Turneul Campionilor la tenis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Turneul Campionilor este o competiție de tenis de câmp disputată la finalul fiecărui an, la care participă cei mai buni opt jucători ai anului respectiv, in funcție de rezultatele obținute.

Spre deosebire de marea majoritate a celorlalte turnee stagionale, Turneul Campionilor are un sistem aparte de desfășurare. Cei opt jucători sunt împărțiți în două grupe de câte patru, în care fiecare jucător dispută câte un meci împotriva celorlalți trei din grupă. Primii doi clasați în fiecare serie promovează în semifinale, unde se înfruntă în sistem încrucișat, primul dintr-o grupă cu al doilea clasat din cealaltă grupă. Câștigătorii celor două meciuri din semifinale își dispută finala.

Istoria[modificare | modificare sursă]

Prima ediție a turneului a fost organizată în 1970, sub egida Federației Internaționale de Tenis (ITF), și purta denumirea de Masters Grand Prix. Punctele obținute la acest turneu nu contau în clasamentul general. În 1990, competiția a trecut sub organizarea Asociației Tenismenilor Profesioniști (ATP) și a fost redenumită Campionatul Turului Mondial, iar jucătorii punctau și în ierarhia mondială, un campion care încheia turneul fără vreo înfrângere câștigând același număr de puncte ca un învingător într-un turneu de Mare Șlem. Din decembrie 1999, turneul a fost organizat în colaborare de ATP și ITF și a purtat un nou nume: Cupa Masters. A fost schimbat puțin și regulamentul. Astfel, dacă un câștigător al unui turneu de Grand Slam în anul respectiv nu era clasat între primii opt la finalul sezonului, dar totuși se afla între primii 20, se califica la Turneul Campionilor în locul celui de-al optulea din ierarhie.

Din 2009, turneul a fost din nou redenumit, noul nume fiind Finala Turului Mondial, organizarea sa fiind atribuită orașului Londra pentru o perioadă de trei ani, până în 2013[1].

În paralel cu turneul de simplu, este programat și un turneu de dublu, la care de asemenea sunt invitate cele mai bune perechi ale anului.

Cehul Ivan Lendl, americanul Pete Sampras și elvețianul Roger Federer dețin recordul de cele mai multe trofee câștigate, câte cinci.

Finalele disputate[modificare | modificare sursă]

Simplu[modificare | modificare sursă]

Oraș gazdă An Campion Finalist Scor
Finala Turului Mondial
Londra 2013 Serbia Novak Đoković (3) Spania Rafael Nadal 6–3, 6–4
2012 Serbia Novak Đoković (2) Elveția Roger Federer 7–6(6), 7–5
2011 Elveția Roger Federer (6) Franța Jo-Wilfried Tsonga 6–3, 6–7(6), 6–3
2010 Elveția Roger Federer (5) Spania Rafael Nadal 6–3, 3–6, 6–1
2009 Rusia Nikolai Davidenko Argentina Juan Martín del Potro 6–3, 6–4
Cupa Masters
Shanghai 2008 Serbia Novak Đoković Rusia Nikolai Davidenko 6–1, 7–5
2007 Elveția Roger Federer (4) Spania David Ferrer 6–2, 6–3, 6–2
