Utilizator:tgeorgescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Turnul Babel
10 Ani Acest utilizator a colaborat la Wikipedia mai mult de 10 ani.
Acest redactor este un Auspicious Looshpah și are dreptul de a afișa Cartea Întregii Cunoașteri, cu Apendice Secret.
Acest utilizator face parte din Patrula schimbărilor recente.
ro Acest utilizator este un vorbitor nativ al limbii române.
en-3 This user is able to contribute with an advanced level of English.
nl-2 Deze gebruiker heeft gemiddelde kennis van het Nederlands.
fr-2 Cet utilisateur peut contribuer avec un niveau moyen en français.
it-1 Quest'utente può contribuire con un italiano di livello semplice.
es-1 Este usuario puede contribuir con un nivel básico de español.
de-0 Dieser Benutzer hat keine Deutschkenntnisse (oder hat beträchtliche Schwierigkeiten mit der Sprache).
Acest utilizator este hacker.
Acest utilizator crede în Dumnezeu.
21 Acest utilizator are o experiență de wikipedist de 21 de ani, 3 luni și 29 de zile.
50 Terra îmi simte greutatea deja de 50 ani, 7 luni și 23 zile.
Caută utilizatori
după diverse criterii

drs. Tudor Georgescu sau T. Georgescu, BSc, M

Sweet sixteen, 23 decembrie 2018.

Motto-ul meu pe Wikipedia:

„Când vezi omul cu ochelari de cal îl ocolești. Că să stai să convingi prostul că e prost e cel mai inutil sport. Râzi de el și mergi mai departe.”

Motto-ul celorlalți despre activitatea mea pe Wikipedia:

„Pentru fanatic, intelectualul este diavolul, fiindcă intelectualul se îndoiește.”


The Defender of the Wiki Barnstar
Multe mulțumiri pentru eforturile depuse în păstrarea articolelor curate de spam și alte prostii. Wikipedia este un proiect de o calitate mai bună datorită editorilor harnici și conștiincioși ca tine! --Hu12 (discuție) 24 mai 2011 17:11 (EEST)
The Original Barnstar
Many thanks for your help with the translation project! Doc James (talk · contribs · email) 11:20, 22 May 2012 (UTC)

Confuzie de nume[modificare | modificare sursă]

Nu sunt dr. Tudor V. Georgescu, sunt drs. Tudor Al. Georgescu.

Activitate pe Wikipedia[modificare | modificare sursă]

Vezi [1]. Prima mea contribuție pe rowiki: [2]. Prima mea contribuție pe enwiki: [3]. Menționat pe en:WP:EDITS printre top 2600 redactori ai en.wiki, pe întreaga ei durată.

Eu nu scriu ca să placă publicului sau altor wikipediști, ci pentru că este adevărat conform WP:CHOPSY.

Specializarea mea pe Wikipedia sunt știrile nedorite. Adică dorite de oamenii de știință mainstream și nedorite de publicul plin de prejudecăți.

De ce atâta ură împotriva mea?[modificare | modificare sursă]

Acesta este răspunsul meu la o întrebare de pe Quora:

În multe țări, dacă exerciți gândirea critică, ajungi la închisoare. Sau vei fi linșat de o mulțime furioasă.

Deci, da, acesta este un răspuns real la întrebarea dvs. reală, spre deosebire de alții care v-au înțeles greșit întrebarea și vă țin poliloghii că nu puteți avea libertate fără gândire critică.

Întrebarea a fost: cum lipsa gândirii critice cauzează libertatea personală? La aceasta întrebare am răspuns. V-am răspuns de ce a da dovezi de gândire critică este un obstacol în calea libertății personale. Este o lume rea și multe regimuri și mulți oameni urăsc curajul celor care manifestă abilități de gândire critică.

Administratorii sunt urâți de anumiți editor pentru că iau măsuri, eu sunt urât pentru gândurile mele.

Eu nu sunt urât pentru că încalc WP:Regulile noastre, ci tocmai pentru că le respect.

Poliția[modificare | modificare sursă]

Am fost amenințat cu Poliția pentru simplul fapt că am opinii, care nu sunt nici măcar originale, pe teme de istorie și teologie. Bineînțeles că Poliția Română și Poliția Olandeză nu ascultă de astfel de tarați congenital, pentru că nu sunt Inchiziție sau Poliție de Șaria. Ei pot să înainteze câte plângeri penale doresc, iar polițiștii, procurorii și judecătorii de cameră preliminară vor râde de prostia lor. Vor fi considerați de secția de Poliție drept procesomani care nu sunt întregi la minte. Iar în drept civil nu le acordă niciun judecător daune pe motiv că eu am publicat o erezie sau că nu m-am exprimat pios față de memoria unui legionar, mort de mult. Fapta clar există: ceea ce scriu eu, ei consideră eretic sau imoral, conform dogmelor bisericilor din care ei fac parte. Dar într-un stat de drept erezia și simpla imoralitate nu constituie fapte penale. Doar cineva beat criță ar putea considera că astea sunt contravenții sau infracțiuni. Poliției nu-i pasă de ceea ce bisericii lor i se pare eretic sau imoral. Zurbagii se iau de oameni care scriu lucruri verificabile, bazate pe surse de încredere, pentru că zurbagiilor alcoolismul le-a distrus creierii. Știu wikipediști (nu spun cine) despre care polițiștilor și procurorilor (în viața reală) li s-a făcut lehamite de plângerile lor penale despre cai verzi pe pereți. E de mirare că polițiștii și-au păstrat sângele rece și nu i-au luat imediat la bătaie.

