Grigore Tocilescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române
Grigore Tocilescu
Grigore Tocilescu - Foto01.jpg
Istoricul Grigore Tocilescu
Date personale
Născut 26 octombrie 1850
Fefelei, Prahova, Țara Românească
Decedat 18 septembrie 1909, (59 de ani)
București, România
Naționalitate  România
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație istoric, arheolog, epigrafist și folclorist
Activitate
Lucrări remarcabile De-nceputul lumiei de-ntâiu”, „Dacia înainte de romani”, „Monumentul de la Adamclisi”, „Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie

Grigore Tocilescu (n. 26 octombrie 1850, Fefelei, Prahova - d. 18 septembrie 1909, București) a fost un istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român, membru titular al Academiei Române (1890)[1].

Studiile[modificare | modificare sursă]

După terminarea școlii primare și a gimnaziului la Ploiești, Tocilescu pleacă întâi la București, unde termină liceul la Sf. Sava, după care urmează studiile superioare la Praga și Viena, unde s-a format ca jurist, filolog clasic, slavist și istoric[2]. Obține titlul de doctor în filosofie și se licențiază în drept.

Activitatea profesională[modificare | modificare sursă]

Grigore Tocilescu - caricatură de Nicolae S. Petrescu-Găină

În anul 1877 Grigore Tocilescu a fost la Moscova, la muzeul Rumianțov, unde a copiat cartea De-nceputul lumiei de-ntâiu, scrisă de Mihail Moxa și i-a trimis copia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care apublicat-o în Cuvente den batrâni, (vol. I, 1878). Lucrarea este un fel de istorie universală, care începe de la "facerea lumii", vorbește de asirieni, egipteni, perși, trecând apoi la romani. Face pe scurt istoria Republicii Romane, după care enumeră împărații de Apus și de Răsărit, până la stabilirea domniei turcești în Europa și termină cu primele lupte ale turcilor cu românii la 1489.[3]

Întors în țară, ocupă în 1881, ocupă postul de profesor de istorie antică și de epigrafie la Universitatea București.

Este coautor al lucrării Marele Dicționar Geografic al României, apărut în 5 volume la București, în perioada 1898-1902. A fost secretar general la Ministerul Învățământului și, de mai multe ori, senator conservator.

Tocilescu este unul din primii istorici care s-a ocupat de studiul civilizațiilor de pe teritoriul fostei Dacii. A lăsat trei lucrări impresionante: Dacia înainte de romani, Monumentul de la Adamclisi în colaborare cu O. Benndorf și G. Niemann și Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie[2].

Ca folclorist a publicat în colaborare o vastă culegere folclorică.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • Dacia înainte de romani, Tipografia Academiei Române, 1880
  • Istoria românilor, (reeditare) Editura Tipo Moldova, 2010
  • Balade și doine (reeditare), Editura Miracol, 2010; Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-606-604-096-9.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – T
  2. ^ a b Ioana Bogdan Cataniciu: Grigore Tocilescu - Întemeietor al școlii de arheologie românească
  3. ^ Gheorghe Adamescu: Istoria literaturii române

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Manual de istoria română: pentru șcólele secundare de ambe-sexe, Bucuresci, Lito-Tipografia Carol Göbl,1894;
  • Balade și doine, (prefață Marin Bucur), București, Editura Tineretului, 1958.