Paseriforme

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Passer domesticus (Vrabie)

Passeriformes este ordinul taxonomic care cuprinde cele mai multe specii de păsări (Aves), ele ajungând ca. la cifra de 5.700 de specii.

Caractere generale[modificare | modificare sursă]

Păsările din acest ordin sunt în comparație cu celelalte păsări din alte ordine taxonomice, păsări de talie mică. Dimensiunea corpului la „Regulus calendula” fiind maximum 8 cm, iar la păsările paradisului (Paradisaeidae) de 120 cm. Multe specii din acest ordin sunt păsări migratoare, cele sedentare trăiesc de obicei în regiunile cu climă caldă tropicală sau subtropicală ca cele din familia „Menuridae” sau „Callaeidae” care au aripile mai puțin dezvoltate.

Hrănirea[modificare | modificare sursă]

Cardinalis cardinalis

Cele mai multe paseriforme se hrănesc cu nevertebrate mici sau semințe de plante. Excepție fac unele păsări tropicale ca cele din familia Paradisaeidae sau Pipridae care se hrănesc aproape exclusiv cu fructe. Pe când cele din familia Laniidae sunt carnivore, care pe lângă insecte consumă nevertebrate mici, rozătoare sau șopârle. Păsările din familia Fringillidae ((Loxia) se hrănesc aproape exclusiv cu semințe de conifere, pe care le scot cu dibăcie din con. Exemplarele din familia de păsări Cinclidae se scufundă un timp scurt sub apa pâraielor de munte ca să prindă insecte acvatice, fiind singura familie din acest ordin care se poate scufunda. O curiozitate o prezintă paseriformele de pe insulele Galapagos care folosesc ca unealtă o crenguță sau un spin de cactus pentru a scoate insectele ascunse în scoarța copacilor.

Sistematică[modificare | modificare sursă]

Paseriformele sunt azi subîmpărțite în 3 subordine, la bază fiind situate păsările Acanthisitti din Noua Zeelandă și Tyranni.[1] [2] [3].

  |-- păsări cântătoare (Passeri)
       |-- păsări țipătoare (Tyrannidae)
       |
   |--N.N.
   |
   |-- (Acanthisittidae)
   |
   (Passeriformes)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ericson, P. G. P., L. Christidis, A. Cooper, M. Irestedt, J. Jackson, U. S. Johansson, & J. A. Norman. 2002. A Gondwanan origin of passerine birds supported by DNA sequences of the endemic New Zealand wrens. Proceedings of the Royal Society of London Series B 269:235–241. PDF
  2. ^ F. Keith Barker, Alice Cibois, Peter Schikler, Julie Feinstein< & Joel Cracraft: Phylogeny and diversification of the largest avian radiation. PNAS, July 27, 2004, Vol. 101, no. 30, PDF
  3. ^ Edwards, Scott V. and John Harshman. 2008. Passeriformes. Perching Birds, Passerine Birds. Version 24 June 2008. in The Tree of Life Web Project

Legături externe[modificare | modificare sursă]