Și de ce ar fi ce scriu eu „abuzuri”? Sunt unul dintre principalii contribuitori la en:masturbation, am scris cel puțin 22,5% din articol (și chiar referitor la ce nu e scris de mine, eu adesea l-am prevăzut cu WP:SdI când s-a pus problema ștergerii sau păstrării fragmentelor respective). De ce nu s-au sesizat administratorii en.wiki că ce am scris eu acolo ar fi „abuzuri”? Că sunt pasaje scrise de mine care stau de ani de zile în acel articol, și niciun administrator nu s-a sesizat să le șteargă sau să mă blocheze de la editarea acelui articol. Articolul en:masturbation este consultat în medie de peste 5000 ori/zi de internauți din toată lumea (media pe aprilie 2023: 5972 ori/zi, în timp ce en:YouTube, aflată pe primul loc în martie, are o medie pe aprilie de 99763 ori/zi, fiind de 16,7 ori mai populară, în timp ce en:Pornhub, locul 348 în martie, este de doar 2,54 ori mai populară în aprilie, cu o medie de 15166 ori/zi — iar în ce privește tinerii, șansa de a cade pradă unei idei care le distruge viața este mult mai mare pe YouTube decât pe Pornhub — statisticile sunt date parțiale disponibile pe 24 aprilie 2023). Eu am introdus în articol cele mai multe susțineri conforme cu en:WP:RS/AC. Deci dacă ar trebui cineva scos drept țap ispășitor pentru prezentarea punctului de vedere medico-științific în articol, acela aș fi eu. Sigur că n-am scris acolo opinii personale, dar eu sunt cel mai responsabil pentru faptul că articolul redă consensul din medicina bazată pe dovezi și psihologie. Iar cei ce mă acuză că asta ar fi „imoral și ilegal” sunt niște bieți pseudologi cu mințile duse. La mintea lor ar fi „imoral și ilegal” să discutăm știință în public. Conform lui Dan Ungureanu, care discuta anume despre Alfred C. Kinsey, „Obscurantism este numele atitudinii religioase de a respinge și ignora datele științifice relevante într-o dezbatere publică. Este atitudinea conform căreia anumite date științifice nu trebuie știute.[1] Pretenția obscurantiștilor este că Wikipedia ar fi fost câștigată la belciuge de secta lor. Ei bine, nu, WMF-ul, în frunte cu Jimmy Wales, le dă cu flit, inclusiv în declarația publică de pe WP:LUNATICII. Terapeuții alternativi care umplu websiteuri pseudomedicale cu pericolele masturbării și pornografiei sunt pur și simplu escroci medicali, iar punctele lor de vedere nu pot fi citate pe Wikipedia drept WP:SdI. Similar, nu vom cita autorii de maculatură calificată drept „cancer literar ortodox” pentru a verifica susțineri medicale pe Wikipedia. Există bineînțeles oameni care au alte opinii decât mine, dar aceste atacuri sunt din cale afară de sărite de pe fix. Iar aici nu dezbatem păreri personale, ci redăm cunoașterea științifică. Nu facem doxografia opiniilor publicului, ci redăm informații având responsabilitate epistemică. Cui nu-i convine: există Conservapedia și OrthodoxWiki. Mă rog, diferența între fundamentaliști și obscurantiști este că fundamentaliștii sunt sinceri și chiar cred prostiile pe care le debitează. A fi pastor sau preot nu presupune nicio obligație de a nega știința psihiatrilor.

De la Universitatea Princeton citire: https://thesexpert.princeton.edu/2018/07/handy-is-it-bad-if-i-masturbate-every-day/ . Cine crede că universitățile nu discută public despre masturbare, din punct de vedere medico-științific, nu a pus piciorul într-o universitate.

[...] Yes, the "theory" of "porn addiction" is clearly a crude case of religious hysteria masquerading as science for political purposes. [...] Random person no 362478479 (talk) 14:19, 30 March 2023 (UTC)

Da, „teoria” „dependenței de pornografie” este în mod clar un caz grosier de isterie religioasă mascată drept știință în scopuri politice.

A reda consensul medical și consensul științific nu este o vină morală și cu atât mai puțin penală. A reda consensul istoricilor Bibliei nu este erezie decât pentru cei neduși la facultate (iar discursul fanaticilor ar fi credibil dacă oameni ca Bădiliță, Băltăceanu, Broșteanu, Oișteanu și Pleșu n-ar cunoaște erorile Bibliei până-n mici detalii—diferența este că ei sunt diplomați din punct de vedere pedagogic și nu discută știință-n public, cum face Bart Ehrman—acești profesori universitar români nu vor să vă strice credința, dar pot recita din memorie 100 de erori ale Bibliei). Dacă nu vă convine: politicile și îndrumările Wikipediei nu pot fi contestate nici în drept civil, nici în drept penal. Dezobișnuiți-vă de gândul că Wikipedia are alte norme și valori decât Britannica (bis) și Larousse (bis). Și în mod clar nu va ceda presiunilor venind din partea unor secte religioase. Sau din partea unor religii naționale, ca în Pakistan.