2006 Elveția Roger Federer (3) Statele Unite James Blake 6–0, 6–3, 6–4
2005 Argentina David Nalbandian Elveția Roger Federer 6–7(4), 6–7(11), 6–2, 6–1, 7–6(3)
Houston 2004 Elveția Roger Federer (2) Australia Lleyton Hewitt 6–3, 6–2
2003 Elveția Roger Federer Statele Unite Andre Agassi 6–3, 6–0, 6–4
Shanghai 2002 Australia Lleyton Hewitt (2) Spania Juan Carlos Ferrero 7–5, 7–5, 2–6, 2–6, 6–4
Sydney 2001 Australia Lleyton Hewitt Franța Sebastien Grosjean 6–3, 6–3, 6–4
Lisabona 2000 Brazilia Gustavo Kuerten Statele Unite Andre Agassi 6–4, 6–4, 6–4
Campionatul Turului Mondial
Hanovra 1999 Statele Unite Pete Sampras (5) Statele Unite Andre Agassi 6–1, 7–5, 6–4
1998 Spania Alex Corretja Spania Carlos Moya 3–6, 3–6, 7–5, 6–3, 7–5
1997 Statele Unite Pete Sampras (4) Rusia Yevgeny Kafelnikov 6–3, 6–2, 6–2
1996 Statele Unite Pete Sampras (3) Germania Boris Becker 3–6, 7–6(5), 7–6(4), 6–7(11), 6–4
Frankfurt 1995 Germania Boris Becker (3) Statele Unite Michael Chang 7–6(3), 6–0, 7–6(5)
1994 Statele Unite Pete Sampras (2) Germania Boris Becker 4–6, 6–3, 7–5, 6–4
1993 Germania Michael Stich Statele Unite Pete Sampras 7–6(3), 2–6, 7–6(7), 6–2
1992 Germania Boris Becker (2) Statele Unite Jim Courier 6–4, 6–3, 7–5
1991 Statele Unite Pete Sampras Statele Unite Jim Courier 3–6, 7–6(5), 6–3, 6–4
1990 Statele Unite Andre Agassi Suedia Stefan Edberg 5–7, 7–6(5), 7–5, 6–2
Masters Grand Prix
New York City 1989 Suedia Stefan Edberg Germania Boris Becker 4–6, 7–6(6), 6–3, 6–1
1988 Germania Boris Becker Cehoslovacia Ivan Lendl 5–7, 7–6(5), 3–6, 6–2, 7–6(5)
1987 Cehoslovacia Ivan Lendl (5) Suedia Mats Wilander 6–2, 6–2, 6–3
1986 Cehoslovacia Ivan Lendl (4) Germania Boris Becker 6–4, 6–4, 6–4
1985 Cehoslovacia Ivan Lendl (3) Germania Boris Becker 6–2, 7–6(4), 6–3
1984 Statele Unite John McEnroe (3) Cehoslovacia Ivan Lendl 7–5, 6–0, 6–4
1983 Statele Unite John McEnroe (2) Cehoslovacia Ivan Lendl 6–3, 6–4, 6–4
1982 Cehoslovacia Ivan Lendl (2) Statele Unite John McEnroe 6–4, 6–4, 6–2
1981 Cehoslovacia Ivan Lendl Statele Unite Vitas Gerulaitis 6–7(5), 2–6, 7–6(6), 6–2, 6–4
1980 Suedia Björn Borg (2) Cehoslovacia Ivan Lendl 6–4, 6–2, 6–2
1979 Suedia Björn Borg Statele Unite Vitas Gerulaitis 6–2, 6–2
1978 Statele Unite John McEnroe Statele Unite Arthur Ashe 6–7, 6–3, 7–5
1977 Statele Unite Jimmy Connors Suedia Björn Borg 6–4, 1–6, 6–4
Houston 1976 Spania Manuel Orantes Polonia Wojtek Fibak 5–7, 6–2, 0–6, 7–6(1), 6–1
Stockholm 1975 România Ilie Năstase (4) Suedia Björn Borg 6–2, 6–2, 6–1
Melbourne 1974 Argentina Guillermo Vilas România Ilie Năstase 7–6, 6–2, 3–6, 3–6, 6–4
Boston 1973 România Ilie Năstase (3) Olanda Tom Okker 6–3, 7–5, 4–6, 6–3
Barcelona 1972 România Ilie Năstase (2) Statele Unite Stan Smith 6–3, 6–2, 3–6, 2–6, 6–3
Paris 1971 România Ilie Năstase Faza grupelor
Tokyo 1970 Statele Unite Stan Smith Faza grupelor

