Kurt Vonnegut

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Kurt Vonnegut
Kurt-Vonnegut-US-Army-portrait.jpg
Naștere 11 noiembrie 1922(1922-11-11)
Indianapolis, Indiana, Statele Unite ale Americii Statele Unite
Deces 11 aprilie 2007 (84 de ani)
New York
Ocupație Romancier, eseist
Naționalitate American
Părinți Kurt Vonnegut, Sr. și Edith Lieber
Căsătorit(ă) cu Jane Marie Cox (1945-1979)
Jill Krementz (1979-2007)
Activitatea literară
Activ ca scriitor 1949 - 2007
Specie literară SF, Satiră
Operă de debut Report on the Barnhouse Effect
Opere semnificative


Website vonnegut.com

Kurt Vonnegut, Jr. (n. 11 noiembrie 1922 — d. 11 aprilie 2007) a fost un romancier american, cunoscut pentru operele sale Abatorul cinci (Slaughterhouse-Five, 1969), Leagănul pisicii (Cat's Cradle, 1963), sau Mic dejunul campionilor (Breakfast of Champions, 1973), romane în care combină armonios și unic satira, umorul negru și științifico-fantasticul.

Viața[modificare | modificare sursă]

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Kurt Vonnegut s-a născut în a patra generație a unei familii de origine germano-americană, fiu și nepot al unor arhitecți (Vonnegut & Bohn) din Indianapolis .

Ca student la Shortridge High School din Indianapolis,[1], Vonnegut a lucrat la primul cotidian liceal din istoria S.U.A., The Daily Echo („Ecoul zilnic”). A studiat la Universitatea Cornell în 1941-1942, unde a fost editor executiv asociat al ziarului studenților, Cornell Daily Sun, și a obținut o diplomă în biochimie. În timpul anilor petrecuți la Cornell, a fost membru al Fraternității Delta Upsilon, la fel ca tatăl său. Tot în acea perioadă s-a înrolat în Armata S.U.A.. Armata l-a trimis la Institul de Tehnologie Carnegie (acum Carnegie Mellon University) și la Universitatea Tennessee pentru a studia inginerie mecanică [2]. Pe 14 mai 1944, de Ziua Mamei, mama lui Kurt, Edith Lieber Vonnegut, s-a sinucis[3].

Al Doilea Război Mondial și bombardarea Dresdei[modificare | modificare sursă]

Experiența lui Vonnegut ca soldat și prizonier de război i-a influențat profund opera. În calitate de caporal al Diviziei de Infanterie 106, Vonnegut a pierdut legătura cu batalionul său și a rătăcit singur în spatele liniei inamice timp de câteva zile, înainte de a fi capturat de trupele armatei germane pe 14 decembrie 1944[4]. Încarcerat în Dresda unde lucra la o fabrică ce producea siropuri pentru femeile gravide, Vonnegut a fost martorul bombardării și distrugerii a unei mari părți a orașului, pe 13-14 februarie 1945. Vonnegut a fost unul din cei șapte prizonieri de război americani din Dresda care au supraviețuit în celula unui depozit de carne cunoscut ca Schlachthof Fünf în germană, sau Slaughterhouse Five în engleză, adică „Abatorul cinci”. „Utter destruction” („Distrugere totală”), și-a amintit, „carnage unfathomable” („măcel indescriptibil”). Germanii i-au ordonat să adune cadavre pentru o groapă comună. Dar ar fi trebuit îngropate prea multe cadavre. Așa că naziștii au trimis trupe cu aruncătoare de flăcări. Toate resturile umane au ajuns cenușă"[5]. Această experiență a stat la baza uneia din operele sale cele mai cunoscute, Abatorul cinci (Slaughterhouse-Five), și e o temă care apare în cel puțin alte șase cărți[5].

Vonnegut a fost eliberat de trupele Armatei Roșii în mai 1945. Când s-a întors în Statele Unite, a fost decorat cu Purple Heart, pentru ceea ce el a numit o „rană complet neglijabilă[6].

Cariera postbelică[modificare | modificare sursă]

După război, Vonnegut a urmat cursurile Universității din Chicago ca student de antropologie, și a lucrat de asemenea ca reporter la City News Bureau of Chicago. Conform declarației lui Vonnegut în Bagombo Snuff Box, universitatea i-a respins prima teză privind similaritățile dintre pictorii cubiști și liderii rebeliunilor amerindiene de la sfârșitul secolului al XIX-lea, pretinzând că ar fi „neprofesională”. A părăsit Chicago pentru a lucra la relații publice în Schenectady, New York, pentru General Electric. Universitatea din Chicago avea să-i accepte mai târziu romanul Leagănul pisicii (Cat's Cradle) ca teză de masterat, remarcându-i conținutul antropologic și acordându-i diploma M.A. (Master of Arts) în 1971[7].

