Comuna Bucovăț, Timiș

Bucovăț

— comună —

Stemă

Bucovăț (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 45°45′18″N 21°22′52″E / 45.755°N 21.3811°E

Atestare documentară

Reședință

Componență

Guvernare

- primar al comunei Bucovăț[*]

Gheorghe Pop[*]^[1] (CNR, octombrie 2020)

Suprafață

- Total

32,35 km²

Altitudine

92 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

2.512 locuitori

- Densitate

49,49 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

307352

Prezență online

GeoNames

Amplasarea în cadrul județului

Bucovăț este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Bazoșu Nou și Bucovăț (reședința). A făcut parte din comuna Remetea Mare. A fost declarată comună, având în componența sa și satul Bazoșu Nou.

Localizare

Bucovățul se situează în centrul județului Timiș, la circa 10 km est de municipiul Timișoara. Se învecinează la nord cu Remetea Mare (3 km), la est cu Bazoșu Nou (3 km), la sud cu Albina, la sud-vest cu Moșnița Veche (7 km).

Istorie

Pe teritoriul localității au fost descoperite urme arheologice începând cu epoca fierului, dar mai ales din neolitic. Conform Monografiei Banatului de Ioan Lotreanu, prima atestare documentară datează din 1492, într-o diplomă care îi acordă Bucov-ului statutul de oraș. Acest lucru arată că localitatea e mult mai veche. Despre existența localității în perioada otomană nu se cunosc amănunte, dar ea exista la 1690, pentru că este consemnată de Marsigli în notele sale.

Sursele documentare de după cucerirea Banatului de către habsburgi, însemnează satul cu numele Bucova (la 1723, pentru că la 1717 nu apare menționată). Inițial, vatra satului s-a aflat în altă parte, pe o zonă mlăștinoasă. Din cauza numeroaselor inundații, satul a fost mutat pe vatra actuală. Până la 1720 locuitorii s-au mutat în totalitate în noua așezare și în plus au mai sosit aici familii de români din Oltenia, cărora localnicii le-au zis „țărani”, de la care a rămas până astăzi o stradă numită „ulița țăranilor”. Prima școală a fost construită pe la 1774, iar în 1776, comuna avea 82 case.

În secolul al XIX-lea au fost încercate colonizări cu maghiari, dar aceștia au plecat, Bucovățul rămânând complet românesc. A făcut parte din comuna Remetea Mare, de care s-a desprins în anul 2007 și împreună cu Bazoșu Nou a format comuna Bucovăț.

Populația (evoluție istorică)

Recensământul^[2]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Alte etnii
1880	1.430	1.220	169	39	2
1900	1.634	1.366	205	46	17
1941	1.172	1.023	112	29	8
1977	1.391	1.248	89	7	47
1992	1.058	909	28	2	119 (113 romi)

Demografie

Componența etnică a comunei Bucovăț

Români (85,63%)

Alte etnii (2,43%)

Necunoscută (11,94%)

Componența confesională a comunei Bucovăț

Ortodocși (79,58%)

Romano-catolici (2,43%)

Baptiști (1,35%)

Alte religii (3,54%)

Necunoscută (13,1%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bucovăț se ridică la 2.512 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.601 locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,63%), iar pentru 11,94% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,58%), cu minorități de romano-catolici (2,43%) și baptiști (1,35%), iar pentru 13,1% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Bucovăț este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gheorghe Pop[*], de la Coaliția Națională pentru România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Coaliția Națională pentru România	6
	Alianța Dreapta Unită	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Partidul Puterii Umaniste	1

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

Vezi și

Lunca Timișului, arie de protecție specială avifaunistică.

Legături externe

[bb7a085bb2c9cf9effedb938f3209615-1] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[st-2] Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]