Nitrit de amil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nitrit de amil
Identificare
Număr CAS110-46-3[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem8053[3]  Modificați la Wikidata
ChemSpider7762[4]  Modificați la Wikidata
UNII5N0U5TUC9Z[1]  Modificați la Wikidata
KEGGC07457  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL1535371[5]  Modificați la Wikidata
SMILES
CC(C)CCON=O[3]  Modificați la Wikidata
InChI
InChI=InChI=1S/C5H11NO2/c1-5(2)3-4-8-6-7/h5H,3-4H2,1-2H3[3]  Modificați la Wikidata
Date chimice
FormulăC₅H₁₁NO₂[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară117,1465 u.a.m.  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Nitritul de amil (sau azotitul de amil) este un compus organic cu formula chimică C5H11ONO. Compusul prezintă proprietăți vasodilatatoare datorită grupei nitrit, aceasta fiind legată de un rest amil.[6]

Utilizări[modificare | modificare sursă]

În medicină, nitritul de amil este utilizat ca antihipertensiv și în tratamentul anginei pectorale, datorită efectul vasodilatator.[7] De asemenea, este utilizat uneori ca antidot în intoxicațiile cu cianuri.[8][9] În acest caz, acționează ca agent oxidant, inducând formarea methemoglobinei; aceasta se leagă de ionii cianură existenți, formând cianmethemoglobină.[10]

Compusul este utilizat și recreațional, ca drog inhalant, inducând o stare de euforie de scurtă durată. De asemenea, efectul euforizant este potențat în asociere cu alte droguri stimulante, precum cocaina sau MDMA.[8] În engleză, drogul inhalator poartă denumirea de poppers.[11]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d isopentyl nitrite (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  2. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l „Nitrit de amil”, ISOAMYL NITRITE (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Iso-Amyl nitrite (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b CHEMBL1535371 (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  6. ^ „Amyl Nitrite”. Alcohol and Drug Foundation. Accesat în . 
  7. ^ „Amyl Nitrite”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în . 
  8. ^ a b AJ Giannini, AE Slaby, MC Giannini. The Handbook of Overdose and Detoxification Emergencies. New Hyde Park, NY. Medical Examination Publishing Co., 1982, pp.48-50.
  9. ^ Mason DT, Braunwald E (noiembrie 1965). „The effects of nitroglycerin and amyl nitrite on arteriolar and venous tone in the human forearm”. Circulation. 32 (5): 755–66. doi:10.1161/01.cir.32.5.755 Accesibil gratuit. PMID 4954412. 
  10. ^ Vale, J. A. (). „Cyanide Antidotes: from Amyl Nitrite to Hydroxocobalamin – Which Antidote is Best?”. Toxicology. 168 (1): 37–38. 
  11. ^ „The Side Effects and Dangers of Poppers”, Verywell Mind, arhivat din original la , accesat în  

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Acest articol legat de un medicament este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

Format:Antidoturi

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nitrit_de_amil&oldid=15769387