Sumer
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Mesopotamia Antică |
|---|
 |
| Eufrat – Tigru |
| Asiriologie |
| Oraşe / Imperii |
| Sumer: Uruk – Ur – Eridu |
| Kiş – Lagaş – Nippur |
| Imperiul Akkadian: Akkad |
| Babilon – Isin – Susa |
| Asiria: Assur – Ninive |
| Dur-Şarrukin – Nimrud |
| Imperiul Babilonian – Caldeea |
| Elam – Amoriţi |
| Hurieni – Mitanni |
| Kasiţi – Urartu |
| Cronologie |
| Regi ai Sumerului |
| Regi ai Asiriei |
| Regi ai Babilonului |
| Limbă |
| Scriere cuneiformă |
| Sumeriană – Akkadiană |
| Elamită – Hurriană |
| Mitologie |
| Enûma Eliş |
| Ghilgameş – Marduk |
Mesopotamienii sunt un popor dintre cele mai vechi ale omenirii. Ei erau aşezaţi geografic între fluviile Tigru şi Eufrat (în prezent Irak). Primii mespotamieni care au trăit au fost sumerienii. Ei au inventat scrierea cuneiformă, construiau ziggurate, au construit primele oraşe civilizate, printre care: Ur,Nippur, Kiş, Babilon, Ninive şi Assur, au făcut primele încercări de irigaţii sistematizate în agricultură, au iniţiat primele schimburi comerciale cu alte popoare, au făcut descoperiri în astrologie şi astronomie. Fiecare oraş-stat îşi avea propriul rege, dar nu a luat niciodată în stăpânire întregul Sumer. Familiile regale erau foarte bogate şi purtau haine de cea mai bună calitate.
Numele de „sumerian” este un nume dat de vechii locuitori ai Mesopotamiei de S şi succesorii acestora: akkadienii semitici. Sumerienii purtau numele de sag-giga, literal însemnând (poporul cu faţa neagră) Cuvântul akkadian „Shumer” indica zona numită de ei Sumerul de S. Cuvântul ebraic era şinar, egiptenii numeau acest teritoriu sngr iar hitiţii sanhar(a). Aceste denumiri pot fi posibile variante ale cuvântului Sumer sau sumerian. Istoricul babilonian Berossus spune că sumerienii erau „străini cu faţa neagră” Cunoscută ca „leagănul civilizaţiei” Mesopotamia a servit ca loc de apariţie pentru unele dintre cele mai timpurii aşezări umane. O consecinţă importantă a dezvoltării acestora a fost faptul că civilizaţia sumeriană ivită în zona pe la 3500 î.Hr. a construit un sistem de canale şi primele oraşe-cetăţi ale omenirii. Numită astăzi de către specialişti şi regat Sumerul – mai curând civilizaţia sumeriană, organizată într-o serie de oraşe-state prospere s-a format în jurul regiunii unde Tigrul şi Eufratul curg relativ paralel către Golful Persic. Această zona este locul naşterii primei civilizaţii cunoscute a omenirii. Mai târziu, civilizaţia sumeriană a fost absorbită de către cea babiloniană, de limbă semită.’
Locul de baştină al sumerienilor nu se cunoaşte cu exactitate.... Prima etapă a acestei civilizaţii a fost opera sumeriană. Creatori a celei mai mari civilizaţii regionale şi a celei dintâi etape istorice: sumerienii au apărut în sudul Mesopotamiei pe la începutul mileniului al IV-lea î.e.n. venind posibil din zona stepelor siberiene.) În orice caz nu erau autohtoni. Erau o populaţie indo-europeană vorbind o limbă aglutinantă asemănătoare limbii turce vechi. Practicau agricultura şi creşteau suine, oine şi bovine (oaia, vaca, porcul). Cunoşteau ţesutul şi olăritul, făceau vase de lut colorate şi ornamentate cu figuri umane de animale şi păsări. În curând vor ajunge să cunoască metoda topirii metalelor. Puneau în mormânt alături de cel decedat unelte, obiecte de valoare ceea ce denotă credinţa lor într-o viaţa după moarte. Sumerienii puteau fi astfel întâlniţi în zona Mesopotamiei (ţara dintre cele două râuri: Tigru şi Eufrat), pe teritoriul Irak-ului de azi.
.