Dublu[modificare | modificare sursă]

Oraș gazdă An Campioni Finaliști Scor
Finala Turului Mondial
Londra 2010 Canada Daniel Nestor
Serbia Nenad Zimonjić
India Mahesh Bhupathi
Belarus Max Mirnîi
7–6(6), 6–4
2009 Statele Unite Bob Bryan
Statele Unite Mike Bryan
Belarus Max Mirnîi
Israel Andy Ram
7–6(5), 6–3
Cupa Masters
Shanghai 2008 Canada Daniel Nestor
Serbia Nenad Zimonjić
Statele Unite Bob Bryan
Statele Unite Mike Bryan
7–6(3), 6–2
2007 Bahamas Mark Knowles
Canada Daniel Nestor
Suedia Simon Aspelin
Austria Julian Knowle
6–2, 6–3
2006 Suedia Jonas Bjorkman
Belarus Max Mirnîi
Bahamas Mark Knowles
Canada Daniel Nestor
6–2, 6–4
2005 Franța Michael Llodra
Franța Fabrice Santoro
India Leander Paes
Serbia Nenad Zimonjić
6–7(6), 6–3, 7–6(4)
Houston 2004 Statele Unite Bob Bryan
Statele Unite Mike Bryan
Zimbabwe Wayne Black
Zimbabwe Kevin Ullyett
4–6, 7–5, 6–4, 6–2
2003 Statele Unite Bob Bryan
Statele Unite Mike Bryan
Franța Michael Llodra
Franța Fabrice Santoro
6–7(6), 6–3, 3–6, 7–6(3), 6–4
  2002 Nu a fost organizat
Cupa Challenge pentru perechi[2]
Bangalore 2001 Africa de Sud Ellis Ferreira
Statele Unite Rick Leach
Cehia Petr Pala
Cehia Pavel Vizner
6–7(6), 7–6(2), 6–4, 6–4
Campionatul Turului Mondial
Bangalore 2000 Statele Unite Donald Johnson
Africa de Sud Piet Norval
India Mahesh Bhupathi
India Leander Paes
7–6(8), 6–3, 6–4
Hartford 1999 Canada Sebastien Lareau
Statele Unite Alex O'Brien
India Mahesh Bhupathi
India Leander Paes
6–3, 6–2, 6–2
1998 Olanda Jacco Eltingh
Olanda Paul Haarhuis
Bahamas Mark Knowles
Canada Daniel Nestor
6–4, 6–2, 7–5
1997 Statele Unite Rick Leach
Statele Unite Jonathan Stark
India Mahesh Bhupathi
India Leander Paes
6–3, 6–4, 7–6(3)
1996 Australia Todd Woodbridge
Australia Mark Woodforde
Canada Sebastien Lareau
Statele Unite Alex O'Brien
6–4, 5–7, 6–2, 7–6(3)
Eindhoven 1995 Canada Grant Connell
Statele Unite Patrick Galbraith
Olanda Jacco Eltingh
Olanda Paul Haarhuis
7–6(6), 7–6(6), 3–6, 7–6(2)
Jakarta 1994 Suedia Jan Apell
Suedia Jonas Bjorkman
Australia Todd Woodbridge
Australia Mark Woodforde
6–4, 4–6, 4–6, 7–6(5), 7–6(6)
Johannesburg 1993 Olanda Jacco Eltingh
Olanda Paul Haarhuis
Australia Todd Woodbridge
Australia Mark Woodforde
7–6(4), 7–6(5), 6–4
1992 Australia Todd Woodbridge
Australia Mark Woodforde
Australia John Fitzgerald
Suedia Anders Järryd
6–2, 7–6(4), 5–7, 3–6, 6–3
1991 Australia John Fitzgerald
Suedia Anders Järryd
Statele Unite Ken Flach
Statele Unite Robert Seguso
6–4, 6–4, 2–6, 6–4
Sanctuary Cove 1990 Franța Guy Forget
Elveția Jakob Hlasek
Spania Sergio Casal
Spania Emilio Sanchez
6–4, 7–6(5), 5–7, 6–4
Masters Grand Prix
Londra 1989 Statele Unite Jim Grabb
Statele Unite Patrick McEnroe
Australia John Fitzgerald
Suedia Anders Järryd
7–5, 7–6(4), 5–7, 6–3
1988 Statele Unite Rick Leach
Statele Unite Jim Pugh
Spania Sergio Casal
Spania Emilio Sanchez
6–4, 6–3, 2–6, 6–0
1987 Cehoslovacia Miloslav Mecir
Cehoslovacia Tomas Smid
Statele Unite Ken Flach
Statele Unite Robert Seguso
6–4, 7–5, 6–7(5), 6–3
1986 Suedia Stefan Edberg
Suedia Anders Järryd
Franța Guy Forget
Franța Yannick Noah
6–3, 7–6, 6–3
New York City 1985 Suedia Stefan Edberg
Suedia Anders Järryd
Suedia Joakim Nystrom
Suedia Mats Wilander
6–1, 7–6
1984 Statele Unite Peter Fleming
Statele Unite John McEnroe
Australia Mark Edmondson
Statele Unite Sherwood Stewart
6–3, 6–1
1983 Statele Unite Peter Fleming
Statele Unite John McEnroe
Cehoslovacia Pavel Slozil
Cehoslovacia Tomas Smid
6–2, 6–2
1982 Statele Unite Peter Fleming
Statele Unite John McEnroe
Statele Unite Sherwood Stewart
Statele Unite Ferdi Taygan
6–2, 6–2
1981 Statele Unite Peter Fleming
Statele Unite John McEnroe
Africa de Sud Kevin Curren
Statele Unite Steve Denton
6–3, 6–3
1980 Statele Unite Peter Fleming
Statele Unite John McEnroe
Australia Peter McNamara
Australia Paul McNamee
6–4, 6–3
1979 Statele Unite Peter Fleming
Statele Unite John McEnroe
Polonia Wojciech Fibak
Olanda Tom Okker
6–3, 7–6, 6–1
1978 Statele Unite Peter Fleming
Statele Unite John McEnroe
Polonia Wojciech Fibak
Olanda Tom Okker
6–4, 6–2, 6–4
1977 Africa de Sud Bob Hewitt
Africa de Sud Frew McMillan
Statele Unite Robert Lutz
Statele Unite Stan Smith
7–5, 7–6, 6–3
Houston 1976 Statele Unite Fred McNair
Statele Unite Sherwood Stewart
Statele Unite Brian Gottfried
Mexic Raul Ramirez
6–4, 5–7, 5–7, 6–4, 6–4
Stockholm 1975 Spania Juan Gisbert
Spania Manuel Orantes
Faza grupelor
1974
-
1971
Nu a fost organizat
Tokyo 1970 Statele Unite Stan Smith
Statele Unite Arthur Ashe
Faza grupelor

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dumitru Stircu (2007). „Londra va gazdui din 2009 finala Mastersului”. onlinesport.ro. http://www.onlinesport.ro/stiri/tenis/20248/londra-va-gazdui-din-2009-finala-mastersului.htm. Accesat la 26 octombrie 2009. 
  2. ^ Associated Press (AP) (16 ianuarie 2002). „ATP sets Double Challenge Cup for Jan. 29-Feb. 2 in Bangalore” (în engleză). http://www.highbeam.com/doc/1P1-49565357.html. Accesat la 26 octombrie 2009. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]