prea tare în denumirea de Cluj și nu cred că asta e bine. Ceva e să scrii că cineva s-a născut în anul 1512 în Cluj și altceva să spui că o clădire din oraș nu e din Cluj-Napoca, ci din Cluj. Așa ceva îi poate determina și pe alții să facă modificări, ignorând numele actual al unei localități și să apară Stadionul Municipal din Orașul Stalin, Claustrul franciscan din Kolozsvar, Biserica din Oradea Mare etc. Fii te rog înțelegător, localitatea se numește în acest moment Cluj-Napoca, așa că ar trebui să folosim această denumire până la modificarea ei. --Cezarika1 26 noiembrie 2011 16:52 (EET)Răspunde
Atunci de ce să nu-i spunem Kolozsvar că așa se numea orașul când a fost înființat claustrul? Așa ar fi mai aproape de epoca istorică. Nu-mi place că se împart clădirile dintr-un oraș după epoca în care au fost construite: unele sunt din Cluj, iar altele din Cluj-Napoca, ca și cum ar fi vorba de două orașe distincte. --Cezarika1 26 noiembrie 2011 17:38 (EET)Răspunde
Argumentul tău îl înțeleg, dar mă mâhnește existența unor denumiri ca Biserica Franciscană din Cluj. Biserica respectivă există și în prezent și ar trebui să fie localizată corect, nu după o denumire veche. Mai sunt și altele, sunt convins că le știi, pentru că pe unele le-ai redirectat tu. Indiferent că ne convine sau nu denumirea orașului, ar trebui ca denumirea să fie cea actuală. Referitor la varza de Cluj, cred că aceasta este în afară de schimbările de denumiri, dar acele clădiri care există și în prezent ar trebui să aibă în denumire numele actual al orașului. --Cezarika1 26 noiembrie 2011 20:24 (EET)Răspunde

Arnold von Brauweiler[modificare sursă]

Dacă vrei, poate corectezi tu articolul Arnold von Brauweiler, după varianta germană. Limba germană folosită în articolul german cred că este una arhaică. --Cezarika1 26 noiembrie 2011 20:27 (EET)Răspunde

Probleme cu sursa și licența fișierului Declaratia de la Alba Iulia.jpg[modificare sursă]

File Copyright problem
File Copyright problem

Vă mulțumesc pentru încărcarea fișierului Declaratia de la Alba Iulia.jpg. Am observat, însă, că pagina sa de descriere nu specifică actualmente cine a creat conținutul, astfel încât situația drepturilor de autor este neclară. Dacă nu ați creat dumneavoastră conținutul acestui fișier, va trebui să specificați cine deține drepturile de autor. Dacă l-ați obținut de pe un website, atunci ar fi necesar un link la acel website, împreună cu o specificare a termenilor de utilizare a conținutului său. Dacă, însă, deținătorul dreptului de autor este altul decât editorul site-ului, atunci trebuie specificat dreptul de autor al primului.

Pe lângă adăugarea sursei, este nevoie să știm și termenii de utilizare sub care este publicat fișierul. Aceasta se face, de regulă, prin adăugarea unei etichete corespunzătoare. Dacă dumneavoastră ați creat conținutul (imaginea, filmul, clipul audio), atunci puteți folosi eticheta {{GFDL}} pentru a-l publica sub GFDL. Dacă credeți că fișierul respectă criteriile în vigoare pentru utilizarea de materiale protejate, folosiți o etichetă cum ar fi {{utilizare cinstită în|numele articolului}} sau o alta din pagina WP:FDAI.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, vă rugăm să vă asigurați că ați specificat sursa și licența și pentru ele. Găsiți o listă de fișiere încărcate de dumneavoastră în jurnalul dumneavoastră de upload. Fișierele fără sursă sau licență pot fi șterse la o săptămână după etichetare. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.  —Andreidiscuţie 28 noiembrie 2011 12:19 (EET)Răspunde

