Hacker

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Ce sunt hackerii[modificare | modificare sursă]

Hacker Emblem

Se spune despre hackeri că sunt pasionați ai informaticii care se ocupă în special cu "spargerea" codurilor unor sisteme informatice. Este necesară o definire clară a termenilor "hacker" și "cracker":

- (în vernacular) cel care sparge/se infiltrează în calculatoarele altora[1][2] (cuvântul corect pentru asta este de fapt cracker,[2][3][4][5] sau sinonimul său „pălărie neagră”).[6] Acest cuvânt provine de la ocupația favorită a crackerilor și anume de a sparge parole. Se poate vorbi atât de crackeri care sparg programe shareware sau altfel de software sau media protejate, cât și de crackeri care sparg calculatoare și obțin accesul la informații confidențiale (de exemplu numere de cărți de credit), sau virusează calculatorul altora (de exemplu, pentru a-l folosi drept fabrică de spam sau a găzdui pornografie, de obicei ilegală, în scop de câștig comercial); sinonime: spărgător de programe și/sau spărgător de calculatoare;

- există o variantă de crackeri-hackeri care sparg sisteme informatice doar pentru a demonstra existența unor vulnerabiltăți în sistem, pe urmă comunicând proprietarilor/producătorilor sistemelor existența acestor exploituri și modul în care se pot proteja de astfel de atacuri (ei sunt numiți crackeri etici sau hackeri etici). Ei pot fi numiți și pălării albe (în limba engleză, „white hats”). Prin urmare, hacker etic este cineva care poate intra într-un sistem informatic pe alte căi decât cele oficiale, pentru a demonstra existența unor probleme de securitate și eventual a le remedia/elimina. Câteva exemple, chiar din România sunt (în ordine alfabetică): Alien Hackers, DefCamp , HackersBlog și Sysboard.

- (super)experți în tehnologii software și/sau hardware;[3]

- hobbyiști care trec peste granițele aparente existente în diverse dispozitive hardware și/sau în diverse programe de calculator.[2][3][7]

Ziarele americane au publicat numeroase articole care spuneau Un anumit hacker a spart un anumit sistem informatic, însemnând de fapt Un anumit expert în calculatoare a spart un anumit sistem informatic.[8][9] Folosirea termenului este corectă, căci dacă oamenii respectivi n-ar fi fost experți în calculatoare, nu ar fi putut sparge astfel de sisteme (pe atunci nu apăruseră haxorii, adică crackeri care nu se pricep la programare și utilizează pentru spart programele făcute de alții). Dar asocierea cuvântului hacker (expert în calculatoare) cu operațiuni imorale și/sau ilegale este doar „între urechile” publicului larg, care a citit astfel de articole, și a ramas cu impresia greșită (prejudecata, stereotipul) că hackerii (în general) ar fi niște infractori.

Se mai pot deosebi următoarele sensuri specializate (din subcultura informaticienilor) ale cuvântului hacker:

- cineva care cunoaște foarte bine un limbaj de programare sau mediu de programare, astfel încât poate scrie un program fără niciun efort aparent;

- cineva care inventează, proiectează, dezvoltă, implementează, testează sau îmbunătățește o tehnologie;

- cineva care oferă soluții neconvenționale dar adecvate împotriva exploiturilor, erorilor și ale unor alt fel de probleme, cu ajutorul mijloacelor disponibile.

Crackeri hackeri haxori diagrame venn euler.PNG

Că a fi hacker sau cracker sunt două lucruri diferite, o arată hackerii Steve Gibson și Eric Steven Raymond. Gibson precizează:

„Vreau să consacru acest moment pentru a-mi demonstra recunoștința pentru enorma influență pe care munca altruistă a comunității mondiale de hackeri a avut-o asupra cunoașterii pe care am dobândit-o. Ei nu sunt «crackerii» malițioși și nici «script-kiddies» care sparg, fură, strâmbă și distrug, abuzând astfel de cunoașterea pe care au dobândit-o de la alții, ci ei sunt adevărații hackeri - în înțelesul originar al termenului - care râvnesc la cunoaștere, pricepere și putere tehnologică pentru valoarea lor intrinsecă.[10]

E.S. Raymond spune în ghidul pentru cei care vor să devină hackeri:

„Hackerii adevărați îi numesc «crackeri» și nu vor să aibă de a face cu astfel de oameni. Hackerii adevărați îi consideră pe crackeri drept leneși, iresponsabili și nu foarte deștepți, reproșându-le că a fi în stare să spargi o protecție te face la fel de hacker pe cât a porni un automobil prin efracție te face inginer. ... Diferența esențială este: hackerii construiesc, crackerii distrug. Dacă vrei să devii hacker, citește în continuare. Dacă vrei să devii cracker, citește grupul de Usenet news://alt.2600 și pregătește-te să faci de la cinci la zece ani de pârnaie din momentul în care afli că nu erai așa deștept pe cât te credeai. Asta e tot ce am avut de spus despre crackeri.[11]