Cuprins |
[modifică] Ziggurate
Sumerienii construiau un templu în centrul fiecarui oraş-stat. În jurul anului 2000 î.Hr., templele aveau forma unor turnuri înalte denumite ziggurate, cum era acesta din Ur. Regele, care era şi mare preot, oficia ceremonii religioase şi efectua sacrificii în templul situat în vârful turnului. Zigguratul era împărţit în şapte etaje, deoarece sumerienii credeau că zeii coborau din cer în şapte zile.
Sumerienii au fost unul dintre popoarele are au trăit în Mesopotamia.
[modifică] Caracteristici fundamentale
Sumerienii erau un popor non-semitic fiind astfel un popor migrator. Arheologii ne explică faptul că această cultură sumeriană este continuitatea celei dintâi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700 î.e.n.). Poporul sumerian s-a aşezat pe teritoriul acesta şi au început să locuiască în zonele fertile irigate de râurile Tigru şi Eufrat. Sumerienii la început erau simpli fermieri care călătoreau dinspre N spre S după care au început să construiască oraşe-state. Sumerienii erau de asemenea pescari care locuiau dea-lungul văii Eufratului sau a Tigrului aşa cum fac unii arabi din zilele noastre. Această cultură a contribuit la o fuziune agrară cu agricultorii din N creând astfel o limbă sumeriană şi o civilizaţie.’
[modifică] Invenţii
Sumerienilor li se atribuie descoperirea rotii olarului (mai tarziu roata carului) si tehnologia prelucrarii metalelor.descoperirile din necropola regala de la Ur prezinta o mare varietate de obiecte metalice din aur si lapislazuli ( o piatra pretioasa de culoare albastra intens),dintr-un aliaj de aur si argint (electrum) sau din os si lapislazuli. Ar fi suficient, poate, sa mentionam, intr-o ordine aleatorie, ca in Sumerul antic erau inventate: scrierea, roata, matematica, astronomia, calendarele, sistemele de irigatii, armura, carul de lupta, sabiile, harnasamentul cailor, cuiele, morile, sandalele, roata olarului, harponul, dalta, inelele, seile sau acul. Tot din Sumer ne-au parvenit si primele date despre o religie politeista. Astfel, pana in momentul in care descoperirile arheologice vor arata ca au existat si alte civilizatii mai vechi de sase milenii, trebuie sa acordam credit cercetatorilor sa sa ii consideram pe sumerieni drept intemeietorii primei civilizatii pe Terra.
[modifică] Modul de viaţă
Ei locuiau în aşezări construite din lut şi cărămidă arsă. Casele erau mici şi în interior existau doar rogojini. Hrana era simplă, iar berea era obţinută din orz. Cultivau cereale, legume şi fructe, creşteau animalele (capre, oi, vite). Printr-o munca tenace, sumerienii au asanat mlaştinile şi au construit un sistem ingenios de canale de irigaţii. În cultivare foloseau plugul tras de boi, seceri de argilă, piatră, aramă sau bronz.
Sumerienii făceau comerţ în pieţe uriaşe. În jurul anului 3300 î.Hr., sumerienii foloseau nişte discuri de lut pentru a cumpăra diferite bunuri. Aceste îndeletniciri au făcut ca populaţia să crească. Astfel au apărut numeroase oraşe-stat (Ur, Uruk, Lagaş, Nipur, Umma). Sumerienii bogaţi nu erau nevoiţi să muncească toată ziua, ci se relaxau ascultând muzică sau jucându-se.
Caracteristicile care descriu modul de viaţă a unei civilizaţii sunt: viaţa de zi cu zi, ocupaţia, politica, conflicte, asemănări şi deosebiri între clasele sociale sau politice, omul simplu şi viaţa religioasă.
