Mihai Caraman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Mihai Caraman (n. 11 noiembrie 1928, comuna Oancea, județul Galați) este un fost general de Securitate român, care a îndeplinit funcția de director al Serviciului de Informații Externe în perioada 1990-1992.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Mihai Caraman s-a născut la data de 11 noiembrie 1928, în comuna Oancea, județul Galați. A fost ofițer în cadrul Direcției de Informații Externe a Securității Statului.

În perioada 1958-1968, în calitate de șef al rezidenței de spionaj din Paris, a organizat și condus așa-numita „Rețea Caraman”, care a reușit să sustragă și să aducă în țară unele documente din Cartierul General al NATO, provocând daune grele Alianței Nord-Atlantice. Asupra lui Mihai Caraman a planat bănuiala că ar fi lucrat și pentru KGB, deoarece a fost singurul ofițer al Securității decorat de KGB pentru rezultate excepționale împotriva NATO.[1]

În 1968, o parte dintre agenții recrutați de Caraman au fost deconspirați, iar ofițerul român a fost retras în țară, unde a deținut mai multe funcții de comandă în structurile de spionaj devenind și șeful diviziei de contrainformații de la Direcția de Informații Externe.

După fuga generalului Ion Mihai Pacepa în SUA, din 1978, Mihai Caraman a fost detașat în funcții neimportante și, în final, în 1979 a fost trecut în rezervă.

După evenimentele din decembrie 1989, la data de 18 ianuarie 1990 generalul Caraman a fost reactivat și a fost numit în funcția de adjunct al ministrului apărării naționale și comandant al Centrului de Informații Externe, centru care a devenit la 13 decembrie 1990 Serviciul de Informații Externe.

La scurt timp, generalul Gheorghe Moga (cel care a găsit legătura dintre Caraman și KGB) a murit subit, în imprejurări neelucidate nici azi.[1] Câteva luni mai târziu a dispărut și generalul Nicolae Doicaru care (împușcat la o vânătoare cu un glonț, deși toți participanții aveau doar alice), ca prim adjunct al ministrului de Interne, fusese însărcinat cu supravegherea informativa a lui Caraman.[1]

În anul 1992, Manfred Wörner, secretarul general al NATO, a anunțat că nu va vizita Bucureștiul atât timp cât Caraman va conduce SIE, deoarece considera că o persoană care a spionat împotriva NATO este incompatibilă cu funcția de șef al serviciului de spionaj al unei țări care făcea demersuri de aderare la NATO.

Ca urmare a acestui "ultimatum", la 22 aprilie 1992 președintele Ion Iliescu a aprobat „cererea” lui Caraman de a se pensiona și l-a avansat la gradul de general-colonel.

Critici[modificare | modificare sursă]

În aprilie 2007, Ioan Talpeș, fost șef al DIE, l-a acuzat pe Caraman că ar avea o legătură cu omul de afaceri Dinu Patriciu.[2]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c PACEPA: CEAUȘESCU a ordonat ca "PORCU” să fie trecut în rezervă, dar sa aibă microfoane și în pantofi. Vezi ce mare SPION al KGB era "PORCU”, 5 septembrie 2016, Roland Cătălin Pena, Evenimentul zilei, accesat la 8 septembrie 2016
  2. ^ Ioan Talpes: Exista o relatie Mihai Caraman-Dinu Patriciu, 24 aprilie 2007, RL Online, România liberă, accesat la 8 septembrie 2016

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Pierre Accoce, Daniel Pouget - Rețeaua Caraman - Cei treisprezece români care au zguduit NATO (Ed. Compania, 1999)

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Director al SIE
18 ianuarie 19909 aprilie 1992

Succesor:
gen. Ioan Talpeș