Am studiat etica la facultate, cu Adrian Miroiu și Valentin Mureșan. Din punct de vedere etic, ideea că masturbarea (făcută în mediul intim-privat) ar fi imorală ține de secolele XVII și XVIII, nu de etica din secolele XX și XXI.[2][3][4][5][6] În zilele noastre demascarea masturbării drept imorală nu este o idee fericită pentru o teză de doctorat în etică (dacă doctorandul nu se opune acestei demascări).

Fundația Wikimedia are o adresă de e-mail la care poate fi raportată folosirea Wikipediei pentru pornografie infantilă, racolare de minori, ș.a.m.d. În cei mai mult de 20 ani de activitate a mea pe Wikipedia, nicio plângere întemeiată nu a fost trimisă la această adresă cu privire la persoana mea. Altfel aș fi fost alungat de mult de pe Wikipedia. Una e să trimiți plângeri la plezneală și cu totul altceva e să trimiți plângeri bazate pe realitate. Cei care s-au plâns despre mine la această adresă au probleme atât cu persoana mea cât și cu înțelegerea realității obiective. De exemplu, un utilizator care folosea WP:CLONE și se dădea drept medic psihiatru m-a atacat în mod fanatic religios și cu vorbe murdare. M-aș mira foarte tare dacă n-a făcut plângere la adresa respectivă. După stilul în care scrie, știu cine este: unul care în momentul de față e la pușcărie pentru modul în care s-a purtat cu mai multe femei.

Și da, am citit https://baselesslies.wordpress.com/2011/12/16/wikipedia-article-on-masturbation-corrected-according-to-socially-acceptable-and-healthy-moral-standards/ și comparat cu en:masturbation de la data respectivă. Autorul a uitat un lucru esențial: într-o problemă științifică se discută date/studii științifice, nu se bat câmpii despre nihilismul societății actuale.

Masturbarea este o activitate sexuală recunoscută ca aparținând normei și fiziologicului. Atitudinile sociale vizavi de masturbare sunt însă destul de variabile, păreri precum: este un păcat, este un semn de imaturitate, este nenaturală sau inhibă dezvoltarea organelor sexuale tind să nu aibă legătură cu realitatea obiectivă, ci mai degrabă cu cea subiectivă. Este practicată în proporție importantă în populația generală, de până la 95% în populația masculină, respectiv 65% în cea feminină. Este mai frecventă la adolescenți și adulți tineri, dar nu este exclusă nici la persoanele vârstnice. Atitudinea generală față de această practică sexuală este modulată de factori externi: model grup social-religie-mituri-familie.[7]

— Dana Stoian (2020) Sexologia de la A la Z

Pornind de la nivelul 0 – dar pe un fond ancestral carnasier – omenirea a ajuns să acumuleze, în câteva sute de mii de ani, comori experimentale de ingeniozitate în proliferarea cunoștințelor, în ciuda unor inevitabile epoci de regresiune intelectuală. Dar, pe măsură ce depășea o etapă istorică plină de suferințe, omenirea a găsit spirite luminate care s-au însărcinat să tragă maximum de învățăminte din eșecurile suferite. Apoi a pornit iarăși înainte, înarmată cu toate cunoștințele experimentale ale trecutului, cunoștințe pe care trebuie neapărat să le contabilizăm și să le apărăm.

Michael, nu sunteți în poziția de a considera acțiunile altora ca „vandalizare”, deoarece se pare că sunteți aici pentru a promova exclusiv un punct de vedere: acela că credința religioasă creștină trebuie promovată la rang de realitate obiectivă; oricine vă contrazice, wikipedist sau autor, este „antihrist”, deși niciuna din sursele pe care le-ați tot eliminat nu provine din cercuri extremiste anticreștine.  —Andreidiscuție 15 februarie 2013 17:20 (EET)

Ce trebuie reținut din asta: a promova ortodoxia în defavoarea altor religii este subiectivism. Desigur, fiecare are dreptul să practice subiectivismul în afara Wikipediei.

Diagnostic valid[modificare | modificare sursă]

Dacă sunteți aici pentru a vă plânge de postările mele în ceea ce privește dependența de pornografie: nu există niciun document oficial de la Organizația Mondială a Sănătății, Asociația Medicală Americană, Asociația Psihiatrică Americană, Colaborarea Cochrane sau Asociația Psihologică Americană care să implice că dependența de sex/porno/masturbare ar fi un diagnostic valid. Nimic din toate astea nu are nimic de-a face cu propria mea persoană, nu-i așa?

Termenul „adicție” (=dependență) ține de psihologia populară (en:pop psych), nu de psihiatria mainstream. Nevroză, neurastenie și adicție nu sunt diagnostice psihiatrice din secolul XXI. Vremea acestor termeni a apus de mult.