Leagănul pisicii și recunoaștere pe plan mondial(1963-2007)[modificare | modificare sursă]

Când se afla pe punctul de a abandona scrisul, Universitatea din Iowa i-a oferit lui Vonnegut un post de profesor la Atelierul de Scriere din Iowa. Cât timp a stat acolo, Leagănul pisicii (Cat's Cradle) a devenit un best-seller, iar Vonnegut a început sa scrie Abatorul cinci (Slaughterhouse-Five), astăzi considerat unul din cele mai bune romane americane ale secolului al XX-lea, apărând pe lista celor mai bune 100 de romane ale revistei Time[8]și Modern Library.[9] Încă tânăr fiind, s-a mutat în Barnstable, Massachusetts, un oraș din Cape Cod[10].

Vonnegut s-a declarat adept al umanismului și a discutat in scrierile sale nedreptățile sociale, problema războaielor, manipulării, armelor nucleare si chimice. Este celebru pentru crearea Planetei Tralfamadore, sediul unei civilizații ce percepe existența ca pe un punct relativ insignifiant și ne-negociabil în continuumul spațiu-timp.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Romane[modificare | modificare sursă]

Titlu original Info În română Detalii
Player Piano 1952
New York, Delacorte
The sirens of TItan 1959
New York, Delacorte
Mother Night 1961
New York, Delacorte
Cat's Cradle 1963
New York, Holt, Rinehart and Winston
Leagănul pisicii
God bless you, Mr. Rosewater, or Pearls before swine 1965
New York, Holt, Rinehart and Winston
Fii binecuvântat, domnule Rosewater
Slaughterhouse-five, or The children’s crusade, a duty-dance with death 1969
New York, Delacorte
Abatorul cinci
Breakfast of champions, or Goodbye blue Monday! 1973
New York, Delacorte
Slapstick, or Lonesome no more! 1976
New York, Delacorte
Jailbird 1979
New York, Delacorte
Deadeye Dick 1982
New York, Delacorte
Galápagos 1985
New York, Delacorte
Bluebeard 1987
New York, Delacorte
Hocus pocus 1990
New York, Putnam’s
Timequake 1997
New York, Putnam’s

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Shortridge High School Collection”. Shortridge High School. http://www.indianahistory.org/library/manuscripts/collection_guides/m0482.html. Accesat la 12 aprilie 2007. 
  2. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite NYTObit
  3. ^ Reed, Peter (1999). Volume 10, Issue No. 1 of the Journal of the Fantastic in the Arts. Florida Atlantic University, Boca Raton, Florida. ISBN 1-85723-124-4. 
  4. ^ NNDB - [check date] (battle of the Bulge started on Dec. 16)Biography of Kurt Vonnegut
  5. ^ a b Brinkley, Douglas (24 august 2006). „Vonnegut's Apocalypse”. Rolling Stone. http://www.rollingstone.com/politics/story/11123162/kurt_vonnegut_says_this_is_the_end_of_the_world. Accesat la 23 aprilie 2007. 
  6. ^ Sarah Land Prakken: The Reader's Adviser: A Layman's Guide to Literature, R. R. Bowker 1974, ISBN 0-8352-0781-1, p. 623; Arthur Salm: Novelist Kurt Vonnegut: So it goes, The San Diego Union-Tribune 15 April 2007
  7. ^ Katz, Joe (April 13, 2007). „Alumnus Vonnegut dead at 84”. Chicago Maroon. http://maroon.uchicago.edu/online_edition/news/2007/04/13/alumnus-vonnegut-dead-at-84/. Accesat la 17 aprilie 2007. 
  8. ^ 100 Best Novels: Slaughterhouse-Five (1969)”. Time Magazine. http://www.time.com/time/2005/100books/0,24459,slaughterhouse_five,00.html. Accesat la 12 aprilie 2007. 
  9. ^ 100 Best Novels”. Modern Library. 20 iulie 1998. http://www.randomhouse.com/modernlibrary/100bestnovels.html. Accesat la 12 aprilie 2007. 
  10. ^ Levitas, Mitchel (August 19 1968). „A Slight Case of Candor”. The New York Times. http://www.nytimes.com/1968/08/19/books/vonnegut-monkey.html. Accesat la 12 aprilie 2007. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]