[modifică] Cultura
Sumerul şi Egiptul Civilizaţia Egiptului antic lasă impresia unei lumi închise. Egiptul este înconjurat din toate părţile de frontiere naturale: deşert, mare şi în sud de munți dar influența sumeriană în perioada acestor începuturi este recunoscută azi de egiptologi: construcţiile din cărămidă, forma corpului navelor, folosirea sigiliilor cilindrice, temele artistice preluate de către egipteni de la sumerieni. Arheologii împreună cu egiptologii şi istoricii recunosc faptul că această influenţă a fost de scurtă durată şi că a avut doar un rol stimulent, de catalizator. Influenţele suferite nu au devenit imitaţii. Temele artistice sumeriene - cum observa istoricul A. Toynbee „au dispărut curând”. Piatra a înlocuit cărămida, scrierea a evoluat pe un drum propriu. În căile comerciale pe care le-au deschis şi au continuat să le parcurgă , ei şi urmaşii lor , sumerienii s-au arătat mult mai îndrăzneţi în special ca navigatori decât egiptenii sau alte popoare. Putem astfel continua ideea lui Toynbee şi spunem că pe plan economic sumerienii s-au dovedit superiori, în schimb egiptenii i-au întrecut pe plan politic realizând aproape chiar de la începutul istoriei lor unificarea economică şi administrativă, politică şi culturală a ţării lor.’
[modifică] Eridu şi Nippur
Influența culturii sumeriene porneşte din cele două mari centre cultural-religioase: Eridu în Sud şi Nippur în Nord. Multe din lucruri şi caracteristici ale popoarelor akkadiene şi sumeriene le aflăm din scrierile cuneiforme pe care le găsim întipărite pe tăbliţele de ceramică, piatră, stânci, ziduri. „Multe din aceste resurse vin de la biblioteca sumeriană din Nippur şi altele de la biblioteca construită de Regele Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 I.C.”. Nippur se pare că era centrul religios şi cultural al civilizaţiei sumeriene dar nici Eridu nu era mai departe. Ştim că fiecare oraş-stat avea propriul lui zeu care era principalul idol al oraşului. Astfel Eridu l-a avut pe EA, zeiţa apei, iar ENHIL a fost zeul furtunii în Nippur. Zeiţa „EA” era principala responsabilă de binecuvântări, zeiţa apelor curate terestre şi de sub pământ. EA era prietena oamenilor învăţându-i pe oameni ştiinţa, arta şi scrisul. Oamenii din Eridu aveau astfel de la zeiţa EA un set de reguli care trebuia respectat de întregul oraş. Eridu era un oraş port având astfel posibilitatea unei mai bune cunoaşteri a celorlalte popoare făcând comerţ cu ele. Un lucru foarte interesant putem întâlni la acest oraş: cosmologia lor susţinea că pământul a ieşit de sub apele cele mari formând uscatul de azi.` Oraşul Nippur niciodată nu şi-a impus hegemonia politică ci a dominat spiritual celelalte oraşe. Inscripţiile Lugal-Zage-Si şi Lugal-kigub-nidudu ne oferă o perspectivă interesantă asupra acestei cetăţi. Aceste inscripţii ne oferă informaţii despre faptul că acest oraş încă din timpuri foarte vechi, înainte de a veni sumerienii era un oraş religios în care se venerau zei, precum zeul soarelui şi al apei.
[modifică] Religia
Cu 3000 de ani înaintea creştinismului şi a civilizaţiei creştine triburile sumeriene au existat ca popor în partea de sud a văii Eufratului . După sumerieni au urmat babilonienii care au trăit în jurul râului Eufrat. Apa era vitală şi totodată necesară unei bune guvernări şi organizații. Economic vorbind, sumerienii au creat orașe mici (state), fiecare având propria lor formă de guvernământ conduse de câte un prinț sau rege care stătea în fruntea societăţii. Alături de rege stătea şi preotul şef. Religia acestor triburi era politeistă cu o mare influenţă animistă. Arheologii au explicat că toată societatea era construită pe o cultură şi religie animistă. Oamenii credeau în ZI (spirite) cărora le slujeau organizând tot felul de ceremonialuri păgâne. Profesorul Jastrow spunea că: zeii erau personificarea soarelui şi a lunii, putere manifestată în vegetație, apă şi furtună. Larsa şi Sippar au avut ca zeu pe Şamaş (zeul-soare), Ur si Harran s-au închinat lui Sin (zeul-lunii), Uruk şi Ishtar (zeiței-mamă), pe când Eridu l-a avut pe EA, zeiţa apei şi Enhil a fost zeul furtunii în Nippur. Profesorul Robert Rogers a alcătuit astfel o listă cu 60 de nume de zeităţi. El spunea că mulți din acești zei erau aceiași dar cu nume diferite. Eliminând astfel unele nume obținem