Proces în drept civil[modificare | modificare sursă]

Am văzut pe portal.just.ro că Loredana Cazan l-a dat în judecată pe Tudor Georgescu. Nu știu cine este Loredana Cazan, nici care Tudor Georgescu a fost dat în judecată (e un nume destul de frecvent) și nu știu la ce se referă procesul. Eu unul nu am fost notificat că aș avea proces în România, iar pentru primirea unei scrisori nu semnez dacă nu mă obligă gerechtsdeurwaarder-ul. Faptul că poștașul semnează în numele meu constituie infracțiune.

Din ce-am găsit pe Google, Loredana Cazan poate fi o juristă sau o farmacistă. Nici asta nu-mi sugerează nimic cu privire la ce ar vrea ea de la mine, într-un proces în drept civil.

Eu am numărat mai demult 13 de Tudor Georgescu în cartea de telefon a Bucureștiului.

Reprezentat legal[modificare | modificare sursă]

Nimeni nu poate reprezenta legal, în zilele noastre, oameni din Antichitate. Cu alte cuvinte, oamenii din Antichitate nu au nici drepturi legale și nici obligații legale în secolul XXI. Patrimoniul imaterial al unui om din Antichitate nu poate fi uzurpat. De ce? Pentru că asta e principial imposibil în drept.

Ateism[modificare | modificare sursă]

Cei care mă acuză că aș fi ateu suferă de delir mistic, deoarece pretind să citească o informație care ar exista în mod privat doar în mintea mea. Iar a mă considera agent al Noii Ordini Mondiale este delir paranoic. Diatribele contra NOM, illuminati, francmasoni și evrei sunt schizofrenie paranoidă.

Eu nu țin partea creștinilor, nu țin partea anticreștinilor, ci țin partea profesorilor universitari de Biblie de la cele mai renumite universități americane. Eu nu am avut răfuieli wikipedice pe tema Bibliei și a creștinismului decât cu bizoni sărmani la minte care dau vina pe mine pentru ce se predă la Harvard, Oxford și Collège de France. De ce răspândesc eu aici ce predau ei acolo? Pentru că asta e Wikipedia: fabrică de răspândaci pentru ce se predă la universitățile de vârf din lume. Wikipedia este cureaua de transmisie a științei de carte care se predă la universitățile de vârf. Poate e o simplificare, dar e adevărată.

Pentru unii cunoașterea universitară este biciul cu care Antihrist chinuie drept-credincioșii. Conceptul de obiectivitate și în general epistemologia au fost inventate pentru a pune securea la rădăcina religiilor revelate.

Religia mea: cred în doi profeți evrei (Albert Einstein și Baruch Spinoza). Recunosc doi Mesia: Vasili Arhipov și Stanislav Petrov.

Bibliști „liberali”[modificare | modificare sursă]

Conform Liberal Bible Scholars Are Lying!!! pe YouTube sintagma „biblist liberal” înseamnă:

  • în sens restrâns: oricine nu e protestant fundamentalist;
  • în sens larg: oricine nu e creștin evanghelic.

Creștinii liberali îi identificau pe cercetători clasici cum ar fi Martin Noth[8] și Lothar Perlitt[9] drept „liberali” în timp ce ei erau de fapt foarte conservatori din punct de vedere teologic.

Cei care-i înjură pe „liberali” trebuie să știe faptul: creștinii fundamentaliști și evanghelicii nu sunt majoritari (nici în România, nici în Olanda, nici în SUA). Populația adultă fundamentalistă sau creștin-tradiționalistă din România are 3,5 milioane de persoane (cele care au votat „Da” la referendum). Restul (adică majoritatea populației adulte) sunt creștini liberali sau de alte religii. Majoritatea populației României are „mentalitate francmasonică” în sensul folosit de Mircea Eliade în eseul său pe această temă.

Modernism înseamnă de fapt iluminism. Iar a fi radical anti-iluminism înseamnă a fi antieuropean și antiamerican.

Concepția WP:CHOPSY despre Biblie, într-o oră și jumătate: SATAN'S GUIDE TO THE BIBLE pe YouTube. Ideea că specialiștii în istorie biblică și arheologie biblică vin de la Satana există, dar Wikipedia o consideră delir paranoic.

De ce susținem evoluția?[modificare | modificare sursă]

„Mr. GIBERSON: When you ignore science, you end up with egg on your face. And the Catholic Church has had an awful lot of egg on its face for centuries because of Galileo. And Protestants would do very well to look at that and to learn from it.”
—Evangelicals Question The Existence Of Adam And Eve, npr.org

Când exponenții designului inteligent vor face știință empirică în loc de fițe retorice, comunitatea științifică îi va asculta. Ziua aceea n-a venit încă. Concluzia tristă a acestei afaceri este că en:Phillip E. Johnson a murit fără să fi cunoscut ipoteza designului inteligent, deoarece nimeni nu s-a sinchisit s-o formuleze drept ipoteză științifică (adică s-o operaționalizeze empiric, cum se spune printre cei care au studiat o știință sau mai multe).

