Masacrul de la Siculeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Masacrul de la Siculeni (latină Siculicidium "uciderea de secui", în maghiară Madéfalvi veszedelem) a fost o execuție în masă organizată în anul 1764 de armata austriacă împotriva secuilor rebeli, care s-au împotrivit interzicerii privilegiilor soldaților regimentelor grănicerești secuiești ale graniței militare. Acțiunea a fost ordonată de curtea imperială de la Viena.[necesită citare] Cu executarea ordinului a fost însărcinat generalul Adolf Nikolaus Buccow, guvernatorul imperial al Transilvaniei, care, după refuzul secuilor, și-a dat demisia. Locul lui a fost luat de generalul conte Joseph von Siskovics care, în seara înzăpezită de 7 ianuarie 1764 (ajunul Crăciunului Ortodox), a atacat localitatea Mádéfalva (azi Siculeni).

În timpul masacrului, peste 400 de bărbați, femei și copii au fost uciși de salvele de artilerie ale austriecilor.[necesită citare] Placa memorială dezvelită în 1899 la fața locului menționează 200 de victime.

Consecința imediată a masacrului a fost emigrarea a numeroși secui în Moldova, unde au înființat sate noi sau s-au refugiat în comunitățile de secui din Bucovina. Satele nou înființate au fost Istensegíts ("Doamne ajută") (Țibeni), Fogadjisten ("Doamne primește") (1776, Iacobești), Hadikfalva (Dornești), Józseffalva (1785, Vornicenii Mari), Andrásfalva (1786, Măneuți). În prezent, aceste sate fac parte din județul Suceava.

Din toamna anului 1940 până în primăvara anului 1941 a avut loc repatrierea secuilor din Bucovina[1].

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Flag of Romania.svgHourglass drawing.svg Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.