Vânturi din România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Crivățul[modificare | modificare sursă]

Este un vânt de pe teritoriul Moldovei, Dobrogei și partea sud-estică a Munteniei, care suflă mai ales iarna aducând zăpadă, furtuni de zăpadă (viscol) și ger, fiind un vânt puternic ce poate atinge viteze de 30 - 35 m/s.

A fost descris poetic de Vasile Alecsandri în pastelul „Iarna”. Vara suflă sporadic aducând un aer fiebinte și uscat din răsărit. Mai este numit și „Traistă goală” sau „Vântul de miazănoapte” deoarece bate dinspre nord. În Transilvania mai este numit și „Soreț”, desemnat printr-un cuvânt derivat probabil de la Soare.

Nemirul (nemerul)[modificare | modificare sursă]

Nemirul sau nemerul (în maghiară: nemere) este un vânt local din depresiunea Brașovului ce bate dinspre Munții Nemira. Aduce din Carpații Orientali mase reci de aer din văile munților, depuse de crivăț, are o viteză mai redusă (10 - 20 m/s). Nemirul bate dinspre est și intră pe Valea Oituzului spre depresiunea Brașovului.

Austrul[modificare | modificare sursă]

Vânt de pe teritoriul Transilvaniei de vest. Fiind un vânt cald și uscat (20 - 30 km/oră) care aduce secetă, este poreclit „Sărăcilă”. De asemenea, pe teritoriul Banatului este un vânt uscat numit „Cosava”.

Foehnul[modificare | modificare sursă]

Este un vânt cald care suflă în depresiunile din Subcarpații de Curbură, depresiunile din sudul și sud-vestul Transilvaniei.

Suhoveiurile[modificare | modificare sursă]

Sunt vânturi care bat vara (foarte uscate) în Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei și Bărăgan.

Alte vânturi locale[modificare | modificare sursă]

  • Băltărețul - vânt cald și umed din Muntenia ce aduce ploi.
  • Vântul negru (în turcă Kara-yel) - vânt din Dobrogea și sudul Munteniei (Bărăgan). Vânt uscat și fierbinte ce aduce secetă, din această cauză primind denumirea de "Traistă goală".
  • Zefirul - vânt slab care suflă din apus.