Margit Slachta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Margit Slachta
Slachta Margit.jpg
Date personale
Născută[1][2][3] Modificați la Wikidata
Kassa, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedată (89 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Buffalo, New York, SUA Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Hungary.svg Ungaria Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană
activist social[*]
redactor[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBudapesta Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiDrept între popoare ()

Margit Slachta (sau Schlachta, n. ,[1][2][3] Kassa, Austro-Ungaria – d. ,[2][3] Buffalo, New York, SUA) a fost o activistă maghiară. În 1920 ea a fost prima femeie aleasă în Dieta Ungariei, iar în 1923 a fondat un institut romano-catolic religios destinat femeilor.[4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut în Kassa, Ungaria, în 1884. De la o vârstă fragedă Margit și părinții ei au plecat să trăiască în Statele Unite ale Americii pentru o scurtă perioadă.[5] La întoarcerea lor în Ungaria, Margit a fost instruită la o școală catolică din Budapesta, ca profesoară de franceză și de limba germană.

Ca susținătoare a drepturilor omului a fondat „Uniunea Femeilor Catolice”, o organizație al cărei scop era promovarea femeii în societatea maghiară. În 1920 Margit Slachta a fost prima femeie care a fost aleasă în Parlamentul din Budapesta.[6][7] În 1908 s-a alăturat unei comunități religioase, „Societatea Misiunii Sociale”. În 1923 a fondat organizația „Societatea Surorilor Sociale”. Această organizație a devenit bine cunoscută în întreaga Ungarie pentru asistență medicală, moașe și servicii de orfelinat.[8] Comunitatea a deschis școli profesionale de asistență socială în Budapesta și Cluj. Unii studenți s-au alăturat comunității religioase.

Primele legi anti-evreiești au fost adoptate în Ungaria în anul 1938. Slachta a publicat în ziarul „Vocea Spiritului” articole în care a criticat legile respective. În 1943 guvernul i-a suprimat ziarul, dar Slachta a continuat să-l publice clandestin. Ordinul ei de călugărițe a continuat să se implice în salvarea evreilor, iar sora Sára Salkaházi a fost împușcată din acest motiv.

Margit Slachta a revenit în Parlament după alegerile din 1945. Cu toate acestea, ea a demisionat din partid în ianuarie 1946, rămânând ca independentă.[9][10]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Schlachta Margit, accesat în  
  2. ^ a b c d WeChangEd 
  3. ^ a b c d Margit Slachta, GeneaStar 
  4. ^ Bartov, O. & Mack, P. (2001).
  5. ^ Sheetz-Nguyen, Jessica.
  6. ^ Rogow, S.M. (2005).
  7. ^ Phayer, M. (2000) The Catholic Church and the Holocaust, 1930–1965. p. 117 (ISBN 9780253337252)
  8. ^ Sheetz, Jessica A., "Margit Slachta and the early rescue of Jewish families, 1939-42"
  9. ^ Mária Palasik (2011) Chess Game for Democracy: Hungary Between East and West, 1944-1947, McGill-Queen's Press, p. 39
  10. ^ Francisca de Haan, Krasimira Daskalova, Anna Loutfi (2006) Biographical Dictionary of Women's Movements and Feminisms in Central, Eastern, and South Eastern Europe: 19th and 20th Centuries, Central European University Press, p. 522

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mona, Ilona. (1997). Slachta Margit (OCLC 246094536)

Legături externe[modificare | modificare sursă]