El consideră că Internetul, Unixul, World Wide Web-ul și softul liber au fost produse de hackeri.[12]

Într-o prelegere la Universitatea din Amsterdam, Wynsen Faber, de la Faber Organisatievernieuwing (birou de consultanță care evaluează activitatea unor servicii polițienești din Olanda) a afirmat că infracțiunile informatice sunt printre cele mai ușor de urmărit penal. Gradul de complexitate al urmăririi penale a unei infracțiuni informatice nu se ridică nici pe departe la gradul de complexitate al unei investigații în ce privește clasicul omor. El a afirmat că tot ce trebuie pentru asta sunt niște informaticieni buni în cadrul poliției și cooperare polițienească internațională în caz că s-a acționat din alte țări. Se consultă logurile, se trasează IP-ul, se iau datele personale de la provider, este arestat suspectul și pus să dea declarație că în ziua... la ora... a spart un anume calculator sau a pus un troian pe un sit de phishing.

Dacă mulți infractori informatici nu sunt prinși este din cauză că Poliția nu apreciază gravitatea unor astfel de fapte. Conform lui Steve Gibson, costul unei investigații FBI asupra unei infracțiuni informatice se ridică la USD 200 000,[13] ceea ce face FBI-ul să urmărească doar infracțiunile informatice foarte grave; dacă dauna este sub USD 5000 se consideră că nu s-a comis nicio infracțiune.[13] În schimb, costurile procesului Ministerului Public olandez contra lui Holleeder (un infractor clasic) au fost estimate la cel puțin 70 de milioane de Euro.[necesită citare]

Motivațiile tipice pentru spărgătorii de calculatoare sunt: bani, distracție, ego, cauză social-politică (activism), admitere într-un anume grup social și obținerea unui statut social.[14] Banii pot fi obținuți de exemplu prin a afla numere de cărți de credit sau prin șantajarea unor firme, amenințate cu blocarea sitului lor de internet.[14] Distracție înseamnă că motivația de a sparge sisteme informatice nu este cea de a produce daune, ci instinctul de joc al lui Homo ludens, adică comportamentul jucăuș și de a face glume.[14] Ego: motivația constă în satisfacția datorată învingerii unor bariere hard/soft prin creativitate informatică.[14] Căuzașii (hacktiviștii) se folosesc de puterea pe care spargerea de calculatoare le-o conferă pentru a promova cauza în care cred cu tărie (drepturile omului, drepturile animalelor, adoptarea Sharia, etc.).[14] Intrarea în grupul social al hackerilor este determinată de merite dovedite în activitatea proprie ca hacker, ageamii nefiind admiși în astfel de cercuri.[14] Statutul social în ciberspațiu poate fi obținut prin a comunica altora experiența obținută de hacker, făcând astfel dovada priceperii proprii, și a înainta prin astfel astfel de conversații și contribuții în ierarhia socială a diverselor canale IRC pe care discută hackerii.[14]

Etica hackerilor[modificare | modificare sursă]

Există unele zvonuri conform cărora hackerii ar urma o etică proprie acestui grup social. După cum am arătat mai sus, există „hackeri etici”, care respectă legile țării în care se află și sparg sisteme informatice doar pentru a aduce la cunoștința proprietarilor lor lipsa de protecție a acestora, spărgându-le doar cu acordul prealabil al proprietarilor sistemelor respective.

Referindu-ne la hackerii care comit infracțiuni, numiți mai corect crackeri sau spărgători de calculatoare, din informațiile publicate de FBI nu ar rezulta că cei care comit infracțiuni informatice ar avea vreo etică respectabilă, ei comițând tot felul de fapte care pe lângă a fi infracțiuni sunt fapte profund antisociale (furt, fraudă, escrocherie, violarea dreptului la privacy, furt de identitate, șantaj, hărțuire, etc.) iar păgubiții sunt adesea oameni de rând, nu mari companii cărora li s-ar putea reproșa ceva.[15][16][17]

După Sam Williams, a existat într-adevăr o etică a hackerilor,[8] dar pe vremea respectivă hackerii nu erau infractori, ci doar informaticieni motivați de curiozitate și spirit de joacă. Epitetul de hacker aplicat infractorilor ar proveni după el din faptul că ziarele au luat notă că primii infractori informatici care au fost judecați făceau referire la etica hackerilor (ne-infractori) în apărarea proprie.[8]