Lectură[modificare sursă]

Dragă Mihai, îți mulțumesc pentru link. Interesantă viziune sau analiză din partea DW. Acum, aș reflecta asupra unei singure fraze: O cauză este cu siguranță și faptul că ele rezonează mai degrabă cu ideile cultivate în sânul comunității maghiare, sau cu discursul „ex-centric” al greco-catolicilor. Oare o fi așa? Neavând o viziune asupra mișcărilor recente de idei din domeniul istoriografiei moderne nu pot să-mi dau seama dacă este așa. Interesentă este și folosirea sintagmei „ex-centric”. Adică: „excentric” sau: „ex-centric”, cu alte cuvinte, ceva care e „centrifug" și de la care „centru” s-ar îndepărta?--Zsolt (discuție) 4 decembrie 2011 19:03 (EET)Răspunde

Aveți mesaje noi
Aveți mesaje noi
Bună ziua, Mihai Andrei. Aveți mesaje noi pe pagina de discuție a lui Solt.
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Răspuns}}.

--Silenzio (discuție) 4 decembrie 2011 20:02 (EET)Răspunde

Dragă Silenzio, dragă Zsolt, am citit cu interes răspunsurile voastre, pentru care vă mulțumesc. Cred că alegerea zilei de 1 decembrie ca zi națională, alegere făcută de regimul Iliescu în 1990, a fost o manevră tipic național-comunistă. Prin această manevră destul de ieftină regimul Iliescu a căutat să distragă atenția de la ziua de 22 decembrie, care a însemnat opțiunea națiunii române pentru democrație. Spiritul zilei de 22 decembrie ar fi însemnat coeziunea națiunii, dincolo de demarcația etnică, religioasă sau chiar politică: opțiunea pentru democrație este numitorul comun al partidelor democratice. Or regimul Iliescu nu a vizat coeziunea populară în jurul ideii de libertate și democrație, ci a zgândărit timp de zece ani spaimele și resentimentele cele mai joase (în contra burghezilor, în contra intelectualilor, în contra maghiarilor, în contra occidentului), pentru a-și legitima propria putere. În articolul editorial publicat la 1 decembrie 2006 de Ziua, doamna Zoe Petre remarca: "Aveam, poate, în 1990, șansa de a deprinde alfabetul solidarității civice, democratice, a națiunii. Aveam, poate, șansa de a interioriza simbolistica fidelității față de Patria comună. Ca multe alte șanse pe care regimul Iliescu ne-a făcut să le ratăm în acei ani inaugurali, și aceasta a fost ratată, și 1 decembrie a rămas o festivitate politică, solstițiul de iarnă al dezbinărilor noastre." Din păcate articolul nu mai este accesibil online, dar vi-l pot trimite dacă doriți. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 4 decembrie 2011 23:33 (EET)Răspunde
M-ar interesa articolul Zoei Petre. Mulțumesc. Cele bune.--Silenzio (discuție) 5 decembrie 2011 05:28 (EET)Răspunde
Obiectivă apreciere. Și pe mine mă interesează textul doamnei profesor Zoe Petre.--Zsolt (discuție) 5 decembrie 2011 09:54 (EET)Răspunde
Chiar dacă site-ul Ziua este închis, articolul editorial despre care am vorbit poate fi găsit aici: [3]. Multe salutări, --Mihai Andrei (discuție) 5 decembrie 2011 13:03 (EET)Răspunde
OK! Mulțumesc, Mihai. De vreo câteva minute l-am descărcat, am să-l citesc. Numai bine, al tău colaborator,--Zsolt (discuție) 5 decembrie 2011 13:50 (EET)Răspunde
Mulțumesc. Cele bune. --Silenzio (discuție) 6 decembrie 2011 04:03 (EET)Răspunde

