Sari la conținut

Comuna Belinț, Timiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Belinț
—  comună  —

Map
Belinț (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°45′13″N 21°45′58″E ({{PAGENAME}}) / 45.753611111111°N 21.766111111111°E

Țară România
Județ Timiș

SIRUTA155797

ReședințăBelinț
Componență

Guvernare
 - PrimarLaurențiu-Ionel Tîrziu[*][1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total63,2 km²
Altitudine104 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total2.410 locuitori
 - Densitate44,13 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal307045

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Belinț (germană Belintz, maghiară Belence) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Babșa, Belinț (reședința), Chizătău și Gruni.

Se situează în estul județului Timiș, pe DN6, la o distanță de 14,5 km de municipiul Lugoj și 45,5 km de municipiul Timișoara.

Satul a fost locuit încă din preistorie și s-a ridicat în vecinătatea localității (antice) Tapia. Belințul în secolul X a aparținut Voievodatului lui Glad și apoi Districtului medieval al Belului. Denumirea Belinț (Belinc, Belence) a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Într-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 34 case.[3]

Comuna Belinț este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Laurențiu-Ionel Tîrziu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[4]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal4    
Partidul Social Democrat3    
Uniunea Salvați România2    
Partidul Mișcarea Populară1    
Partidul PRO România1    
  • 2004-2004: Romulus Vlaiconi (PSD); viceprimar Gabriel Zanfir (PNL).

Consiliul Local a fost constituit din 11 consilieri, împărțiți astfel:

    Partid Consilieri Componența
  Partidul Social Democrat 5          
  Alianța Dreptate și Adevăr (4 PD și 1 PNL) 5          
  Partidul România Mare 1          

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica Ortodoxă "Învierea Domnului" din 1797[1]





Componența etnică a comunei Belinț

     Români (89,46%)

     Alte etnii (10,54%)



Componența confesională a comunei Belinț

     Ortodocși (82,99%)

     Penticostali (5,15%)

     Alte religii (1,78%)

     Necunoscută (10,08%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Belinț se ridică la 2.410 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.789 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,46%).[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,99%), cu o minoritate de penticostali (5,15%), iar pentru 10,08% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

  • Institutul Social Banat-Crișana, Anchetă monografică în comuna Belinț, Editura Tipografia Românească, Timișoara, 1938
  • Gherga, Eugen, Belinț în prima jumătate a epocii moderne (1717 - 1869) pdf[nefuncțională]

Bibliografie suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Sabin V. Drăgoi, Monografia muzicală a comunei Belinț. 90 melodii cu texte culese, notate și explicate, Editura Scrisul Românesc, Craiova [1942].
  • Monografia muzicală a comunei Belinț. 90 melodii cu texte culese, notate și explicate / XXX Coruri aranjate și armonizate după melodiile poporale culese, notate și alese din comuna Belinț, Ediție anastatică îngrijită de Constantin-Tufan Stan, cu un studiu muzicologic al lui Constantin Catrina și un studiu lingvistic de Simion Dănilă, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012.
  • Constantin-Tufan Stan, Rapsodia din Belinț, Cuvânt de întâmpinare de Simion Dănilă, Editura Marineasa, Timișoara, 2003.
  • Simion Dănilă, Belinț 730 (1285-2015), Editura David Press Print, Timișoara, 2015.
  • Legături externe
  • Sit dedicat satului Belinț Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Despre Belinț pe situl Banaterra Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Anuarul Socec al României Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.