Comuna Crângeni, Teleorman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Crângeni
—  Comună  —
Crângeni se află în România
Crângeni
Crângeni
Crângeni (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°2′N 24°47′E / 44.033°N 24.783°E / 44.033; 24.78344°2′N 24°47′E / 44.033°N 24.783°E / 44.033; 24.783

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Stema Teleorman.svg Teleorman

SIRUTA 152617

Reședință Crângeni
Componență Crângeni, Balta Sărată, Dorobanțu, Stejaru

Guvernare
 - Primar Iulian Lică[*][3][4] (PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2878 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 3.635 locuitori

Fus orar UTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Crângeni este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Balta Sărată, Crângeni (reședința), Dorobanțu și Stejaru.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Crângeni

     Români (93,5%)

     Necunoscută (6,25%)

     Altă etnie (0,24%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Crângeni

     Ortodocși (89,95%)

     Adventiști de ziua a șaptea (3,71%)

     Necunoscută (6,25%)

     Altă religie (0,06%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crângeni se ridică la 2.878 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.635 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,5%). Pentru 6,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,96%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (3,72%). Pentru 6,25% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Crângeni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Iulian Lică[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Social Democrat 7              
Partidul Mișcarea Populară 1              
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1              
Partidul Național Liberal 1              
Partidul Național Democrat 1              

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

  • Baia comunală, azi grădiniță, Crângeni. Datare: 1912.

Istoric[modificare | modificare sursă]

  • Satul nou, Comuna Crâgeni:

După al II-lea război mondial, oamenii au fost împroprietăriți prin reforma agrara menita sa grabeasca comunizarea tarii, li s-au dat locuri de casă, între Călmățui, Poala Pădurii (resturi ale pădurii nebune) și Lacul Sava. Oamenii nu se poate spune ca au prosperat aici, în schimb, cei cu darul muncii și cu înțelepciunea de care auzim în poveștile populare, au trăit pe-un Picior de Plai, pe-o Gură de Rai. Bătăturile s-au umplut repede de copii și lunca răsuna de cântări în sărbători. Iernile erau frumoase de grele iar primăverile umpleau câmpurile de verdeață, piepturile de aer reavăn și sufletele de dorințe netăvilite. Ca orice sat, Satul Nou cum s-a chemat la facere, își avea personajele lui: Marcel Budala acordeonist cunoscut în 7 sate, Aurel al lui Gariu ce se băga pe fundul apei și ieșea cu un pește într-o mână , unul în cealalta mână și altul în dinți,... și prin ei se umplea satul cu poveștile lor de viață, pe care le mai auzim și noi acum din gurile domoale ale bătrânilor ce și-au trăit viața asta și parcă așteaptă să se ducă, că viitorul nu le mai spune nimic bun.

Comunismul a trecut peste ei și i-a răscolit, le-a transformat raiul în iad, dar s-au obișnuit. Iadul a luat și el față umană și și-au dus viața înainte. Tinerii au luat drumul orașelor, zona s-a mecanizat și proiectele de la București au început să se materializeze în lucrările funciare de anvergură. Locul ăsta a avut totuși noroc, este așa izolat de căile principale de comunicație, ca transformările nu i-au schimbat fața, ci poate chiar au înnobilat-o. A apărut o frumusețe de lac in arcul padurii de la "Dig" pe terenurile oamenilor, dar care, ce spun eu, nu mai erau ale oamenilor. Sistemul de irigații funcționa din plin și recoltele record, nu erau ale oamenilor, erau ale țării întregi, un termen abstract care înghițea bunuri cu nemiluita, pentru alte lucrări de anvergură... Oricum, mai nimic nu se întorcea la ei. Totuși, Satul Nou era în continuare frumos, însă poveștile începeau să aibe o aură de legendă, pentru că altele nu le mai luau locul.

A venit anul 1971, an ca toți anii, nu și pentru Satul Nou însă. Anul ăsta a inundat Piciorul de Plai și a umplut Gura de Rai cu nămol și durere. Ploile au umplut la refuz lacul și acțiunea nesăbuită a oamenilor ce nu au cunoscut vulnerabilitățile barajului făcut din pământ, au dus la dezastru. Satul tot, astăzi Stejarul, ca să i se uite numele, s-a mutat mai aproape de comună și deapană, cât mai are prin cine, poveștile devenite legende.

Note[modificare | modificare sursă]