Marea Cometă din 1811

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
C/1811 F1
Marea Cometă din 1811
Marea Cometă din anul 1811, desenată de William Henry Smyth
Descoperire
Descoperită de Honoré Flaugergues
Data descoperirii 25 martie 1811
Alte
denumiri
1811 I,
Marea Cometă
Cometa Flaurgergues
C/1811 F1
Cometa lui Napoleon
Caracteristice ale orbiteiA
Epoca 2382760,5
Afeliu 423 ua
Periheliu 1,04 ua
Axa semi-majoră 212,3922051 ua
Excentricitate 0,995125
Perioada orbitală ~3096 ani
Înclinație 106,9°
Ultimul periheliu 12 septembrie 1811
Următorul periheliu ~4907

Marea Cometă din 1811 (denumită oficial C/1811 F1) este o cometă care a fost descoperită de Honoré Flaugergues, astronom amator și judecător de pace francez, la Viviers în departamentul Ardèche, la data de 25 martie 1811.

Când a fost descoperit, astrul se afla la 2,7 ua, în constelația Pupa, puțin deasupra orizontului. La 11 aprilie, astronomul Jean-Louis Pons l-a observat și el, de la Marsilia, fără să fi fost la curent cu descoperirea făcută de Flaugergues.

Cometa a trecut la periheliu la 12 septembrie. Vizibilă cu ochiul liber timp de mai multe luni, circa 260 de zile, un record, care a durat până în 1997, când ea a apărut cometa Hale-Bopp.[1].

Cometa C/1811 F1 a atins magnitudinea de 0. Potrivit observațiilor lui William Herschel, cometa și-a desfășurat o coadă care se întindea pe 25° de pe bolta cerească la începutul lunii octombrie. Potrivit aceluiași astronom, coada cometei era divizată în două ramuri.

Cometa a fost observată, pentru ultima oară la 17 august 1812, de astronomul rus Vincent Vișnievski (în alfabetul rus: Винсент Вишневскиӥ)

Perioada sa orbitală este estimată la circa 3095 de ani.

În jurul cometei[modificare | modificare sursă]

Caracteristicile extrem de spectaculoase ale cometei au marcat profund contemporanii. Conjuncția sa cu un val de căldură nemaiîntâlnită a suscitat preocupări de sfârșit de lume, ale căror ecouri se găsesc în literatura epocii, chiar mult mai târziu, și în lucrări atât de neașteptate, ca de exemplu Physiologie du goût[2]de Brillat-Savarin, și publicată doar abia în 1825, adică 14 ani mai târziu[3].

Corelativ, 1811 a fost un an viticol excepțional. Trecerea cometei la periheliu coincizând cu perioada culesului strugurilor, multe vinuri au fost „botezate” Vin de la Comète. Desenul unei stele pletoase apărea pe dopurile și pe etichetele sticlelor de șampanie.

Astrul este denumit și Comète de Napoléon. Lev Tolstoi a descris cometa din 1811 în Război și pace[4].

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Comet Hale-Bopp Spre siteul Jet Propulsion Laboratory, NASA
  2. ^ În română: „Fiziologia gustului”
  3. ^ Jean-Anthelme Brillat-Savarin, Physiologie du goût, 1825, éditions Sautellet; Méditation X: sur la fin du monde"; Brillat-Savarin discută aici efectul creșterii căldurii care ar fi produsă de o cometă care s-ar apropia prea mult de Pământ, ar reflecta legătura de la cauză la efect pe care publicul și oamenii de știință din epocă le-ar fi stabilit între cele două fenomene; 150 de ani mai târziu, Hergé a reprezentat în albumul său L'étoile mystérieuse foarte exact aceleași efecte de temut ale creșterii căldurii și ambianța sfârșitului lumii asociată.
  4. ^ Tomul 2, capitolul III, XXII, ultimul paragraf.

Legături externe[modificare | modificare sursă]