un număr mic de zei (zeul soarelui, al lunii, a apei şi al furtunii). Pentru 1000 de ani Sumerienii au deținut zona dintre râuri (Meso-potamia) dar în jurul anului 2340 o armată puternică, cea a lui Sargon Din Akkad a intrat pe teritoriul acesta cucerindu-l şi unind aceste orașe-state. În jurul anului 2060 a avut loc o perioadă de stagnare a societăţii şi a politicii interioare. Într-un final putem spune că sumerienii aveau peste 60 de zeităţi. Anu era zeul cerului şi era considerat zeul-zeilor. Enlil – zeul aerului- el era ajutorul regilor şi un mare viteaz. Nanna(Sin) era zeul lunii. Ea – zeiţa apei, Shamash – zeul soarelui . Ninhursag – zeiţa-mama, Inanna – zeiţa fertilităţii şi a dragostei. Rugăciunile erau deseori însoțite de sacrificii animale. Oamenii aduceau ca jertfă uneori vegetale, legume, parfumuri, îmbrăcăminte… Zeița fertilității era respectată foarte mult deoarece ea era cea care aducea fertilitatea în ţară. Oamenii mergeau la templele prostituatelor care își ofereau trupul unor practici păgâne pentru a menţine echilibrul în societate între oamenii: bătrâni tineri şi copii. Astfel fiecare bărbat femeie, tânăr şi copil trebuia să-şi venereze zeul cum putea el mai bine. Fiecare oraş a avut propriul lor zeu suprem. Temple închinate zeilor sunt întâlnite în toate orașele Sumerienilor. Fiecare oraş avea un templu cu un mare preot în frunte şi o zeitate supremă. Existau şi alte temple pentru celelalte zeităţi dar templul principal caracteriza zeitatea supremă din acel oraş. Unele dintre aceste oraşe au adoptat mai târziu aşa numitul „cult al regelui”
[modifică] Oraşe-State
Sumerienii au început să construiască orașe precum Ur, Eridu, Uruk, Larsa şi Nippur . Orașul şi teritoriul din jur formau un oraș-stat. În partea de N erau akkadienii care apar puţin mai târziu. Semiții ne sunt relatați că erau aşezaţi în deşertul Arabiei şi Canaaniţii la fel şi Amoriţii în jurul Mării Mediteraneene. Oraşele importante (12 la număr) au fost înconjurate de ziduri înalte şi groase în care domnea câte un rege împreună cu marele preot. Oraşul avea propriul lui sistem de irigare şi cuprindea şi teritoriile din afara oraşului, zonele agricole, piscicole. Rolul oraşului era unul agricol, industrial, şi era de asemenea o putere politică având o armată proprie. În perioada pro-sumeriană în Uruk a apărut prima formă de arhitectură monumentală. Ei au construit temple şi alte construcții anexe. Ziguratul era o clădire mare cu un turn gigantic în trepte. În cea de-a III-a perioadă Djemet-Nasr sumerienii se organizează în oraşele-cetăţi. Oraşe independente cu o structură economică complexă. Acum are loc inventarea carului cu 2 roţi ceea ce înseamnă o nouă etapă în domeniul mijloacelor de transport. Palatul din această vreme avea 100 de m lungime şi 50 m lăţime având numeroase încăperi. Apare cultul unei zeiţe mame, probabil zeiţa fertilităţii. Dintre cele mai importante oraşe sumeriene amintim două oraşe puternice: Ur şi Uruk (azi Mougheir respectiv Warka) oraşe-state care controlau toată ţara. Eridu şi Nippur erau oraşe religioase. Umma şi Lagaş au fost oraşe state care s-au impus din punct de vedere militar.
[modifică] Regi
Urukagina din Lagas se pare să fi fost unul dintre cei mai interesanti regi din istoria Sumerului. (2378-2371 î.e.n.) care a început o serie de reforme sociale punând bazele unui set de reguli şi legi administrativ-politice.In urmatorii 25 de ani va straluci Lugalzagessi din Umma,care va supune toate cetatile-state sumeriene,mutandu-si capitala la Uruk.Statul sau va fi preluat de Sargon din Akkad. Amintim şi un rege al oraşului Ur (in perioada 'renasterii' sumeriene): Ur-Nammu, care a dat legi privitoare la organizare şi administrar.,ridicând astfel standardul vieţii oraşului Ur. Deseori bătăliile care se dădeau între aceste orașe erau de ordin politic, economic şi religios. Aceste certuri dintre orase duceau la un sincretism politic şi totodată religios. Prin anii 1958-1916 Î.C. Hammurabi a unit aceste ținuturi şi a înființat Imperiul Babilonian print-o sinteza sumerieno- akkadiena. De acum înainte sunt cunoscuți ca un singur popor ,cu o singură limbă formând o singură civilizație. Hammurabi a fost regele care a oferit poporului un set de reguli, ceea ce îl caracterizează ca un împărat înțelept şi un bun conducător militaro-politic.