Părerea ta nu contează, la fel cum nu contează părerea mea. Contează faptul: comunitatea științifică a decis prin consens covârșitor ca teoria evoluției este știință, iar creaționismul științific și designul inteligent nu sunt știință.

Orice argumente care nu schimbă acest consens covârșitor al comunității științifice nu pot schimba realitatea științei pe plan mondial. Este o realitate că evoluția este știință. Este o realitate că nu este știință creaționismul. Această realitate nu o putem schimba nici tu și nici eu. Argumentele tale sau ale mele nu sunt luate în seamă de comunitatea științifică, deoarece noi nu facem parte din ea. Iar cei care fac parte din ea dar neagă evoluția știu despre ei înșiși ca sunt niște extremiști marginali. În știință cine nu convinge scepticismul organizat a pierdut partida, vezi CUDOS.

Dacă teoria evoluției ar fi dovedită falsă, alternativa la ea ar fi tot o teorie științifică respectând naturalismul metodologic și nicidecum o teorie creaționistă sau design inteligent.

Pe scurt: sunt foarte hapsân și „dictator” cu ignoranța, fanatismul, extremismul și pseudoștiința. Diferența dintre mine și un troll/provocator este că eu nu-mi bat joc de știința de carte (WP:CHOPSY). Trollii wikipedici disprețuiesc cunoașterea academică, în timp ce eu o cultiv și prețuiesc. Cei mai mulți trolli cu care am avut de-a face sunt sabotori bigoți de știință de carte despre Biblie. Eu pe Wikipedia nu-i oprim pe creștini, dar îi oprim pe bigoți. Ideea că Biblia a fost transmisă 100% fidel, este lipsită de orice greșeală, de orice contradicție și nu a fost contrazisă sever de arheologia mainstream este bigotism, nu creștinism. Creștinismul nu se definește drept religia că Biblia este lipsită de greșeli.

În lumina arheologiei moderne și a istoriei pe tipic post-iluminist Biblia nu este o sursă credibilă (en:WP:HISTRS, en:WP:RSPSCRIPTURE). Cei care cred că Biblia este istoric corectă sunt ignoranți sau fanatici. Biblia este o mare operă literară, dar nu excelează la corectitudine istorică. Enorm de multe lucruri nu sunt disputate decât de necunoscători și fanatici. Unele lucruri nu mai sunt contestate de niciun om de știință sau istoric serios, de exemplu că Terra are peste 4 miliarde ani, sau că există monumente clădite de om din mileniile X și IX î.Hr.

Faptul că istoricii au aplicat metoda istorică susținerilor cu iz istoric ale Bibliei a fost un proces inevitabil din punct de vedere istoric. Chiar admițând că pionierii acestui proces ar fi putut muri subit înainte de a-și publica operele, tot s-ar fi găsit alții care ar fi făcut deducții similare. Creștinismul tradiționalist nu putea să nu fie pălit de aplicarea metodei istorice.

Nu există „a explica Biblia conform Bibliei”. Există „a explica Biblia conform fundamentalismului religios”. Sau „a explica Biblia conform teologiei liberale”. Sau „a explica Biblia conform istoricilor mainstream ai Bibliei”.

Cum i-am zis unui amic: „De fapt, dacă înțelegi Biblia din punctul de vedere al științei mainstream și al istoriei mainstream, ceilalți adventiști vor zice că a intrat dracu-n tine și te pune să blasfemiezi. Adventismul (și în general fundamentalismul creștin) este incompatibil cu știința modernă și metoda istorică. Eu mi-am ales partea.”

Caut să-mi aliniez propriile opinii la știința mainstream, istoria mainstream și arheologia mainstream. Nu caut să aliniez știința mainstream, istoria mainstream și arheologia mainstream la propriile mele opinii.

Politică[modificare | modificare sursă]

Nu mai sunt activ politic. Modelele mele de politicieni, după care judec orice alți politicieni, sunt Reagan și Thatcher. De ce? Pentru că ei reprezintă liberalismul clasic, triumfător în lume (adică asupra lagărului socialist). Reagan, Thatcher și Bush 41 reprezintă Occidentul prosper și liber, ieșit biruitor în conflictele ideologice care au dominat secolul XX.

Naționaliștii șovini mă acuză pe mine că aș fi trădător, dar nu-l vor acuza pe Asybaris01, căci are aceeași poziție naționalist-ultraconservatoare ca și ei, deși el face declarații contrare intereselor de politică externă și alianțe militare ale României în pagina sa de utilizator.

Eu nu sunt musai liberal, dar susțin „modelul cultural modern” față de cel „tradițional românesc”.

„A pune scopurile statului și ale națiunii mai presus de independența intelectuală și a pretinde totodată că ele sînt juste și morale este unul din tipurile de „trădare” pe care le denunță Benda.”
—Andrei Pippidi, Julien Benda, Trădarea cărturarilor. Humanitas, București, 1993. p. 10.

Există editori care culeg din surse mainstream citate care demonstrează că rușii sunt toți niște îngeri. Există editori care culeg din surse mainstream citate care demonstrează că rușii sunt toți niște diavoli. Ei bine, nici unii, nici ceilalți nu au ce căuta pe Wikipedia.