Hackeri renumiți[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. Kilger, M., Arkin, O., Stutzman, J. The Honeynet Project (2004). „Profiling” (în engleză). Know Your Enemy. Revealing the Security Tools, Tactics and Motives of the Blackhat Community. (ed. 1). Addison-Wesley Professional. pp. 505-556. ISBN 978-0321166463. http://old.honeynet.org/book/Chp16.pdf 
  2. Salgado, R. The Honeynet Project (2004). „Legal Issues” (în engleză). Know Your Enemy. Revealing the Security Tools, Tactics and Motives of the Blackhat Community. (ed. 1). Addison-Wesley Professional. pp. 225-252. ISBN 978-0321166463. http://old.honeynet.org/book/Chp8.pdf 
  3. Gibson, S. (2002a) The Strange Tale of Denial of Service Attacks Against GRC.COM (un atac informatic documentat)
  4. Gibson, S. (2002b) DRDoS Distributed Reflection Denial of Service (alt atac informatic documentat)
  5. Gibson, S. (2005) An Acknowledgement of Debt to the World's Hackers (Gibson se referă la sensul originar al cuvântului hacker)
  6. The Mentor (1986) The Conscience of a Hacker, Phrack Inc., Vol. 1, nr. 7, p. 3 (Manifestul hackerului)
  7. Kirtchev, Chr. As. (1997) A Cyberpunk Manifesto (numit și Noul manifest al hackerului)
  8. Raymond, E.S. (2008) How To Become A Hacker (Cum poți deveni un hacker)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Sterling, Bruce. „Part 2(d)”. The Hacker Crackdown. McLean, Virginia: IndyPublish.com. p. 61. ISBN 1-4043-0641-2. http://www.mit.edu/hacker/hacker.html 
  2. ^ a b c Internet Users' Glossary (RFC1392), ianuarie 1993.
  3. ^ a b c Hacker The Jargon File, version 4.4.7.
  4. ^ Cracker The Jargon File.
  5. ^ Dan Radu Cei 300 de hackeri care au speriat Bucureștiul fără să vrea - YAHOO OPEN HACK EUROPE 2011 Gândul, 15 mai 2011.
  6. ^ Oxford English Dictionary. Oxford University Press. 2008. http://dictionary.oed.com. „black hat n. colloq. (orig. U.S.) (a) a villain or criminal, esp. one in a film or other work of fiction; a ‘bad guy’; (b) Computing slang a person who engages in illegal or malicious hacking, creates or distributes computer viruses, etc.” 
  7. ^ The Meaning of 'Hack' The Jargon File.
  8. ^ a b c Williams, Sam (2002). „Appendix B”. in Petrycki, Laurie (în limba engleză). Free as in Freedom. Richard Stallman's Crusade for Free Software.. Sebastopol, CA: O'Reilly. ISBN 0-596-00287-4. http://oreilly.com/openbook/freedom/appb.html. Accesat la 5 septembrie 2009. „When police and businesses began tracing computer-related crimes back to a few renegade programmers who cited convenient portions of the hacking ethic in defense of their activities, the word "hacker" began appearing in newspapers and magazine stories in a negative light. Although books like Hackers did much to document the original spirit of exploration that gave rise to the hacking culture, for most news reporters, "computer hacker" became a synonym for "electronic burglar."” 
  9. ^ a b c d Cf. The History of Hacking. Documentary. Discovery Channel.
  10. ^ Gibson (2005).
  11. ^ Raymond (2008:„What Is a Hacker?”).
  12. ^ Raymond, Eric S. (2001) [1999]. „Preface: Why You Should Care”. in O'Reilly, Tim (în limba engleză). The Cathedral and the Bazaar: Musings on Linux and Open Source by an Accidental Revolutionary (ed. Revised Edition). Sebastopol, CA: O'Reilly Media, Inc. p. xii. ISBN 978-0-596-00108-7. http://books.google.nl/books?hl=nl&lr=&id=F6qgFtLwpJgC&oi=fnd&pg=PR7&dq=linux+hacker&ots=k3nuKKuP_b&sig=rmjnhTfNwt-GYspORKfLkZjYQSQ. Accesat la 22 iulie 2013 
  13. ^ a b Gibson (2002a:12).
  14. ^ a b c d e f g Kilger, Arkin și Stutzman (2004:509-519).
  15. ^ http://www.fbi.gov/wanted/alert/federal-cyber-crime-charges (consultat pe 18 februarie 2011).
  16. ^ http://www.fbi.gov/wanted/cyber/ (consultat pe 18 februarie 2011).
  17. ^ Ticu Ciubotaru INTERNET. Un bărbat din Brăila și-a omorât fiul și apoi s-a sinucis. Vieți secerate din cauza unui virus informatic. România Liberă, 13 martie 2014.

Legături externe[modificare | modificare sursă]