[modifică] Influenţe sumeriene
Către secolul XXIII î.Hr. puterea Sumerului dădea semne vizibile de declin şi nu se mai putea apăra de invaziile străine, astfel că regele semit Sargon I (circa 2335-2279 î.Hr.), supranumit cel Mare, cucereşte întreaga ţara, iar din noua capitală, Agade, face cel mai puternic şi mai bogat oraş al lumii. Populaţia, amestecată din nou cu invadatorii va lua numele de akkadieni, limba akkadiana, semita, o va înlocui pe cea sumeriană, iar ţara se va numi Sumer-Akkad. „Capitala imperiului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost probabil oraşul Bagdad care era numit de AGADE. Gen10:10)” După akkadieni Hammurabi regele semit a desăvârșit lucrarea de unificare a oraşelor-state şi a pus capitala la Babilon. „Timp de 1000 de ani Babilonul a dominat situaţia în lumea dintre cele 2 râuri şi chiar mai mult şi mai departe.„ Influenţa sumeriană asupra altor popoare: Non-Semitic Semiţii
Cum am amintit mai sus `influența sumeriană asupra Egiptului o putem întâlni in construcţiile din cărămidă, forma corpului navelor, folosirea sigiliilor cilindrice, temele artistice preluate de egipteni de la sumerieni. Sumerienii au inventat roata iniţial sub forma de căruță cu două roţi. Scrierea cuneiformă este prima scriere datată în istorie (înainte chiar de semnele Vinca sau Jiahu). Sumerienii au fost primii astronomi care au creat o primă hartă a stelelor şi a constelaţiilor. Multe din aceste lucrări sumeriene vor fi întâlnite apoi în astronomia Greciei antice. Primele 5 planete care se văd cu ochiul liber poartă nume sumeriene. Au dezvoltat aritmetica folosind numere diferite făcând calcule în baza 10 şi 6. Au inventat formaţiile militare şi au creat aşa numitele infanterii, cavalerii şi divizia de arcaşi. Într-un final putem spune că sumerienii sunt ”leagănul civilizaţiei” Mesopotamiene prin influenţa lor în toate domeniile vieţii.
[modifică] Bibliografie
1. Edmund Davison Soper, The religions of Mankind, The Gods of Babylonia and Assyria, The Abingdon Press, New York
2. Robert William Rogers, The religion of Babylonia and Assyria, page 79, Eaton & Mains, New York, 1908.
3. James F. Lewis and William H. Travis, Religious Traditions of the World, Summer and Akkad, Zondervan Publishing House,
4. Hugh Thomas, An unfinished History of the World, Hamish Halilton Ltd. 1979
5. James F. Lewis and William H. Travis, Religious Traditions of the World, Summer and Akkad, Zondervan Publishing House,
6. Jack Finegan, Myth & Mystery, Mesopotamian Religion, Baker Book House, Grand Rapids, Michigan 7. Ovidiu Drimba, Istoria Culturii şi Civilizaţiei I, Introducere: Sumerul şi Egiptul, Editura Vestala, 1998,
8. Cooke / Ann Kramer, History Timeline, Eary Civilizations, Crescent Books New York, 1981
9. Weslez Roehm & Morris R. Buske, The record of Mankind, Sumerians, D.C. Heath and Company Boston 1961
10. Robert Eric Frykenberg, History and Belief, The Foundations of Historical Understanding, Eerdmans Publishing Co. 1996
11. http://en.wikipedia.org/wiki/Sumer
12. www.revistamagazin.ro
13. http://ro.wikipedia.org/wiki/Sumer
14. http://www.stiintasitehnica.ro
[modifică] Vezi şi