Propagandă[modificare | modificare sursă]

De ce unele articole wikipedice aduc a propagandă? Din cauza legii lui Brandolini.

Wikipedia este o forță de propagandă ca întreg (prin milioanele ei de articole). Faptul că o forță partinică poate deforma zece sau o sută de articole nu are un impact semnificativ, mai ales când există Wikipedii în alte limbi cu care articolele dintr-o limbă pot fi comparate.

WP:PDVN nu este cale jumătate între Hitler a fost un mare ucigaș și Hitler a fost un înger salvator.

Globalism[modificare | modificare sursă]

Știm că globalismul a triumfat în momentul în care dușmanii globalismului ([4]) scriu în limba română pe un website din SUA de pe un IP din Canada.

Opinia unui neolegionar: „Un cuplu odios, AlexF & TGeorgescu au făcut adevărate ravagii pe wikipedia. Nici o problemă, se va rezolva si asta !” Opinia unui mafiot bătrân: „Nu amenințați niciodată pe cineva dacă nu aveți gândul să vă țineți de cuvânt.” Ce a rezolvat WMF-ul pe tema asta: File:Croatian WP Disinformation Assessment - Final Report EN.pdf. Le-a dat cu flit neofasciștilor din Croația, adică taman opusul doleanței neolegionarului. Eu sunt mândru că am alungat extremiști de pe Wikipedia. Din punct de vedere biblic, neolegionarul se face vinovat de profeție mincinoasă (aserțiunea lui e mai veche de opt ani).

Ce trebuie reținut: pe articole referitoare la Holocaust, ro.wiki nu poate avea un punct de vedere mult diferit decât cel al tizului meu care predă la Oxford. Pot exista mici dezacorduri pe detalii, dar nu mari dezacorduri cu el.

Avem exact aceeași abordare: în probleme de fizică nucleară redăm ce spun specialiștii, în probleme de Holocaust redăm ce spun specialiștii. Nu trebuie să fiu expert în fizică nucleară ca să știu cu certitudine că atomul de hidrogen are un singur proton. Sau chimist pentru a ști că ADN-ul nu poate avea 12 spirale (bucle, elice, brațe).

Cinism[modificare | modificare sursă]

Pe Wikipedia:Afișierul administratorilor#Lături pseudoștiințifice și pseudoistorice mi-au fost oferite răspunsuri extrem de cinice (ca să nu zic postmoderniste) cu privire la obiectivitatea în materie de istoriografie. Acești cinici/postmoderniști pretind că istoria României este esențialmente o farsă, iar singurul rol pe care ea îl joacă este cel propagandistic. Ei cultivă prejudecăți populare plus minciuni gogonate, pentru că astea mobilizează masele naționale contra finanței mondiale. Nu înțeleg ce mai caută pe Wikipedia. Că Wikipedia e din start contra prejudecăților și minciunilor.

Ei bine, eu nu sunt nici cinic, nici postmodernist în ce scriu pe Wikipedia. Eu cred că en:WP:BESTSOURCES au valoare. Bine, nu pentru toată lumea, nu toți s-au născut să fie intelectuali.

Lecția pe care românii trebuie trebuie s-o-nvețe de la Occident: cunoașterea obiectivă este mai importantă decât interesele economice sau politice. Asta e lecția istoriei: țările care au mizat pe cunoașterea obiectivă au câștigat, țările care au mizat pe propaganda ideologică au pierdut.

Ideea că tot ce se predă în universități și nu este științe exacte sau inginerie este o farsă ideologică merge mult, mult prea departe.

Doi wikipediști foarte serioși s-au făcut foc și pară pe mine pentru că am propus (cu succes!) două websiteuri de teorii paranoide ale conspirației pentru lista neagră a Wikipediei. Este o zi tristă în care cerberii ideologici ai ro.wiki au apărat niște websiteuri care sunt esențialmente folie à plusieurs. Unul dintre ele sigur a fost inclus pe MediaWiki:Spam-blacklist. Iar ironia subtilă că fusese inclus pe lista neagră de circa un an.

Nici măcar americanii (SUA) nu fac cercetare universitară rupți (izolați) de restul lumii. Dar ei au înțeles de mult acest lucru, așa că lor nu trebuie să le mai explic.

Interesul național[modificare | modificare sursă]

Eu nu promovez pe Wikipedia interesul național al niciunei țări. Nu lucrez în armată, securitate națională, poliție, administrație publică, diplomație și nu sunt politician. Ca atare, eu nu pot promova/combate interesul național al unei țări. Sunt mult prea mic pentru asta. Încercările de a modifica politica internațională prin editări pe Wikipedia sunt ilare. Sunt exact tipul de acțiuni pe care le-ar întreprinde un agent secret aflat în stare de ebrietate.

