Arlon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arlon
—  Oraș  —
Vedere panoramică spre Arlon
Drapel
Drapel
Stema Arlon
Stemă
Arlon se află în Belgia
{{{alt}}}
Arlon
Arlon în Belgia
Coordonate: Coordonate: 49°41′N 5°49′E / 49.683°N 5.817°E / 49.683; 5.81749°41′N 5°49′E / 49.683°N 5.817°E / 49.683; 5.817

Țară Belgia
Regiune Valonia
Provincie Luxemburg
Arondisment Arlon

Secțiuni

Guvernare
 - Primar Vincent Magnus

Suprafață
 - Total 118,64  km²

Populație (2008)
 - Total 26.929 locuitori
 - Densitate 227 loc./km² 

Coduri poștale 6700, 6704, 6706

Site: Sit oficial

Arlon în Provincia Luxemburg
Arlon în Provincia Luxemburg

Arlon (luxemburgheză și germană Arel, neerlandeză Aarlen, valonă Årlon) este o comună din regiunea Valonia, Belgia. Arlon se află la frontiera cu Luxemburg. Comuna Arlon este formată din localitățile Arlon, Autelbas, Bonnert, Guirsch, Heinsch și Toernich. Suprafața sa totală este de 118,64 km². La 1 ianuarie 2008 comuna avea o populație totală de 26.929 locuitori.

Limba tradițională vorbită în zonă este limba luxemburgheză. Limba este recunoscută oficial prin decretul din data de 24 decembrie 1990 al Comunității franceze din Belgia. Limba franceză este însă singura limbă oficială.

Istoria[modificare | modificare sursă]

Arlon împreună cu Tournai și Tongeren sunt princtre cele mai vechi localități din Belgia. Orașul Arlon a luat ființă la intersecția unor drumuri între Reims, Trier și Köln. Înainte de cucerirea romană populația era de origine celtică. În perioada Imperiului Roman localitatea este numită Orolaunum Vicus.

La căderea Imperiului Roman, localitatea intră sub influență merovingiană, la sfârșitul acestei perioade fiind construită prima biserică. În Evul Mediu localitatea este centrul unui comitat sub influența ducilor de Limburg și este fortificată. La moartea lui Waleran al III-lea de Limburg, comitatul de Arlon revine contelui de Luxemburg. Până la izbucnirea revoluției franceze, orașul va face parte din comitatul și ulterior ducatul Luxemburg.

În timpul războaielor revoluționare franceze fortăreața Arlon este atacată de două ori în 1793 și 1794. În 1795 ducatul Luxemburg este anexat de către republica franceză iar teritoriul este reorganizat sub forma unui departament, Forêts, în cadrul căruia Arlon este o comună din arondismentul Luxemburg. În 1815 regiunea revine Regatului Unit al Țărilor de Jos în care orașul Arlon aparține de Marele Ducat de Luxemburg, o provincie specială ce face parte din Confederația Germană.

În 1830 izbucnește revoluția belgiană care duce la independența Belgiei. Până în 1839 întregul Mare Ducat Luxemburg face parte din noul stat belgian, dar în urma semnării tratatului de pace ce recunoaște independența noului stat, se ajunge la un compromis prin care jumătatea vestică, majoritar francofonă este separată de ducatul Luxemburg și alipită Belgiei, iar jumătatea vestică, majoritar germanofonă devine un stat independent, o monarhie în uniune personală cu Regatul Țărilor de Jos. Orașul Arlon este situat în apropierea noii frontiere, dar cu toate că este majoritar germanofon, devine reședința noii provincii belgiene.

Oameni născuți în Arlon[modificare | modificare sursă]

Localități înfrățite[modificare | modificare sursă]

Arlon este înfrățit cu :

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Arlon