Limitați-vă activitatea la evaluarea articolelor și renunțați pentru totdeauna la comentarii de genul „regimul Iliescu nu a vizat coeziunea populară în jurul ideii de libertate și democrație, ci a zgândărit timp de zece ani spaimele și resentimentele cele mai joase”! Nu mai confundați Wikipedia cu blogul dvs personal!. --188.40.0.67 (discuție) 6 decembrie 2011 10:54 (EET)Răspunde

Mihai Andrei, n-o mai suciți, aruncând-o la Zoe Petre, întrucât nu de-acolo ați ajuns la zgândărire și la cele joase! --188.40.0.67 (discuție) 7 decembrie 2011 01:01 (EET)Răspunde

Necunoscător în ale dreptului eclesiastic[modificare sursă]

Există un termen românesc pentru „reversalia” (mă tem că e o traducere ad-hoc, din partea s.s.): Reverzális, în ce privește „cutuma” botezării copiilor născuți din căsătorii mixte (confesional)? Cred că multe din disputele genealogice s-ar putea rezolva, dacă ar exista un articol ce explică procedura „reversaliei” (Codul Civil al Regatului Ungariei, secțiunea „Căsătoria civilă”, vol. XIV., pg. 76 ). Eu cunosc practic „cutuma”, dar nu cunosc textele juridice și cele istorice.--Zsolt (discuție) 5 decembrie 2011 13:50 (EET)Răspunde

Dragă Zsolt, nu știu exact în ce anume constă procedura la care te referi. Împăratul Iosif al II-lea a stabilit că în familiile mixte confesional băieții iau confesiunea tatălui, iar fetele pe cea a mamei. Această practică există în Transilvania și Banat până în zilele noastre. Principiul fundamental este acela că botezul nu poate fi făcut de două ori. De aceea, în cazul copiilor găsiți (din flori), taina botezului este administrată sub conditione, adică sub rezerva că încă nu a fost botezat. În Germania avem de câțiva ani recunoașterea reciprocă a botezului de către toate cultele creștine. În România această recunoaștere este de facto. Adică ortodocșii ori catolicii nu susțin că protestanții ar fi păgâni și nici viceversa. De aceea nu este necesar (și nici posibil) un nou botez în cazul trecerii de la un cult la altul. Botezul este unul singur. Aceste clarificări arată că dincolo de unele dispute, creștinii alcătuiesc o singură biserică, în baza botezului, care este același, la catolici, ortodocși și protestanți. --Mihai Andrei (discuție) 6 decembrie 2011 10:07 (EET)Răspunde
Dragă Mihai, bună seara. Îți mulțumesc pentru lămuririle de mai sus. Procedura „ reverzális” era un act scris prin care, la botezul unui copil născut într-o familie mixtă confesional, părintele de altă religie decât biserica ce oficia botezul consimțea acordul său pentru efectuarea botezului (și ca o garanție că nu va mai avea loc un al doilea botez după un alt rit). De existența acestei proceduri știu din familie: bunica mea maternă când a fost botezată după rit romano-catolic, străbunicul de religie reformat-calvină a trebuit să dea în fața parohului romano-catolic o asemenea declarație. Întrebarea mea se referea la existența unui text juridic sau o înțelegere ecumenică prin care să fie reglementată obligativitatea întocmirii acestui act.ErdKo scrie pe pagina sa de discuție că în Transilvania și Banat, regula botezului copiilor din familii mixte este o tradiție ce poate fi datată cu începere de la Dieta de la Turda din 1568, și că din punct de vedere al dreptului canonic nu există reglementări stricte, alegerea confesiunii copilului fiind considerată o expresie a libertății de conștiință. În 1921 ar fi existat o înțelegere interconfesională între bisericile tradiționale din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, prin care se încerca codificarea acestei cutume, în practică însă, numai Biserica Romano-Catolică a aplicat-o. În prezent, spune tot ErdKo, nu se mai practică decât sporadic și izolat și numai ca inițiativă personală a unor preoți „prea tradiționaliști”. Dacă este adevărat că această tradiție datează încă de la 1568, legea iosefină să fi avut oare drept sursă de „inspirație” cutuma multiseculară din Transilvania? Iată o întrebare interesantă, dar la care, eu personal, nu mă pot angaja pentru găsirea răspunsului. Oricum, din câte știu eu, legea libertății religioase alături de cea a desființării iobăgiei erau atât de dragi lui Iosif al II-lea, încât pe patul de moarte când a anulat toate decretele pe care le-a semnat în timpul domniei, aceste două au fost excepțiile. Toate cele bune, --Zsolt (discuție) 10 decembrie 2011 19:17 (EET)Răspunde

