Odin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Odin, Rătăcitorul

Odin (anglicizat ca Woden) este zeul suprem în mitologia nordică, care a dobândit înțelepciunea universală sugând seva Arborelui Înțelepciunii, Yggdrasil și plătind pentru acest privilegiu cu un ochi. A avut mai mulți fii cu mai multe soții dar cel mai important urmaș al său este Thor, un zeu destul de popular în epoca contemporană. Odin este zeul cunoașterii și al inițierii, are o suliță numită Grungir care nu-și greșește niciodată ținta, asemenea ciocanului lui Thor. El este fiul lui Borr și a zeiței Bestla. Zeu suprem, similar lui Zeus, stăpân al cerului și pământului, zeu al războiului și al morții dar și al magiei și inspirației poetice. Odin este soț al zeiței Frigg. Împreună cu frații săi, Vili și Ve a construit Universul din cadavrul uriașului primordial Ymir. Locuia în Asgard, împreună cu toți ceilalti zei, cărora le era conducător. La germani era identificat cu Wodan sau Wotan. În limbile germanice "Wodan" derivă de la cuvântul "wut" ("furie").

Înțelepciunea supremă[modificare | modificare sursă]

M. Presnyakov. Odin. 2008.

Odin a căpătat înțelepciunea supremă, prin sacrificiul la care s-a supus. El s-a spânzurat timp de nouă nopți în arborele Yggdrasil, iar în tot acest timp el nu a mâncat, nu a băut și s-a lovit singur cu lancea. În urma acestui ritual inițiatic, el dobândește știința ocultă și darul poeziei. Odin pătrunde astfel în tainele magiei. La fel ca șamanii, el poate să-și schimbe forma, poate să-și trimită spiritul sub forma unor animale, iar în Havamal el spune că știe un farmec cu care ar putea face ca un spânzurat să coboare din spânzurătoare. Odin este ajutat de cei doi corbi ai săi, Hugin și Munin, care îi povestesc tot ce se întâmplă în lume.

Conform altor legende, Odin a căpătat inteligența supremă prin intermediul vicleniei sale. El a poruncit zeilor să taie capul gigantului Mimir, faimos pentru știința sa ocultă. Odin a conservat capul gigantului și se spune că pentru a afla un răspuns la întrebările sale, trebuia doar să îl consulte pe acesta. După Snorri Sturluson, Mimir era păzitorul izvorului înțelepciunii de la rădăcina arborelui Yggdrasil, izvor din care Odin n-a avut voie să bea, decât după ce și-a sacrificat un ochi și l-a ascuns în albia lui.

Odin, zeu al morții și al războiului[modificare | modificare sursă]

Odin este în același timp și un zeu al morților și al războiului. El ocrotește prin mijloace magice pe marii eroi, însă în cele din urmă îi trădează pentru ca aceștia să fie uciși de adversarii lor. Explicația acestui comportament este dorința de a avea alături de el, în Valhalla, pe cei mai mari eroi, pentru a fi ajutat de ei în ziua Ragnarok-ului, în lupta contra giganților. Valhalla nu primea decât sufletele celor care au murit eroic pe câmpul de luptă. Deoarece Odin era ocrotitorul vestitelor Mannerbunde, creaturi ce terorizau satele, acest zeu nu era unul dintre zeii favoriți ai populației rurale. Acest lucru este întărit de cultul lui care includea sacrificii umane prin spânzurarea unor bărbați de copac pentru a aminti de căpătarea înțelepciunii runelor.

Ragnarok[modificare | modificare sursă]

În ziua apocaliptică a Ragnarok-ului, Odin va fi sfâșiat și devorat de lupul uriaș, Fenris, dar va fi răzbunat de fiul său cel mic, Vidar.

Alte nume[modificare | modificare sursă]

Alte nume sub care este cunoscut Odin sunt: Rognir, Sann, Omi, Ohinn, Oer, Sidhott, Thund, Haptagod, Sidskegg, Sigtyr, Unn, Ηerran, Herteit, Hropt, Herian, Ialg, Iolf, Ialk, Iolnir, Sigfadhir, Skilfing, Svipal, Blindi, Nikar, Nikuz, Lusifer, Oski, Svidur, Lucifer, Svidrir, Thunn, Vakr, Fiolsvinn, Hergaut, Grim, Yggr, Grimnir, Valfadhir, Haer, Alfader, Haerbardhr, Ganglari, Hroptr, Fiolnir, Gaut.

Vezi și[modificare | modificare sursă]