Vladimir Colin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Jean Colin

160px
Pseudonim Vladimir Colin
Naștere 1 mai 1921
București
Deces 6 decembrie
București
Naționalitate român
Activitatea literară
Specie literară literatură științifico-fantastică

Vladimir Colin (pe numele real Jean Colin; n. 1 mai 1921, București, d. 6 decembrie 1991, București) este considerat a fi cel mai important scriitor român de literatură științifico-fantastică și fantezie [necesită citare]. Operele lui imaginare formează o impresionantă colecție europeană și sunt cunoscute pe mai multe continente.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Fiul lui Lazăr Colin, funcționar, și a Ellei (n. Pauker) a crescut într-o familie de evrei emancipați. Liceul Cantemir Vodă, Facultatea de Litere abandonată după un an deoarece timpul îi era acaparat de activitatea politică de activist al Comitetului Central al UTC. Ulterior a fost redactor pe la mai multe reviste, la Revista literară, Flacăra, secretar general de redacție la Viața românească.

În 1992, la București, scriitorul Leonard Oprea creează Fundația Culturală Română Vladimir Colin, onorând cu Premiul Internațional Vladimir Colin VIP americani-români și români, cum sunt: Vladimir Tismăneanu, Andrei Codrescu, Nicolae Manolescu, Șerban Foarță, Bogdan Ficeac, Radu Pavel Gheo.

A fost căsătorit cu poeta Nina Cassian [1], apoi cu graficiana Marcela Cordescu[2], care i-a ilustrat câteva din cărțile pentru copii (Basmele omului și Legendele țării lui Vam).

Operă literară[modificare | modificare sursă]

A debutat cu un volum de Basme, în 1953, care a obținut Premiul de Stat. Au urmat apoi volumele de literatură fantastică Legendele țării lui Vam (1961) și de literatură științifico-fantastică A zecea lume, Pentagrama, 1967, Un pește invizibil și douăzeci de povestiri fantastice, 1970, Imposibila oază, 1984. A excelat în genul science fantasy și a obținut trei premii Eurocon, o performanță de neegalat pentru un autor din România. Printre operele din acest gen se numără și volumele de povestiri Viitorul al doilea, Dinții lui Cronos sau mini-romanul Babel.

A scris romane fantastice, romane științifico-fantastice (așa cum ar fi A zecea lume și Babel), basme, volume de povestiri științifico-fantastice și o carte de fantezie istorică, Legendele țării lui Vam. Aceasta a devenit cartea sa cea mai cunoscută, fiind editată și tipărită în Spania și Franța în volume de benzi desenate avându-l ca desenator pe cunoscutul artist sârb Igor Kordey. Editura Nemira i-a republicat cărțile într-o serie de autor Vladimir Colin, aducându-i un omagiu postum. A scris foarte multe basme moderne sau literatură de popularizare pentru copii.

Premii literare[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Asociației scriitorilor pentru vol. Capcanele timpului în 1972, Dinții lui Cronos, 1975
  • Trei premii Eurocon conferite la reuniunile Societății Europene de Science Fiction, S.E.S.F.,
  • Medalia de aur la Poznan, Polonia,
  • Premiul Europa pentru cel mai bun roman acordat vol. Babel, 1978
  • Marele premiu la San Marino pentru Opera Omnia, etc.

Selecție din operele publicate[modificare | modificare sursă]

  • Basme, 1953
  • Zece povești pitice, 1957
  • Basmele Omului, 1958
  • Legendele țării lui Vam. O mitologie a omului, 1961
  • Povestea scrisului, 1966,
  • A zecea lume, 1964
  • Pentagrama, 1967
  • Un pește invizibil și douăzeci de povestiri fantastice, 1970
  • Capcanele timpului, 1972
  • Dinții lui Cronos, 1975
  • Grifonul lui Ulise, 1976
  • Babel, 1978
  • Timp cu călăreț și corb, 1979,
  • Imposibila oază, povestiri fantastice, 1984
  • Xele, motanul din stele, 1984

Antologator[modificare | modificare sursă]

A alcătuit o antologie a literaturii de anticipație franceze, Un pic de neant. O antologie a anticipației franceze contemporane, 1970

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Nina Cassian, femeia fatală a literaturii române
  2. ^ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 288-289 (1088-1089) - 1-31 ianuarie 2008. SUPLIMENT