Biserica Rățeștilor[modificare sursă]

Poti sa imi explici si mie de ce tot modifici sectiunea "cult" a bisericii? Din moment ce in prezent este folosita de ortodocsi inseamna ca apartine cultului ortodox. De ce induci cititorii in eroare? Chiar nu iti inteleg atitudinea decat prin partizanat si rea vointa.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Dux (discuție • contribuții).

Raționamentul tău nu este riguros. Folosirea unui lăcaș de cult nu echivalează în mod automat cu dreptul de proprietate. De acest lucru te poți convinge dacă accesezi chiar pagina BOR, care oferă numeroase exemple în acest sens: [4], [5], [6], [7] etc. Am postat știri doar din ultima lună. Folosirea Bisericii Rățeștilor din Turda de către o parohie ortodoxă, în condițiile în care lăcașul este revendicat de Biserica Română Unită, nu echivalează cu un drept de proprietate al parohiei ortodoxe asupra edificiului respectiv. Am arătat acest lucru și în pagina de discuții a articolului cu pricina, dar se pare că ești destul de rezistent la argumente. --Mihai Andrei (discuție) 7 decembrie 2011 01:03 (EET)Răspunde
Deci in dreptul Bisericii Negre din Brasov ar trebui trecut ca apartine cultului catolic pentru ca initial a fost catolica? Cat despre pagina cu BRU, o multime de minciuni si jumatati de adevar, acum imi e clar ce hram porti. Scrii cu scopul de a manipula si a deruta cititorii. Nu esti cinstiti domnule Mihai Andrei....Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Dux (discuție • contribuții).
Răspunsurile pe care le-ai primit în pagina de discuții de la Biserica Rățeștilor te-au putut convinge că folosința și proprietatea nu sunt totuna. Desigur că multe biserici catolice se află în folosința (benevolă sau nu) a altor culte. Dar și invers, sunt câteva cazuri în care comunități catolice folosesc lăcașuri ale altor denominațiuni, cum poți vedea din exemplul acesta, ilustrat cu fotografii foarte frumoase: [8]. Numai bine, --Mihai Andrei (discuție) 8 decembrie 2011 14:54 (EET)Răspunde

Sărbători fericite[modificare sursă]

Îți urez dumitale și tuturor celor dragi dumitale Sărbători fericite, un An Nou 2012 cu bucurii și împlinirea tuturor dorințelor. 24 decembrie 2011 01:59 (EET)


Crăciun Fericit și îmbelșugat !

Un An Nou 2012 plin de bucurii și împliniri !

 • • Wars • ~~  • •











Îți urez dumitale cât și tuturor celor dragi dumitale Sărbători fericite, un An Nou 2012 cu bucurii, sănătate, precum și toate cele de cuviință. La mulți ani! Lucian GAVRILA (discuție) 24 decembrie 2011 12:39 (EET)Răspunde

Sărbători fericite[modificare sursă]

Cu ocazia zilelor de sărbătoare, vă doresc multă sănătate, bucurie și fericire alături de familie, prietenii și toți cei dragi. Pentru anul ce vine, vă urez un călduros La mulți ani !

Al dumneavoastră coleg, --Zsolt (discuție) 24 decembrie 2011 13:36 (EET)Răspunde