WP:Regulile noastre interzic propaganda pentru interesul național. Eu mă feresc de editări cu scop politic. Pot descrie fapte obiective despre politică, dar nu fac editări partinice (pro domo sua). Patriotismul trebuie manifestat în afara Wikipediei și nu pe Wikipedia. Aici cunoașterea obiectivă are prioritate absolută asupra tezelor patriotice. Eu nu țin cu informația pro-patria, ci țin cu cunoașterea obiectivă. Sunt internaționalist, nu naționalist. Pe Wikipedia se pot scrie articole obiective și neutre despre România, nu se poate scrie propagandă pentru România. Eu pe Wikipedia nu sunt dușmanul României. Dar nu fac nici propagandă pentru ea. „Dacă nu subscrii la propagandă ești dușmanul țării” e gândire de securist. Din moment ce sunt wikipedist, nu subscriu la propagandă. A cita WP:SURSE academice mainstream e opusul propagandei. Nu dăm validitate egală între cunoaștere universitară și propagandă.

Școala românească de istorie zice așa, școala maghiară de istorie zice altfel, iar teoria admigraționistă zice și mai altfel. Cine are dreptate? În momentul de față, niciuna din cele trei teorii nu are în mod obiectiv dreptate. Iar la analizele ADN nu e foarte mare diferență între români și unguri. În universitățile din Cehia, Polonia, Franța și Olanda, teoria continuității daco-romane nu este privită drept dovedită. Sigur, nici teoria contrarie nu este privită drept dovedită. Atât certitudinile școlii românești cât și cele ale școlii maghiare se năruiesc după ce treci granița.

Unii vor să folosească Wikipedia pentru a face propagandă națională. În realitate Wikipedia este dușmănoasă cu propaganda. Când pe Wikipedia lucrurile sunt privite conform en:WP:SCHOLARSHIP, nu ajută a face declamații bazate pe subiectivitate. Nu suntem la disciplina oratorie.

Cine ne creează probleme[modificare | modificare sursă]

Problema Wikipediei nu sunt cei care sunt creștini, conservatori și patrioți, ci sunt cei iresponsabili din punct de vedere epistemic. Unii oameni cred că prejudecățile lor sau dogmele lor religioase sau interesul etnic bat știința mainstream și istoria mainstream la fundul gol. Eu nu fac parte dintre ei.

Libertatea cuvântului[modificare | modificare sursă]

Conform WP:NU#ANARHIE și en:WP:FREE, libertatea cuvântului înseamnă că în niște limite rezonabile guvernului îi este interzis să se amestece în exprimarea liberă a opiniilor. Asta nu presupune nicio obligație din parte comunității Wikipediei de a accepta exprimarea neîngrădită a opiniilor. Websiteul Wikipedia este proprietatea privată a Fundației Wikimedia, Fundația Wikimedia nu este guvern de stat, deci utilizatorii nu se bucură de libertatea neîngrădită a cuvântului pe Wikipedia. Pe scurt: Wikipedia este proprietatea WMF, iar WMF decide cui acordă cuvântul. În 99.9% din cazuri asta revine administratorilor Wikipediei.

Medicină[modificare | modificare sursă]

Orac (David Gorski) a afirmat "Quacks really hate Wikipedia." Tradus: "Escrocii medicali urăsc Wikipedia din toți rărunchii."

Voi avea grijă ca medicina alternativă și complementară să nu aibă nicio șansă pe ro.wiki, conform declarației programatice de pe WP:LUNATICII a șefului cel mare.

„Most quacks hate Wikipedia, and homeopaths hate it with a passion. Homeopathy is the second most contested article on Wikipedia, after Jesus, and this spreads across multiple language versions of Wikipedia.”
—Guy Chapman
„Majoritatea escrocilor medicali urăsc Wikipedia, iar homeopații o urăsc cu patos. Homeopatia este al doilea cel mai contestat articol de pe Wikipedia, după Isus, ceea ce s-a răspândit în versiuni în mai multe limbi ale Wikipediei.”
—Guy Chapman

Sursa: https://web.archive.org/web/20160422023551/http://www.chapmancentral.co.uk/blahg/2015/07/homeopaths-to-jimmy-wales-please-rewrite-reality-to-make-us-not-wrong/

Nu am studiat medicina, nu pretind să dau sfaturi medicale, dar nu-mi este greu să judec dacă o sursă este conformă cu WP:MEDSI. Sunt multe susțineri medicale care pot fi valide, dar nu sunt susținute de surse compatibile cu WP:MEDSI. Rolul meu nu este să judec prin prisma unui specialist în științe medicale, ci să evaluez sursele după niște parametri clari și obiectivi. Iar sursele conforme cu MEDSI sunt lăsate să vorbească de la sine (nu le alterez cu părerile mele personale). Într-adevăr, dacă există un „delict wikipedic” este acela de a exprima păreri personale în articole.

De ce nu am devenit administrator[modificare | modificare sursă]

Privind la ce pățesc administratorii ro.wiki, pentru mine să devin administrator nu ar fi o promovare, ci o pedeapsă. Nu vreau să par cinic sau machiavelic, dar e mult mai comod să scoți castanele din foc cu mâna altuia.

Am fost amenințat în repetate rânduri cu Poliția, deși n-am fost administrator nici măcar un minut. Și sincer, Poliția oricum n-ar avea nimic de urmărit penal cu privire la ce fac eu pe Wikipedia. Deci nu mă tem că voi fi cercetat penal pentru activitatea de pe Wikipedia. Că eventual un polițist poate deveni curios, se poate, dar n-are ce afla din punct de vedere penal. Mai mult: polițiștii olandezi sunt prietenoși cu cetățenii cinstiți.

Eu caut să am un cuvânt de spus pe Wikipedia, dar nu să fiu șef. A fi șef mi-ar răpi timp prețios și m-ar face paratrăsnetul ro.wiki.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ungureanu, Dan (). „Noul obscurantism”. Critic Atac. Accesat în . 
  2. ^ Buckle, Stephen () [1991]. „Natural Law”. În Singer, Peter. A Companion to Ethics. Blackwell Companions to Philosophy. Wiley. p. 171-174. ISBN 978-1-118-72496-5. Accesat în . 
  3. ^ Buckle, Stephen (). „Dreptul natural”. În Singer, Peter; Boari, Vasile; Mărincean, Raluca. Tratat de etică. p. 201-203. ISBN 978-973-46-0243-8. 
  4. ^ Arroyo, Christopher (). Kant’s Ethics and the Same-Sex Marriage Debate - An Introduction. Springer International Publishing. p. 131. ISBN 978-3-319-55733-5. Accesat în . 
  5. ^ Mihailov, Emilian; Constantinescu, Mihaela; Flonta, Mircea (). ACȚIUNE ȘI RAȚIUNE. IN MEMORIAM VALENTIN MUREȘAN. Editura Universității din București - Bucharest University Press. p. 91. ISBN 978-606-16-1248-2. Accesat în . 
  6. ^ Iftode, Cristian (). „Proiectul unei etici minimale. Dificultăți și ambiguități”. În Universitatea din București. Analele Universității București: Filosofie. Universitatea București. p. 28-31. ISSN 0068-3175. Accesat în . 
  7. ^ Stoian, Dana (). „V. Comportamentul sexual normal 5.2.3. Autogratificarea sexuală” (PDF). În Navolan, Dan; Stoian, Dana; Craina, Marius. Sexologia de la A la Z (ed. a II-a). Timișoara: Editura „Victor Babeș”. p. 69. ISBN 9786067861922 Verificați valoarea |isbn=: checksum (ajutor). 
  8. ^ Ueberlieferungsgeschichtliche Studien and Geschichte Israels
  9. ^ Die Bundestheologie im Alten Testament
  10. ^ Adică doctorandus; pe sistem Bachelor/Master este echivalent cu Master of Arts (MA), în ce privește absolvenții de filosofie. Totuși pe format internațional drs. se traduce cu M (de la Master) în loc de MA, MA fiind rezervat în Olanda absolvenților pe proces Bologna. Prescurtarea drs. este autentică, recunoscută legal, dar nu înseamnă dr.mult. (doctorate multiple).
  11. ^ Vezi legitimație și verso legitimație.
  12. ^ Așa cum remarca Alan Watts ~ The bible is a dangerous book pe YouTube.
  13. ^ Este doar o glumă, nu o luați serios. De fapt, niciodată nu trebuie să WP:VERificați aserțiuni prin surse religioase primare.
  14. ^ Mead, James K. (). Biblical Theology: Issues, Methods, and Themes. Presbyterian Publishing Corp. p. 31. ISBN 978-0-664-22972-6. 
  15. ^ Hesketh, Ian (). Victorian Jesus: J.R. Seeley, Religion, and the Cultural Significance of Anonymity. University of Toronto Press. p. 97. ISBN 978-1-4426-6359-6. 
  16. ^ Tearle, Oliver (). The Secret Library: A Book-Lovers' Journey Through Curiosities of History. Michael O'Mara Books. p. 90. ISBN 978-1-78243-558-7. 
  17. ^ „Ei de fapt nici nu stiu ca interpreteaza un text. Nu au notiunea asta. Potrivit principiului obiectivitatii, prima parere a unui om care afla ceva este intodeuna gresita; sunt de fapt dorintele lui subiective si prejudecatile lui care ii determina prima opinie. De abia dupa ce incepe sa studieze sistematic subiectul, potrivit principiilor stiintei moderne, omul are sansa de a-si depasi subiectivitatea naturala. Iar acesti crestini, raman aici, la parerea informata de dorintele si prejudecatile lor; ei considera ca aceste concluzii sunt scrise explicit in textul biblic, nu rezultatul unei interpretari. Si oricum, interpretarea literalista iti da posibilitatea sa scoti din Biblie orice concluzie vrei. Numai tratand Biblia ca pe orice alta carte, analizand-o in context istoric si potrivit principiilor criticii literare, poti intelege ce a vrut sa spuna fiecare autor, si ce semnificatie avea fiecare doctrina pentru contemporanii lui.” minrest, tpu.ro
  18. ^ Novella, Steven; Novella, Bob; Santa Maria, Cara; Novella, Jay; Bernstein, Evan (). The Skeptics' Guide to the Universe: How To Know What's Really Real in a World Increasingly Full of Fake. Hodder & Stoughton. p. 165. ISBN 978-1-4736-9641-9. 
  19. ^ Luther, Martin (). The Table Talk Or Familiar Discourse of Martin Luther. D. Bogue. p. 164.